CUPRINS

................................................................................................................................................................... 4
ARGUMENT ............................................................................................................................................. 4
CAPITOLUL 1. ........................................................................................................................................ 5
METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI PRIVIND DEZVOLTAREA DURABILĂ ...... 5
1.1. Considera?ii generale......................................................................................................................................5
1.2. Principiile dezvoltării strategice durabile........................................................................................................6
1.3. Planificarea strategică.....................................................................................................................................6
1.4. Elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Sîg...........................................................................8

CAPITOLUL 2. ........................................................................................................................................ 8
PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN, NA?IONAL, REGIONAL......................... 8
2.1. Cadrul strategic european de dezvoltare durabilă .........................................................................................9
2.2. Cadrul strategic comun (CSC) 2014 - 2020.....................................................................................................11
2.3. Cadrul strategic na?ional ..........................................................................................................................13
2.4. Arhitectura fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020....................................................14
2.5.Capacitatea de absorb?ie a fondurilor nerambursabile.................................................................................18
2.6.Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2014-2020...................................................................................21

CAPITOLUL 3. ......................................................................................................................................24
ANALIZA DIAGNOSTIC A COMUNEI SÎG..........................................................................................24
3.1. Caracterizarea teritorială ..............................................................................................................................24
3.2.Caracterizarea socio-demografică..................................................................................................................33
3.3.Caracterizarea economică .............................................................................................................................39
3.4. Infrastructura publică ..................................................................................................................................46
3.5.Patrimoniu cultural........................................................................................................................................50

CAPITOLUL 4. ......................................................................................................................................53
ANALIZA SWOT ...................................................................................................................................53
 4.1. Introducere ...................................................................................................................................................53
4.2. A?ezarea geografică ?i cadrul natural ...........................................................................................................53
4.3. Popula?ia ?i resursele umane .......................................................................................................................54
4.4. Infrastructură................................................................................................................................................55
4.5. Economia ......................................................................................................................................................55
4.6. Turism ...........................................................................................................................................................57
4.7. Mediul înconjurător......................................................................................................................................58

CAPITOLUL 5. ......................................................................................................................................59
CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂ?II ....................................................................................59
CAPITOLUL 6. .......................................................................................................................................64
PRIORITĂ?I ...........................................................................................................................................64
6.1. Scenariul dezvoltării inerţiale .......................................................................................................................64
6.2. Scenariul dezvoltării alternative ...................................................................................................................64
6.3. Scenariul dezvoltării compuse ......................................................................................................................64
6.4. Concluzie......................................................................................................................................................65

CAPITOLUL 7. ......................................................................................................................................66
PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI SÎG ..................................................66
7.1. Obiective strategice ......................................................................................................................................66
7.2. Matricea domeniilor cheie de interven?ie ....................................................................................................66
7.2.1. Domenii cheie de interven?ie pentru componenta HABITAT.....................................................................67
7.2.2. Domenii cheie de interven?ie pentru componenta ECONOMIE.................................................................68
7.2.3. Domenii cheie de interven?ie pentru componenta SOCIETATE .................................................................69
7.3. Viziune ?i direc?ii strategice..........................................................................................................................70
7.3.1. Viziune ?i direc?ii strategice pentru componenta HABITAT.......................................................................70
7.3.2. Viziune ?i direc?ii strategice pentru componenta ECONOMIE ...................................................................74
7.3.3. Viziune ?i direc?ii strategice pentru componenta SOCIETATE....................................................................85
7.4. Planul de ac?iune ..........................................................................................................................................87
7.4.1. Planul de ac?iune pentru componenta HABITAT .......................................................................................87
7.4.2. Planul de ac?iune pentru componenta ECONOMIE .................................................................................102
7.4.3. Planul de ac?iune pentru componenta SOCIETATE ..................................................................................130
ANEXA NR. 1 ......................................................................................................................................................140

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................... 144

Surse documentare............................................................................................................................................144
Surse electronice ...............................................................................................................................................144

LISTĂ DE ABREVIERI ....................................................................................................................... 145

INDEX FIGURI .................................................................................................................................... 145
INDEX TABELE ................................................................................................................................. 146

•Argument
Participarea la elaborarea ?i implementarea Strategiei de Dezvoltare a comunei Sîg, din jude?ul Sălaj,
reprezintă unica alternativă de a pune bazele unei platforme comune de ac?iune la scară na?ională ?i locală,
care să dea consisten?ă eforturilor comune, să modeleze viitorul României ?i să influen?eze semnificativ
calitatea vie?ii oamenilor pentru mai multe decenii în viitor, în condi?iile ?anselor, oportunită?ilor ?i rigorilor
generate de globalizare, integrare în Uniunea Europeană ?i extindere a societă?ii bazate pe tehnologia
informa?iei ?i a comunica?iilor.

Această strategie de dezvoltare durabilă reprezintă un proiect deschis, în măsură să răspundă eficient ?i prompt
la schimbările tot mai rapide generate de mediul economic, la conjuncturi interne ?i externe, la constrângerile
existente ?i la cele produse de noul statut al României, de membru cu drepturi depline al comunită?ii europene
?i euro-atlantice.

