POLITICA DE SANATATE

PUBLICA
IN UNIUNEA EUROPEANA

Prof. Univ. Dr. Ramona Amina

Popovici
 Principii ale UE in structurarea politicilor de
sanatate (I)

• acces universal la un pachet minim de servicii de sănătate;

• solidaritate in ceea ce priveste serviciile de sanatate oferite
in sistemul public: cei bogati cu cei saraci, tinerii cu varstnicii,
cei sanatosi cu cei bolnavi
• echitate, pentru nevoi de sanatate egale servicii de sanatate
egale
• eficienţă macro-economică: costurile asistenţei de
sănătate nu trebuie să depăşească o proporţie rezonabilă din
resursele ţării respective (în general "rezonabilul" în aceste
ţări variază între 7% şi 9% din PIB); in cele 10 tari admise in
2004 media este de cca.6% din PIB
• eficienţă micro-economică: gama serviciilor oferite trebuie
să garanteze, pentru un cost minimal, rezultate bune în planul
sănătăţii si al satisfacţiei pacienţilor
 Principii ale UE in structurarea politicilor de
sanatate (II)
• autonomia prestatorilor/furnizorilor de servicii de
sănătate;
• protecţia veniturilor: pacienţii nu trebuie să platească
servicii medicale prea scumpe în raport cu veniturile lor,
preţurile acestor servicii ar trebui să fie legate de
capacitatea lor de plată, ceea ce înseamnă prevenirea
situaţiilor în care costul unui tratament ar putea ameninţa
existenţa normală a unui individ sau a unei familii;
• implicarea statului în piaţa serviciilor medicale şi
responsabilitatea sa pentru asistenţa sanitară a propriilor
cetăţeni
• Health in All Policies: toate politicile sectoriale trebuie
analizate (si) prin prisma impactului lor asupra sanatatii celor
afectati de respectivele prevederi
 Impact assessment guidelines (European
Commission, 2005)

Public health and safety

• Does the option affect the health and safety of individuals/populations,

including life expectancy, mortality and morbidity through impacts on
the socioeconomic environment, e.g. working environment, income,
education, occupation, nutrition?
• Does the option increase or decrease the likelihood of bioterrorism?
• Does the option increase or decrease the likelihood of health risks due to
substances harmful to the natural environment?
• Does it affect health due to changes in the amount of noise or air, water
or soil quality in populated areas?
• Will it affect health due to changes in energy use and/or waste disposal?
• Does the option affect lifestyle-related determinants of health such as
the use of tobacco or alcohol, or physical activity?
• Are there specific effects on particular risk groups (determined by age,
gender,disability, social group, mobility, region, etc.)?
 Impact assessment guidelines (E C, 2005)
II
Access to and effects on social protection, health and
educational systems
• Does the option have an impact on services in terms of their quality
and access to them?
• Does it have an effect on the education and mobility of workers
(health, education,etc.)?
• Does the option affect the access of individuals to public/private
education or vocational and continuing training?
• Does it affect the cross-border provision of services, referrals
across borders and cooperation in border regions?
• Does the option affect the financing/organization/access to social,
health and education systems (including vocational training)?
• Does it affect universities and academic freedom/self-governance?
 Densitatea medicală
in Romania
comparativ cu UE si fostele CEE
România (1999) ……………………….. 191.4 medici la 100000 locuitori

UE (1996) …….…………………… 297.5 medici la 100000 locuitori

CEE (1996) …………………………….. 311.1 medici la 100000 locuitori

 Numărul şi procentul medicilor care
lucrează în spital în ţări europene, 1998

Total medici spital Procent medici spital Locuitori/ 1medic spital

Franta 39880 22.5 1470

Cehia 8141 26.1 1265
Moldova 5092 33.8 844
Bulgaria 9796 34.4 843
Belgia 16020 39.8 637

