Sunteți pe pagina 1din 25

TIPOLOGIA BELIGERANTEI

IN EPOCA CUNOASTERII

Conf.univ.dr. Vasile BOGDAN


2019
AGENDA

 Mediul international de securitate


 Tipuri de conflicte
 Sarcini de securitate
 Securitatea națională
 Concluzii
I.Mediul international de securitate

Prezinta influente:
 Globalizarea
 Conflicte sofisticate si asimetrice in creștere
 Modificarea mediului și demografia
 State esuate
 Ideologi radicale
 Conflicte nesolutionate
“Strategic Vision; the military challenge”
by NATO’s Strategic Commanders
I.Mediul international de securitate (2)
II. Tipuri de conflicte (1)

TIPURI DE CONFLICTE
A.Pot fi multiple clasificări
Dar nu fac obiectul unor discutii exhaustive

B. Variante recente
- Rece (diplomatic)
- Civil
- Clasic (simetric) – variante HARD POWER
- Asimetric – Variante SOFT POWER
(Insurgenta/Contrainsurgenta)
- Hibrid - Varinte SMART POWER
II. Tipuri de conflicte (2)
(Conflictul clasic simetric)

Violenta cantitativa
Oponenţii dispun de mijloace de lupta comparabile

PARTEA A PARTEA B
Potential armat suficient Potential armat suficient
Dorinţă/determinare vs. Dorinţă/determinare
suficientă suficientă
Reguli comune Reguli comune

Scopul razboiului
A. Atingerea unui grad maxim de uzura fizica pentru adversar
(diminuarea nivelului de forte si mijloace)
B. Realizarea unor mutații certe (prestigiu, teritorii, resurse)
Se poate recurge si la metode asimetrice
II. Tipuri de conflicte (3)
In conflictele simetrice:
- puterea de foc este Prim Plan
(concentrarea Av. Ra, Art. pe tintele cheie)
- protectia fortelor este Plan secund
(adaposturi, blindaje, dispersii de forte si mijloace)
- mobilitatea este Factor Esential
(protectie, concentrarea fortelor si mijloacelor, asigurarea
superioritatii in domeniile:
- viteza de deplasare
- comunicatii
- intelligence si DECIZIE)
- fortele terestre sunt tinta suprema
Obiective: Dominația asupra unor raioane (aliniamente) sau facilitati
II. Tipuri de conflicte (4)
CONFLICTUL ASIMETRIC
Oponenţii au mijloace greu comparabile
Violenta calitativa

ACTOR A ACTOR B

Mijloace, numeric, suficiente vs. Mijloace reduse

Dorinţă redusă Dorinţă mare

Obiectiv:Se urmareste prioritar atingerea unui coeficent maxim de uzură


psihologică a PARTII ADVERSE

8
II. Tipuri de conflicte (5)
CONFLICTUL HIBRID
Violenta cantitativa vs calitativa
Decalaj al mijloacelor de lupta
SMART POWER = (HARD + SOFT ) POWER

ACTOR A ACTOR B

Potential armat redus


Potential armat mare
vs. Dorinţă mare
Dorinţă redusă
Asteapta sprijinul opinie publice
Distrugerea rezilientei
internationale
populatiei

Obiective:
Actor 1 – urmareste scopuri geostrategice
9
Actor 2 - uzura psihologică a oponentului (contracararea)
II. Tipuri de conflicte (6)

Prima generaţie - războaielor post-westphaliene


Tactici de coloane şi linii.
Bătălii farmale, câmp de luptă era unul ordonat.
Tipul de confruntare a introdus ordinea şi disciplina, distincţia dintre militari şi
civili, prin uniformă, formele de politeţe militară şi ierarhia gradelor militare.
Deci a fost introdus cultura militara.

A doua generaţie - introdusă de armata franceză


în timpul Primului Război Mondial.
Utilizarea masivă a puterii de foc, în special a focului direct al artileriei.
Scopul era decimării inamicului. Doctrina franceza afirma că “artileria
cucereşte, infanteria ocupă”,.
A conservat o cultură anume pentru ordinul militar
II. Tipuri de conflicte (7)

A treia generaţie – în al doilea Război Mondial.


Este produsul armatei germane.
Cunoscut sub forma de război fulger sau război al manevrei.
Scop bazat nu pe decimarea adversarului şi pe puterea de foc
Bazat pe viteză, surpriză şi pe ruperea mentală şi fizică a ritmului. Tactica de
bază, în ofensivă, era pătrunderea în spatele inamicului şi anihilarea lui prin
manevra din spate spre linia de contact, iar în apărare, atragerea forţelor
inamicului în interiorul dispozitivului şi încercuirea (izolarea ).