Trecerea de la perspectivele pe termen scurt care î?i au virtu?ile, dar ?i limitele lor, la perspectivele pe termen
mediu ?i lung, care să armonizeze nevoile ?i direc?iile dezvoltării României cu cele ale integrării euro-atlantice a
devenit o necesitate evidentă.

Luând în considerare necesitatea alinierii ?i adaptării spa?iului urban ?i rural românesc la cerin?ele UE, prin
promovarea unui sector eficient ?i viabil din punct de vedere economic ?i social în contextul perioadei ulterioare
integrării, strategia comunei Sîg, din jude?ul Sălaj, stabile?te principalele direc?ii de dezvoltare a comunită?ii
locale.

Viziunea cetă?enilor comunei Sîg, din jude?ul Sălaj este în spiritul dezvoltării zonei din punct de vedere
economic ?i social, printr-o valorificare mai eficientă a resurselor locale, atragerea investi?iilor ?i investitorilor,
revigorarea tradi?iilor ?i punerea în valoare a pozi?ionării geografice, în deplin respect fa?ă de mediul
înconjurător.

În următorii 6 ani (2015 - 2020), comuna Sîg va deveni o localitate etalon pentru dezvoltarea comunită?ilor
rurale autentice prin mobilizarea tuturor actorilor implicaţi în viaţa comunităţii (cetăţeni, autorităţi publice locale
şi regionale, societate civilă, actori economici) materializată într-o bună valorificare a poten?ialului tradiţional,
natural, social ?i economic al localită?ii ?i în îmbunătă?irea calită?ii vie?ii locuitorilor. Ac?iunile de dezvoltare
economică locală ?i de promovarea a turismului vor fi punctul de plecare pentru o comună modernă ?i
prosperă, un motiv de mândrie pentru locuitorii săi care vor fi astfel motivaţi să rămână în comunitate.

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Sîg, din jude?ul Sălaj, define?te o imagine clară a obiectivelor
strategice ?i a căilor de opera?ionalizare a acestora, pe care administra?ia publică locală ?i le-a asumat
pentru orizontul de timp 2015-2020.

Necesitatea elaborării acestei lucrări apare în contextul României ca ?ară a Uniunii Europene ?i a accesării
fondurilor comunitare. Acest aspect creează pe de o parte oportunitatea dezvoltării durabile a comunită?ilor cu
ajutorul fondurilor europene, dar în acela?i timp se creează noi presiuni asupra competitivită?ii economiei
locale.

Valorificarea acestor noi oportunită?i cere însă alocarea unor resurse semnificative din partea actorilor locali,
atât la nivelul capacită?ii administrative necesare pentru accesarea, implementarea ?i monitorizarea adecvată
a acestor fonduri, cât ?i de ordin financiar, de furnizare a confinan?ării obligatorii.
•Capitolul 1.
•Metodologia de elaborare a strategiei privind dezvoltarea durabilă
1.1 Considera?ii generale
"Dezvoltarea Durabilă este dezvoltarea care asigură necesită?ile prezente fără a compromite posibilită?ile
genera?iilor viitoare de a-?i satisface propriile necesită?i." (Raportul Comisiei Brundtland
1987)

Conceptul de dezvoltare durabilă (sustenabilă) s-a conturat în timp, pe parcursul mai multor decenii, în cadrul
unor dezbateri stiin?ifice aprofundate pe plan interna?ional ?i a căpătat valen?e politice precise în contextul
globalizării.

În istoria recentă, prima semnalare a faptului că evolu?iile economice ?i sociale ale statelor lumii ?i ale omenirii
în ansamblu nu mai pot fi separate de consecin?ele activită?ii umane asupra cadrului natural s-a făcut în
raportul din 1972 al Clubului de la Roma intitulat ”Limitele cre?terii” (Raportul Meadows).

Documentul sintetiza datele privind evolu?ia a cinci parametri (cre?terea popula?iei, impactul industrializării,
efectele poluării, produc?ia de alimente ?i tendin?ele de epuizare a resurselor naturale), sugerând concluzia că
modelul de dezvoltare practicat în acea perioadă nu poate fi sus?inut pe termen lung.

1.1 Principiile dezvoltării strategice durabile

În cadrul celei de-a 12-a sesiuni a Conferinţei Europene a Ministerelor Responsabile pentru Planificare
Regională, organizate în anul 2000 la Hanovra, au fost adoptate de către ţările EU15 politicile de dezvoltare
spaţială ce îşi propun atingerea obiectivelor de coeziune socio-economică la nivel comunitar, între ţările
membre. Aceste politici înglobează cele 9 principii ale dezvoltării strategice durabile, principii ce fac referire la:

cunoaşterea profundă a teritoriului de administrat şi a contextului general, macro-economic, politic şi

social;

alocarea optimă de resurse (financiare, umane şi instituţionale) şi a instrumentelor de implementare

şi evaluare necesare;
 implicarea actorilor locali şi a comunităţii în dezvoltarea lor urbană;

orientarea acţiunilor de management către piaţă, astfel încât strategiile să dezvolte şi să menţină o
corespondenţă reală între obiectivele şi resursele unei comunităţi; şi

orientarea acţiunilor către posibilităţile rentabile de specializare şi oportunităţile din mediul

înconjurător, astfel încât să se creeze un mediu atractiv şi de calitate pentru locuitori, prin intermediul
unor servicii corespunzătoare, care să conducă la o forţă de muncă calificată, la dezvoltarea sectorului
privat şi îmbunătăţirea productivităţii, la creşterea standardului de viaţă şi protecţia identităţii culturale.

