Clasa a VII – a Istorie

Femeia în viaţa publică

- schiţa lecţiei -

- mişcarea de emancipare a femeilor a început odată cu Revoluţia Franceză, în urma căreia a fost
publicată Declaraţia drepturilor femeii şi ale cetăţenei (1791), în care se susţinea egalitatea
drepturilor pentru femei şi bărbaţi;
- în secolul al XIX-lea, în Marea Britanie, a apărut „Uniunea Naţională a Societăţilor de
Sufragete”, care a miilitat pentru drepturilor femeilor;
*sufragete = femei care luptă pentru dreptul la vot (suffragium în limba latină; suffrage în
limbile engleză şi franceză = vot).
- în 1903 a apărut, tot în Marea Britanie, „Uniunea Socială şi Politică a Femeilor”;
- după Primul Război Mondial, unele state au acordat femeilor dreptul la vot şi au
îmbunătăţit legislaţia în domeniul muncii şi al dreptului civil (căsătorie, divorţ, etc.);
- dreptul de vot este obţinut, în perioada interbelică, în S.U.A., Marea Britanie,
Germania, Suedia, Austria, Olanda, Turcia;
- emanciparea femeilor se manifestă şi în vestimentaţie, aceastea alegând ţinute mai
confortabile şi coafuri îndrăzneţe (moda à la garçonne/baieți);
- în continuare, femeile erau plătite cu salarii mai mici decât bărbaţii, pentru aceeşi muncă
iar accesul la funcţii publice este restricţionat;
- abia după Al Doilea Război Mondial, femeile obţin dreptul la vot în toate statele şi încep
să apară femeie prim-ministru;
- în România, femeile de peste 30 de ani au primit dreptul de a vota în 1938 iar cele de peste
21 de ani începând cu 1946.