A patra generaţie - modificări radicale.


Statul pierde monopolul războiului, prin apariţia unor inamici nonstatali,
cum ar fi grupările teroriste sau insurgente şi Revoluţia în Afacerile Militare.
II. Tipuri de conflicte (8)

Timp Beligeranţa viitorului

Războiul informativ

Războiul de mică intensit ate

Războiul informaţional

Dominaţia în plan decizional


Beligeranţa
Operaţiile decisive rapide
post-Război
Rece
Operaţiile bazate pe efecte

Războiul paralel

Războiul bazat pe reţea

Dominaţia în spectru complet

Beligeranţa Război Rece


Lovitura în adâncime

Bătălia aeroterestră
III.Sarcini de securitate (1)
Concept Strategie

Fundamente

SECURITATE NAŢIONALĂ

Factori de
Interese
risc
naţionale

Obiective
III.Sarcini de securitate (2)
Colectivă Naţională

PRIN DEZARMARE

Fara aparare Globală


SECURITATE

PRIN APĂRARE

Naţională
Colectivă
III.Sarcini de securitate (3)

SIMETRICE ASIMETRICE

HIBRIDE
III. Securitatea națională (1)

Documente strategice de securitate


- Strategii nationale de securitate (Grand Strategy)
- Strategia Națională de Apărare
- Concepte strategice (echivalente)
- Politici nationale de securitate
- Strategii sectoriale de securitate
- militara
- economica
- financiar/ bancara
- energetica
- alimentara
- sanitara
- Planuri strategice
- STANDING PLAN
- CONTINGENCY PLAN)
III. Securitatea națională (2)

Sunt necesare liste ( “inventare” )


referitoare la:

- valorile (interesele) nationale


- valorile sectoriale
- amenintari / amenintari virtuale
- modalitati concrete de actiune pentru asigurarea starii de
securitate nationala si sectoriala
III. Securitatea națională (3)

 Abordarea tuturor riscurilor importante de o


maniera completa si integrata
 Coordonarea abordarilor sectoriale
 Baza de legitimitate
 Transparenta si crestere a increderii
 Interese si Obiective Nationale
 Contextul International
 Factori de Risc
 Directii de actiune-strategii sectoriale
III. Securitatea națională (4)
III. Securitatea națională (5)

 Interese si Obiective Nationale


 Contextul International
 Factori de Risc
 Directii de actiune-strategii sectoriale
MANAGEMENTUL SECURITATII UNUI STAT

Managementul
- comportamentului Managementul
- functionalitatii factorilor de afectare
- starii subsistemelor
PARTEA B
PARTEA A

Structuri de securitate Agentii de Intelligence


(efectorii) (extern si CI)

NU DA
R > Raccept
CRIZA
DA
S
NU
CONFLICT
21
A Vs. B
IV. Strategia de Securitate Nationala (9)

Politica de securitate a României se bazează


pe conceptele prevenirii, descurajării şi
rezolvării pe cale paşnică a crizelor şi
conflictelor care ar putea afecta interesele şi
valorile statului român
IV. Strategia de Securitate Nationala (10)

CARACTERISTICI
-Atenuarea ameninţărilor militare şi intensificarea ducerii operaţiilor
informaţionale
- Reducerea impactului conflictelor asimetrice
- Utilizarea forţelor militare în crizele umanitare şi acordarea sprijinului
solutionarii evenimentelor, ameliorând evoluţia relaţiilor civili-militari
- Reducerea constantă a forţelor convenţionale, concomitent cu
profesionalizarea accelerată a forţelor armate (atât în privinţa pregătirii
şi instruirii personalului dar şi a dotării cu echipamente şi armamente
din ce în ce mai performante)
- Supertehnologizarea sistemelor militare de comandă şi control,
transmitere de date şi informaţii, supraveghere şi recunoaştere
(informatizarea şi digitizarea războiului).
Concluzii

 Considerații finale
- Securitatea natională este prioritate natională
- Securitatea vatională presupune efort amplu national
- Securitatea natională presupune atitudine constienta
- Factorii nationali au rol PRIMORDIAL
- Corelatia cu alte elemente de ponderare (independenta, suveranitatea)

Imposibilitatea divizării securității nationale