1.1 Planificarea strategică

Planificarea strategică este un concept care trebuie să se regăsească în toate acţiunile de dezvoltare ale unei
comunităţi, nu doar în relaţia dezvoltare-mediu.

Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci
când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Astfel că, orice comunitate
modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa viitoare.
Lipsa unei asemenea viziuni conduce la o activitate administrativă descentralizată şi ineficientă, în cadrul
căreia se pot rata oportunităţi şi se pot consuma iraţional resurse preţioase.

În consecin?ă, este necesară o prioritizare clară a ini?iativelor de dezvoltare, fundamentată pe o analiză

riguroasă a situa?iei locale specifice, astfel încât să fie maximizat impactul socio-economic al acestor
investi?ii, în contextul resurselor inevitabil limitate disponibile pentru mobilizare în orizontul de timp 2015-2020.

Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare a fost complex, laborios ?i a implicat utilizarea unei game
variate de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale zonei ?i,
ulterior, selectării domeniilor prioritare ?i tipurilor de interven?ii pentru perioada vizată de aceasta. Analizele,
consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au generat idei şi opinii
valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a comunei Sîg pentru
orizontul de timp 2015-2020.

Strategia de dezvoltare este un instrument cu caracter programatic, ce va fi supus unui proces de ajustare în
intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei
publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor locuitorilor comunei Sîg, către creşterea calităţii vieţii
acestora, bazate pe promovarea identităţii locale.

Strategia are în vedere crearea condi?iilor pentru valorificarea potenţialului local, zonal ?i a oportunităţilor
pentru dezvoltare prin menţinerea şi îmbunătăţirea elementelor de ordin economic, social şi de mediu,
esenţiale pentru prosperitatea pe termen lung a cetăţenilor.

Strategia a fost construită pornind de la elementele specifice comunei Sîg: datele economice, demografice, de
infrastructură, mediu, amenajarea teritoriului, distribuţia serviciilor etc., precum şi pe o evaluare riguroasă a
modului în care comunitatea doreşte să evolueze.

Strategia de dezvoltare durabilă este un instrument util din mai multe perspective:

permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respectiv a potenţialului de dezvoltare a zonei;

 permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcţionarea acestora către priorităţile de
dezvoltare stabilite;

permite identificarea unor soluţii la problemele cu care se confruntă şi operaţionalizarea

acestora;

permite atragerea de fonduri din surse rambursabile şi / sau nerambursabile;

permite transparenţa decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de consultare

publică.

O analiză a evoluţiilor la nivel zonal, regional, naţional şi european arată incontestabil că supravieţuirea şi
dezvoltarea armonioasă a colectivităţilor locale, depinde aproape exclusiv şi în egală măsură de capacitatea
Primăriei şi a Consiliului Local:

de a înţelege contextele economic, legislativ şi cel privind fenomenului de globalizare;

de a identifica obiectivele şi priorităţile de acţiune şi dezvoltare;

de a implementa proiecte concrete şi de a angaja reformele necesare;

de a atrage şi a motiva societatea civilă;

de a reabilita şi a dezvolta infrastructurile publice;

de a crea un cadru instituţional şi un mediu de afaceri stimulant pentru întreprinzătorii şi investitorii

privaţi;

de a proteja şi a valoriza mediul şi resursele locale şi zonale;

de a amenaja spaţiul comunitar pentru a-i spori calităţii ambientale, şi de a se integra în structuri
asociative intercomunitare (între consilii locale limitrofe).

Responsabilitatea de a elabora, adopta şi respectiv de a aplica o strategie de dezvoltare pentru comuna Sîg,
din jude?ul Sălaj, revin a?adar Consiliului Local, şi respectiv Primarului, ca instituţie executivă, în conformitate
cu atribuţiile lor legale.

Ca urmare a procesului de descentralizare, creşterea nivelului de autonomie locală măreşte atât libertatea de
decizie a Consiliului Local cât şi responsabilităţile sale de mediator şi catalizator al vieţii economice şi sociale
în care este chemat să joace un rol fundamental, în strâns parteneriat cu societatea civilă şi cu mediul
antreprenorial.

1.1 Elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Sîg

Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Sîg a fost iniţiat ca răspuns la interesul
exprimat de către Consiliului Local al comunei Sîg pentru elaborarea unui demers strategic. În cadrul acestui
proces au fost luate în calcul toate dimensiunile şi caracteristicile factorilor cu care comunitatea se află în
relaţii de interdependenţă, au fost efectuate analize ale teritoriului şi s-au consultat documente strategice
na?ionale, iar rezultatele ob?inute au fost corelate cu date statistice, sondaje de opinie ?i analize efectuate în
teren.