Romania 16313 40.4 1382

Lituania 6273 42.9 590
Elvetia 10113 44.0 703
Estonia 1912 44.4 758
Ucraina 67266 46.0 744
Rusia 284326 46.1 515
Georgia 11555 47.1 467
Germania 135854 47.3 604
Slovenia 2251 50.0 877
Finlanda 7808 50.6 660
Ungaria 18646 51.7 541
Croatia 5393 52.4 835
Slovacia 10970 57.6 491
Portugalia 22501 72.3 444
PROCESUL DE LARGIRE A UE
• 1957 – Tratatul de la Roma: 6 tari (Fr, Ger, It, Be, Ne, Lux)
• 1973 – Danemarca, Irlanda,UK
• 1981 – Grecia
• 1986 – Spania, Portugalia
• 1993 - CE devine UE (Maastricht)
• 1995 – Finlanda, Suedia, Austria
• 1998 – incep negocierile de aderare la UE:Cipru, Cehia, Estonia,
Ungaria, Polonia, si Slovenia
• 1999 – se adauga la negocieri Romania, Bulgaria, Lituania, Letonia,
Slovacia, Malta (90), Turcia
• 2004 - UE: Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Polonia, Lituania,
Letonia, Slovacia, Malta si Slovenia
• 2007 – Romania si Bulgaria
 MECANISMELE JURIDICE
• Tratate - legislatie primara (Maastricht,
Amsterdam), direct ca lege
• Dispozitii - aplicabilitate directa si imediata
• Directive – adaptare la nivel national, intr-un
interval fix
• Decizii – “dispozitie” cu aplicabilitate limitata la
un nr. de tari sau organizatii
• Opinii
• Recomandari.
Cadrul instituţional care asigură
funcţionalitatea Uniunii Europene
• Consiliul de Miniştrii - guv.st. membre,
aproba legislatia cu vot majoritar(piata interna)
sau unanim (san. publica - tutun)
• Parlamentul European - ales direct
• Comisia Europeană - initiaza legislatia
secundara
• Curtea Europeană de Justiţie - arbitrul final
• Curtea de Conturi
 Scopul Tratatelor UE

Apararea celor patru libertati de

miscare:
• a persoanelor,
• a capitalului,
• a serviciilor si
• a bunurilor.
 The acquis communitaire