În vederea elaborării strategiei, prima întrebare esen?ială la care s-a căutat un răspuns a fost: „Unde ne
situăm în acest moment?”. S-au colectat date pentru ca pe baza lor să se realizeze diagnoza ?i analiza
comunită?ii din comuna Sîg la momentul actual. S-a realizat analiza SWOT pentru a identifica pe ce se pot
baza liniile directoare ale strategiei ?i care sunt condi?iile mai pu?in prielnice care ar putea să prejudicieze
demersurilor în timp.

S-a procedat la solicitări de date oficiale, interviuri ?i discu?ii libere cu angaja?ii primăriei ?i alte persoane
cheie din comuna Sîg. S-a urmărit colectarea unui volum considerabil de date, din mai multe surse pentru a
asigura astfel, prin metoda comparării, veridicitatea acestora ?i o imagine de ansamblu. Colectarea de date
relevante ?i într-o cantitate suficientă a fost necesară pentru a radiografia eficient ?i real tema de interes.
Pentru a ob?ine date ?i informa?ii oficiale s-a recurs la solicitări către institu?ii care de?in baze de date
relevante, cum ar fi Institutul Na?ional de Statistică, Direc?ia Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a
Alimentelor Sălaj ?i Oficiul Registrului Comer?ului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

A doua întrebare la care am încercat să formulăm un răspuns a fost: „Unde ne dorim să ajungem?”. Am
considerat oportun să găsim cel pu?in un răspuns empiric încă din primele faze de lucru pentru ca pe baza
acestor obiective generale identificate să se poată clarifica în mod prioritar informa?iile relevante pentru a fi
colectate. S-a pornit în acest demers cu rezerva că după realizarea analizei SWOT se va reveni asupra
acestor obiective cu eventuale completări ?i modificări.

•Capitolul 2.
•PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN, NA?IONAL, REGIONAL
Elementele strategiei de dezvoltare durabilă se fundamentează ?inând cont de orientările strategice privind
politica de coeziune la nivel european ?i na?ional, de priorită?ile determinate de Strategia Europa 2020, de
priorită?ile stabilite în Cadrul Strategic Comunitar pentru perioada 2014-2020, precum ?i de planificarea
strategică na?ională ?i regională.

A?adar, strategia a fost elaborată pe tipologia socio-economică, nevoile ?i poten?ialul de dezvoltare ale
comunei Sîg, eviden?iind coresponden?a cu priorită?ile europene ?i na?ionale, precum ?i cu tendin?ele de
dezvoltare, la nivel na?ional, regional ?i jude?ean.

1.1 Cadrul strategic european de dezvoltare durabilă

EUROPA 2020 - O strategie europeană pentru o cre?tere inteligentă, ecologică ?i favorabilă incluziunii

Comisia Europeană a dat publicită?ii la data de 3 martie 2010, Comunicarea EUROPA 2020 – O strategie
europeană pentru o cre?tere inteligentă, ecologică ?i favorabilă incluziunii. Strategia europeană de cre?tere
economică pentru perioada 2011-2020 a apărut pe fondul unei crize economico-financiare profunde ?i al
intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor, respectiv
îmbătrânirea popula?iei.
Scopul general al strategiei este acela de a ghida economia Uniunii Europene în deceniul 2011-2020 pentru
ie?irea din criză, care ”[...] să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă ?i favorabilă incluziunii,
caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a for?ei de muncă, productivitate ?i coeziune socială. Europa
2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de pia?ă a Europei pentru secolul al XXI-lea.”

Europa 2020 propune trei priorită?i care se sus?in reciproc:

cre?tere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa?tere ?i inovare;

cre?tere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice ?i mai competitive;

cre?tere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării for?ei de
muncă, care să asigure coeziunea socială ?i teritorială.

Privitor la definirea direc?iei de evolu?ie până în anul 2020, Comisia Europeană propune următoarele cinci
obiective principale ale Uniunii Europene, interconectate ?i cruciale:

1Ocuparea for?ei de muncă: 75% din popula?ia cu vârsta cuprinsă între 20 ?i 64 de ani ar trebui să
aibă un loc de muncă;

2Cercetare ?i dezvoltare: 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

3Schimbările climatice ?i utilizarea durabilă a energiei: o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
majorată la 20% sau chiar 30% dacă există condi?ii favorabile în acest sens, fa?ă de nivelurile
înregistrate în anul 1990; cre?terea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%; cre?terea
eficien?ei energetice cu 20%;

4Educa?ie: rata abandonului ?colar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% ?i cel pu?in 40% din
genera?ia tânără ar trebui să aibă studii superioare;

5Lupta împotriva sărăciei ?i a excluziunii sociale: numărul persoanelor amenin?ate de sărăcie ar

trebui redus cu 20 de milioane.

Cele cinci obiective principale ale Strategiei 2020 definesc pozi?ia pe care UE dore?te să o atingă în 2020 ?i
orientările integrate stabilesc orientările de politică pe termen mediu. În vederea ob?inerii de rezultate, a
fost pusă în aplicare o guvernan?ă economică mai puternică. Ea traduce priorită?ile tematice ?i obiectivele
strategiei Europa 2020 într-un ciclu anual de supraveghere multilaterală axată pe rapoartele na?ionale ?i
pe recomandările specifice pentru fiecare ?ară.1

1
Elemente ale unui Cadru Strategic Comun 2014 – 2020 pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),
Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul
European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM)
Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorită?i - o cre?tere inteligentă, durabilă ?i favorabilă
incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora. De aceea va fi necesară
întreprinderea unei game largi de ac?iuni la nivelul na?ional, al UE ?i interna?ional.

O reflectare în oglindă a transpunerii acestor obiective indică liniile care trebuie urmate ?i de România în
calitate de stat membru al UE.
Obiectivul

?inta UE
?inta România Ocuparea for?ei de muncã 75% 70% Cercetare ?i
dezvoltare 3% 2% Schimbãrile climatice ?i utilizarea durabilã a energiei: Reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră -20%
-19% Cre?terea ponderii surselor de energie regenerabilã
20% 24% Cre?terea eficien?ei energetice
20% 10% Educa?ie: Pãrãsirea timpurie a ?colii 10% 11,30% Învã?ãmânt ter?iar 40%
26,70% Lupta împotriva sãrãciei ?i e excluziunii sociale
20.000.000 580.000 Tabel nr. 1: Obiective de urmat de România în calitate de stat membru al UE

Cele trei priorită?i reprezentative sunt structurate în ?apte ini?iative emblematice, pentru a stimula realizarea
de progrese în atingerea fiecărui obiectiv prioritar, astfel:

„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătă?i condi?iile-cadru ?i accesul la finan?ările pentru cercetare

?i inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse ?i
servicii care creează cre?tere ?i locuri de muncă;

„Tineretul în mi?care” pentru a consolida performan?a sistemelor de educa?ie ?i pentru a facilita

intrarea tinerilor pe pia?a muncii;

„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de mare
viteză ?i pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o pia?ă digitală unică gospodăriilor ?i
întreprinderilor;

„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea
cre?terii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute
de carbon, pentru a cre?te utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul
transporturilor ?i a promova eficien?a energetică;

„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătă?i mediul de afaceri, în special
pentru IMM-uri, ?i a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide ?i durabile în măsură să facă fa?ă
concuren?ei la nivel mondial;

„O agendă pentru noi competen?e ?i noi locuri de muncă” pentru a moderniza pie?ele muncii ?i
a oferi mai multă autonomie cetă?enilor, prin dezvoltarea competen?elor acestora pe tot parcursul
vie?ii în vederea cre?terii ratei de participare pe pia?a muncii ?i a unei mai bune corelări a cererii ?i a
ofertei în materie de for?ă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială ?i teritorială,

astfel încât beneficiile cre?terii ?i locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se
 confruntă cu sărăcia ?i excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o via?ă demnă ?i
de a juca un rol activ în societate2.

1.1 Cadrul strategic comun (CSC) 2014 - 2020

Atingerea ?intelor din Strategia 2020 presupune contribu?ia tuturor politicilor comune, inclusiv a politicii de
coeziune, într-o manieră complementară, bazată pe sprijinul reciproc. Cadrul Strategic Comun (CSC)
răspunde acestei necesită?i fundamentale de sinergii politice, ?i transpune obiectivele priorită?ilor UE pentru
o cre?tere inteligentă, durabilă ?i favorabilă incluziunii în ac?iuni-cheie pentru viitoarele Fonduri Structurale
(fondurile CSC). Dispunând de o serie de precondi?ionalită?i (un cadru integrat pentru investi?ii, un sistem de
aplicare verificat, asumarea responsabilită?ii la fa?a locului, un parteneriat progresiv ?i abordări
intersectoriale), fondurile CSC pot contribui la succesul Strategiei Europa 2020.

Conform analizei anuale a cre?terii din 2012, statele membre trebuie să acorde o aten?ie specială stabilirii de
priorită?i pentru cheltuielile care favorizează cre?terea în domeniile educa?iei, cercetării, inovării ?i energiei,
precum ?i asigurării eficien?ei acestor cheltuieli.

O aten?ie deosebită trebuie acordată pentru men?inerea sau consolidarea extinderii ?i eficacită?ii serviciilor
de ocupare a for?ei de muncă ?i a politicilor active pe pia?a muncii, cu accent asupra ?omajului în rândul
tinerilor, precum ?i pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finan?are.

Conform Regulamentului Parlamentului European ?i al Consiliului privind dispozi?iile comune sunt propuse o
serie de mecanisme care să încurajeze abordarea integrată în ceea ce prive?te programarea în vederea
coordonării ?i ob?inerii de sinergii în timpul punerii în aplicare. Conform regulamentului, sunt prevăzute două
mecanisme pentru a facilita dezvoltarea unor abordări la nivel local ?i sub-regional: dezvoltarea locală plasată
sub responsabilitatea comunită?ii ?i investi?iile teritoriale integrate pentru FEDR, FSE ?i Fondul de coeziune3.

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunită?ii (bazată pe experien?a ini?iativei LEADER în
cadrul dezvoltării rurale) vizează cre?terea eficacită?ii ?i a eficien?ei strategiilor de dezvoltare teritorială,
delegând procesul de luare a deciziilor ?i de punere în aplicare către un parteneriat local format din actorii din
sectorul public ?i cel privat ?i din actorii societă?ii civile.