Cap. Title
• Cap. 1 Free Movement of Goods Cap. 2 Free Movement for Persons
• Cap. 3 Freedom to Provide Services Cap. 4 Free Movement of Capital
• Cap. 5 Company Law Cap. 6 Competition Policy
• Cap. 7 Agriculture Cap. 8 Fisheries
• Cap. 9 Transport Policy Cap. 10 Taxation
• Cap. 11 European Monetary Union Cap. 12 Statistics
• Cap. 13 Social Policy Cap. 14 Energy
• Cap. 15 Industrial Policy Cap. 16 Small and Medium Enterprises
• Cap. 17 Science and Research Cap. 18 Education and Training
• Cap. 19 Telecommunications and Info Cap. 20 Culture and Audivisual Policy
• Cap. 21 Regional Policy and Co-ordination Cap. 22 Environment
• Cap. 23 Consumers and Health Protection Cap. 24 Justice and Home Affairs
• Cap. 25 Customs Union Cap. 26 External Relations
• Cap. 27 Common Foreign and Security Policy Cap. 28 Financial Control
• Cap. 29 Finance and Budgetary Provisions Cap. 30 Institutions Negotiations &
Pre-Accession Coordination
• Cap. 31 Other Negotiations & Pre-Accession Coordination
•
SANATATEA SI LEGISLATIA UE(I)
• 1993 – Tratatul de la Maastricht, art. 129: Sanatatea Publica
1. UE trebuie sa actioneze astfel incat sa asigure un inalt nivel de protectie a sanatatii
umane prin incurajarea cooperarii intre statele membre si, daca este necesar, prin
sprijinirea activitatilor lor. Activitatea UE va fi indreptata spre prevenirea imbolnavirilor,
mai ales problemele de sanatate majore, inclusiv dependenta de droguri, prin
promovarea cercetarii etiologiei lor si a transmiterii, la fel ca si informatii si educatie
pentru si despre sanatate. Cerintele referitoare la protejarea sanatatii vor trebui sa
reprezinte o parte de baza a politicilor comunitare din celelalte domenii.
2. Statele membre, impreuna cu Comisia, vor trebui sa coordoneze intre ele politicile si
programele in domeniile mentionate in paragraful 1. Comisia poate, in strinsa cooperare
cu statele membre, sa initieze orice activitate pe care o considera utila in promovarea
unei asemenea coordonari.
3. Comunitatea si statele membre vor trebui sa dezvolte cooperarea cu terte state si
organizatiile internationale in sfera sanatatii publice.
4. Pentru a realiza atingerea obiectivelor mentionate in acest articol Consiliul:
dupa consultarea comitetelor economice si sociale si a celor regionale, va adopta masuri de
stimulare, excluzind orice armonizare a legilor si reglementarilor din statele membre;
actionind, la propunerea Comisiei, va adopta recomandari cu o majoritate calificata
 SANATATEA SI LEGISLATIA UE(II)
• Rezolutie a Consiliului de Ministri - 1993
“public health policy as such, except where the Treaties provide
otherwise, is the responsibility of the Member States”.
Pentru implicarea UE in domeniul sanatatii trebuie indeplinite 4
criterii:
1. existenta unei probleme de sanatate semnificative, pentru care
sunt posibile actiuni de preventie
2. Actiunea propusa trebuie sa promoveze sau sa complementeze
alte politici ale UE precum cele legate de operarea pietei
interne
3. Activitatile propuse trebuie sa fie congruente cu cele ale altor
organisme internationale si in mod particular cu cele ale O.M.S.
4. Scopul actiunii propuse sa fie de o asemenea natura incat sa nu
poata fi atins de statele membre care actioneaza in mod
singular(subsidiaritate
)
Legislatia UE aplicata in sanatate
• Libertatea de miscare a profesionistilor: medici, dentisiti, farmacisti,
asistente
Directive sectoriale (directivele doctorilor) 1975, 1986(GP training), 1993 –
directiva comuna (cetatean UE, formare UE concomitenta)
Standarde minime formare, criterii recunoastere specialitati etc.
Directive “generale de sistem”: drept de practica pentru profesii recunoscute –
se pot cere: a) teste de aptitudine b) stagii de adaptare
Negociat de Romania 2+2+3 ani
• Libertatea de miscare a pacientilor (Kohll & Dekker – tratamente in UE fara
aprobare prealabila)
• Libertatea de miscare a serviciilor – proceduri transparente de luare a
deciziilor, inclusiv in achizitii
• Liberatate de miscare a capitalului : asigurarile de sanatate
• Liberatate de miscare a bunurilor : medicament
(IN LOC DE) CONCLUZII
Comisia UE 2001 – 0biective pentru sanatate
• Garantarea accesului la asistenta sanitara de buna
calitate pentru toti cetatenii
• Ameliorarea transparentei si calitatii sistemelor de
asistenta sanitara
• Asigurarea viabilitatii financiare a sistemelor sanitare
• Important nu este modelul ales pentru furnizarea
serviciilor de sanatate, ci rezultatul acestui sistem astfel
încât starea de sănătate a populaţiei sa nu aibe de
suferit in urma alegerii facute
PERFORMANŢA SISTEMELOR DE SĂNĂTATE ÎN ŢĂRILE
MEMBRE ALE O.M.S. (2000)
POZITIE ŢARA CRITERII PENTRU ANALIZA PERFORMANŢEI
1 FRANŢA
SISTEMELOR DE SĂNĂTATE ÎN ŢĂRILE
2 ITALIA
MEMBRE ALE O.M.S.
5 MALTA
9 AUSTRIA
14 GRECIA 1. NIVEL GLOBAL AL STĂRII DE SĂNĂTATE A
17 OLANDA POPULAŢIEI (S.M.V., CAUZE MORTALITATE
18 MAREA BRITANIE ŞI MORBIDITATE PE VÂRSTE, DECESE
25 GERMANIA
EVITABILE, DALY)
30 CANADA
2. DISPARITĂŢI ÎN STAREA DE SĂNĂTATE A
34 DANEMARCA
37 S.U.A. POPULAŢIEI (INECHITAŢI)
38 SLOVENIA 3. NIVEL GLOBAL AL MODULUI DE
43 CROAŢIA RESPONSIVITATE A SISTEMULUI DE
48 CEHIA SĂNĂTATE (SATISFACŢIA PACIENŢILOR+
50 POLONIA
EFICIENŢA SISTEMULUI )
55 ALBANIA
4. DISTRIBUŢIA RESPONSIVITĂŢII LA
62 SLOVACIA
66 UNGARIA NIVELUL A DIFERITE CATEGORII
70 TURCIA POPULAŢIONALE (CUM SUNT SERVITE
77 ESTONIA DIFERITE CATEGORII POPULAŢIONALE)
99 ROMANIA 5. DISTRIBUŢIA POVERII FINANCIARE
102 BULGARIA PENTRU SERVICIILE DE SĂNĂTATE LA
104 ARMENIA
NIVELUL POPULAŢIEI
106 YUGOSLAVIA
130 FEDERAŢIA RUSĂ
144 CHINA
 CARACTERISTICI ALE UNUI MODEL IDEAL DE
SANATATE
• Universalitate: toti cetatenii au acces la asistenta sanitara de baza independent de
capacitatea de plata.
• Calitate crescuta a serviciilor sanitare oferite
• Un puternic sector privat de sanatate complementar
• Libertate de alegere pentru pacienti
• Servicii de sanatate eficiente pe baza unui sistem de rationalizare bazat pe nevoi
si rezultate
• Respect pentru intimitate si demnitate individuala
• Un sistem solid de colectare a datelor utilizat in mod consecvent pentru luarea
deciziilor de politica sanitara
• Structurarea serviciilor de sanatate astfel incat sa faciliteze un model integrat
de asistenta sanitara
• Un sistem care sa raspunda atat nevoilor de sanatate individuale cat si celor
comunitare
• Reglementarei care sa stimuleze raspunderea in ceea ce priveste protectia
consumatorilor de servicii de sanatate
• Accentul pus pe strategii pe termen lung care sa se adreseze problemelor legate
de prevenirea imbolnavirilor, promovarea sanatatii si prezervarea calitatii vietii