Definirea ascendentă a nevoilor de dezvoltare, a obiectivelor ?i direc?iilor de ac?iune locale trebuie să ?ină
cont de priorită?ile stabilite în documentele programatice na?ionale ?i regionale.

2
Strategia EUROPA 2020
3
Regulamentul Parlamentului European ?i al Consiliului de stabilire a unor dispozi?ii comune privind Fondul European
de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală ?i
Fondul European pentru Pescuit ?i Afaceri Maritime, care fac obiectul Cadrului Strategic Comun, precum ?i de stabilire a unor
dispozi?ii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European ?i Fondul de Coeziune ?i de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
Abordarea integrată în ceea ce prive?te punerea în aplicare a fondurilor CSC mai presupune investi?ii
teritoriale integrate pentru FEDR, FSE ?i FC. O investi?ie teritorială integrată (ITI) este un instrument care
prevede acorduri de realizare integrată pentru investi?iile care apar?in mai multor axe prioritare ale unuia sau
mai multor programe opera?ionale. Finan?ările provenind din mai multe axe ?i programe prioritare pot fi
grupate într-o strategie de investi?ii integrată pentru un anumit teritoriu sau domeniu func?ional. Aceasta
poate lua forma unei strategii integrate pentru dezvoltarea urbană, dar ?i pentru cooperarea intermunicipală în
anumite teritorii, permi?ând autorită?ilor de management să delege punerea în aplicare a unor păr?i ale mai
multor axe prioritare către un organism unic (o autoritate locală), pentru a se asigura că investi?iile sunt
efectuate în mod complementar.

În cadrul unei ITI, anumite componente pot fi puse în aplicare prin dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunită?ii, combinând cele două abordări.

Potrivit aceluia?i regulament sunt propuse noi mecanisme pentru a încuraja dezvoltarea de opera?iuni
integrate. Astfel, o opera?iune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau mai multor fonduri CSC sau al
unui alt instrument al UE. Acest lucru permite implementarea de către un beneficiar unic a unui anumit număr
de proiecte utilizând diferite surse din cadrul fondurilor CSC ?i, în anumite cazuri, din partea altor instrumente
ale UE. O pre-condi?ie este evitarea dublei finan?ări în cadrul fondurilor CSC sau al unui instrument al UE.
Planul de ac?iune comun este un tip de opera?iune integrată, a cărui gestionare financiară se realizează
exclusiv pe baza realizările ?i rezultatele convenite de comun acord între Statul Membru ?i Comisie.
Reprezintă un grup de proiecte care sunt implementate de către un beneficiar desemnat, care poate fi finan?at
prin FSE ?i FEDER, care nu include infrastructuri. Planul de ac?iune poate face parte dintr-unul sau din mai
multe programe opera?ionale, constituind un instrument util pentru planificarea integrată a diferitelor fonduri în
vederea atingerii unui obiectiv comun.

2.3. Cadrul strategic na?ional

Strategia de dezvoltare Durabilă a României stabile?te obiective concrete pentru trecerea, într-un interval
de timp rezonabil ?i realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de
interesul pentru cunoa?tere ?i inovare, orientat spre îmbunătă?irea continuă a calită?ii vie?ii oamenilor ?i
a rela?iilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

Ca orientare generală, strategia vizează realizarea următoarelor obiective strategice pe termen scurt, mediu
?i lung:

Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ?ărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai
dezvoltării durabile;

Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ?ărilor membre
ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu ?i lung, o cre?tere economică ridicată ?i,
în consecin?ă, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România ?i celelalte state
membre ale UE.
La nivelul Statelor Membre, Strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor Na?ionale
de Reformă (PNR).

Obiective privind Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 ?i 2020, 2030:

modernizarea ?i dezvoltarea re?elei de transport de interes european ?i na?ional;

cre?terea condi?iilor de siguran?ă ?i a calită?ii serviciilor;

liberalizarea pie?ei interne de transport;

stimularea dezvoltării economiei ?i a competitivită?ii;

întărirea coeziunii sociale ?i teritoriale la nivel regional ?i na?ional;

compatibilitatea cu mediul înconjurător.

Obiective privind Strategia de transport intermodal în România 2020:

modernizarea ?i/sau construirea unor terminale intermodale ?i a infrastructurii aferente;

realizarea unor servicii intermodale de calitate;

implementarea unui sistem de urmărire, planificare ?i management a transportului;

intermodal de marfă, utilizând sistemele inteligente de transport disponibile pe pia?ă;

stimularea promovării sistemului na?ional de transport intermodal.

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Na?ional al României 2007-2026 are ca principale obiective
transformarea României într-o destina?ie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural ?i cultural.

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 are următoarele obiective:

Valorificarea periferalită?ii prin dezvoltarea rolului de conector ?i releu la nivel continental ?i

intercontinental;

Racordarea la re?eaua europeană de poli ?i coridoare de dezvoltare;

Structurarea ?i dezvoltarea echilibrată a re?elei de localită?i urbane;

Afirmarea solidarită?ii urban-rural;

Dezvoltarea rurală;

Consolidarea ?i dezvoltarea legăturilor inter-regionale ca suport al dezvoltării regionale;

Dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii;

Cre?terea competitivită?ii teritoriale;

 Protejarea, dezvoltarea ?i valorificarea patrimoniului natural ?i cultural.

Prin complexitatea proceselor ?i fenomenelor, prin amplitudinea provocărilor ?i problemelor care necesită
solu?ionare, dezvoltarea durabilă a României a încetat să mai fie atributul exclusiv al elitelor politice,
economice ?i intelectuale. În egală măsură, dezvoltarea durabilă a ?ării prive?te pe fiecare cetă?ean al
României ?i, în consecin?ă, necesită antrenarea, implicarea ?i participarea activă a acestuia, în cele mai
adecvate modalită?i, potrivit cu interesele ?i capacitatea sa de a contribui la sustenabilitatea progresului
economic ?i social al ?ării.

2.4 Arhitectura fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020

Proiectul legislativ UE pentru perioada 2014 – 2020 face referire la următoarele premise care stau la baza
procesului de programare a fondurilor europene nerambursabile alocate în viitorul exerci?iu financiar:

concentrarea tematică asupra priorităţilor Strategiei Europa 2020 pentru o “creştere inteligentă,
durabilă şi incluzivă”, transpuse în CSC la nivel european;

un cadru unic de programare la nivelul fiecărui stat membru – numit Contract/Acord de Parteneriat
(C/AP) 2014-2020, care va acoperi instrumentele structurale şi fondurile destinate dezvoltării rurale şi
pescuitului, respectiv: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social
European (FSE), Fondul de Coeziune (FC), FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală) şi FEPM (Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime);

posibilitatea elaborării unor programe multi-fond în cazul implementării instrumentelor structurale;

oportunităţi extinse pentru abordarea teritorială a programării;

un accent crescut pe performanţa şi monitorizarea rezultatelor;

impunerea unor condiţionalităţi macroeconomice, ex-ante şi ex-post pentru accesarea/cheltuirea

fondurilor;

simplificarea procesului de implementare şi un mai bun management al fondurilor.4

Noută?i privind fondurile europene

Comisia Europeană a efectuat o comparaţie între cadrele financiare multianuale pentru perioadele 2007-2013
şi 2014-2020.

Noută?i în materie de cre?tere economică, locuri de muncă ?i coeziune

Facilitatea „Conectarea Europei” este o schemă cu totul nouă destinată finan?ării infrastructurilor prioritare de
interes paneuropean în domeniile transporturilor, energiei ?i TIC. Facilitatea va fi gestionată în mod centralizat
de Comisia Europeană ?i va fi finan?ată din bugetul politicii de coeziune, dintr-o nouă sec?iune a bugetului.

4
Extras din Memorandum, emis de dl. Leonard ORBAN, tema: Aprobarea acţiunilor şi documentelor privind
pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020
Ratele de cofinan?are din bugetul UE vor fi mai ridicate în cazul investi?iilor din regiunile mai sărace ale
Europei.

Se propun instrumente de finan?are inovatoare pentru a accelera ?i pentru a garanta investi?ii de mai mare
anvergură, care ar putea fi realizate doar prin intermediul finan?ării publice, în special obliga?iuni UE pentru
finan?area proiectelor.

Finan?area ac?iunilor de coeziune va continua să se concentreze pe regiunile ?i statele membre cel mai
pu?in dezvoltate. Cu toate acestea, pentru a facilita procesul de excludere progresivă a regiunilor din
obiectivul de convergen?ă ?i pentru a plasa pe aceea?i pozi?ie regiunile cu acela?i nivel de prosperitate, se
va crea o nouă categorie de regiuni de tranzi?ie.

Fondurile de coeziune se vor concentra pe investi?iile care contribuie la atingerea obiectivelor cuantificate
stabilite în Strategia Europa 2020, pe baza unor dispozi?ii specifice privind condi?ionalitatea.
Condi?ionalitatea va fi de două tipuri: condi?ii ex ante, care trebuie îndeplinite înainte de efectuarea plă?ilor, ?i
condi?ii ex post, care vor permite eliberarea de fonduri suplimentare numai dacă se constată ob?inerea
rezultatelor scontate.

Fondul social european va sprijini ac?iuni structurale de coeziune economică, socială ?i teritorială, prin
intermediul a patru mari domenii de investi?ii: ocuparea for?ei de muncă, educa?ie, incluziune socială,
îmbunătă?irea sistemului de administra?ie publică.

De asemenea, punerea în aplicare va fi simplificată în vederea diminuării sarcinii administrative care le revine
statelor membre.

Fondul european de ajustare la globalizare va continua să ofere sprijin pentru lucrătorii disponibiliza?i ca
urmare a unor schimbări structurale majore. În plus, acest fond î?i va extinde domeniul de aplicare pentru a
reduce impactul noilor acorduri comerciale asupra agricultorilor.

Noută?i în materie de cercetare ?i inovare

Cele mai importante trei programe de finan?are pentru cercetare ?i dezvoltare (Programul pentru
competitivitate ?i inovare, Al ?aptelea program-cadru ?i Institutul European de Inovare ?i Tehnologie) vor fi
reunite într-un cadru strategic comun, Orizont 2020, pentru a elimina fragmentarea ?i pentru a evita
suprapunerile.

Schemele de finan?are vor fi standardizate ?i simplificate. De asemenea, pentru toate schemele de finan?are
va exista un set unic de reguli privind participarea, auditul, structurile de sprijin, difuzarea rezultatelor ?i
schemele de rambursare.

În ceea ce prive?te finan?area, instrumentele financiare inovatoare vor ajuta la mobilizarea investi?iilor private
precum parteneriatele public-privat.

Noută?i în materie de agricultură ?i mediu

Ecologizarea a 30% din plă?ile directe către fermieri: pentru a se asigura că politica agricolă comună (PAC)
contribuie la îndeplinirea de către UE a obiectivelor de mediu ?i a celor legate de politica climatică, 30% din
plă?ile directe vor fi condi?ionate de respectarea unei serii de cele mai bune practici în materie de mediu, în
plus fa?ă de obliga?iile în materie de ecocondi?ionalitate existente.

Convergen?a plă?ilor: nivelurile ajutorului direct acordat pentru fiecare hectar vor fi adaptate progresiv (?inând
seama de diferen?ele care există în continuare în ceea ce prive?te nivelurile de salarizare ?i costurile de
produc?ie) pentru a se asigura o repartizare mai echitabilă a plă?ilor directe între fermierii europeni. Până în
2020, statele membre cu plă?i directe mai mici de 90% din media UE ar trebui să reducă diferen?a dintre
nivelul actual ?i 90% din media UE cu o treime. Această convergen?ă va fi finan?ată în mod propor?ional de
statele membre al căror nivel de plă?i directe se situează peste media UE.

Plafonarea nivelului plă?ilor directe prin limitarea nivelului de bază al ajutorului direct pentru venit de care pot
beneficia exploata?iile agricole de dimensiuni mari, ?inând seama, în acela?i timp, de economiile de scară ale
unor structuri mai mari ?i de locurile de muncă directe pe care le generează acestea. Propunerea va permite
reutilizarea economiilor în cadrul alocării bugetare pentru dezvoltare rurală ?i, prin urmare, men?inerea
acestora în pachetele financiare ale statelor membre care au realizat aceste economii.

Alocarea fondurilor de dezvoltare rurală se va baza pe criterii mai obiective ?i va fi mai bine orientată către
îndeplinirea obiectivelor acestei politici. Acest lucru va asigura un tratament mai echitabil al agricultorilor care
desfă?oară acelea?i activită?i.

Noută?i în materie de mediu ?i politici climatice

Priorită?ile aferente politicii de mediu ?i politicile climatice vor fi „integrate” în toate instrumentele-cheie de
finan?are ale UE, printre care se numără coeziunea, agricultura, afacerile maritime ?i pescuitul, cercetarea ?i
inovarea, precum ?i în programele de asisten?ă externă.

Obiectivul este mărirea până la cel pu?in 20% a ponderii cheltuielilor legate de politicile climatice, prin
intermediul contribu?iilor acordate de la diversele domenii de politică, sub rezerva unor date concludente
rezultate în urma evaluărilor impactului. Această abordare va contribui, de asemenea, la evitarea unei cre?teri
a numărului de programe ?i la reducerea la minimum a sarcinii administrative.

Programul LIFE+ va fi continuat ?i va include mai multe ac?iuni în domeniul climatic. Un subprogram
consacrat politicilor climatice se va axa pe proiecte-pilot ?i pe proiecte demonstrative la scară mică. Vor fi
utilizate proiecte integrate, de exemplu, pentru a promova strategii transfrontaliere de adaptare în zonele
predispuse la inunda?ii. Gestionarea viitorului program ar trebui să rămână centralizată, dar unele sarcini ar
putea fi delegate unei agen?ii executive existente.

Noută?i în materie de justi?ie, sănătate ?i securitate

Instrumentul financiar de protec?ie civilă (IFPC) va fi reînnoit pentru a răspunde diferitelor aspecte legate de
gestionarea dezastrelor, ?i anume un răspuns mai coerent ?i mai bine integrat în cazuri de urgen?ă, o mai
bună pregătire pentru gestionarea dezastrelor ?i ac?iuni inovatoare pentru reducerea riscului de dezastre.

În domeniul afacerilor interne, numărul fondurilor va fi limitat la două: Fondul pentru migra?ie ?i azil ?i Fondul
pentru securitatea internă. Ambele fonduri vor avea o dimensiune externă pentru a asigura continuitatea
finan?ării, începând în UE ?i continuând în ?ări ter?e.

Comisia prevede, de asemenea, o trecere de la programarea anuală la o programare multianuală, axată pe

ob?inerea de rezultate, reducându-se astfel volumul de muncă administrativă a tuturor actorilor implica?i.
Diferitele programe existente în domeniul justi?iei vor fi reunite în cadrul unui program „Justi?ie” ?i a unui
program „Drepturi ?i cetă?enie” pentru a simplifica sistemul de finan?are ?i pentru a spori coeren?a ?i
consecven?a tuturor activită?ilor finan?ate.

Noul program „Sănătate pentru cre?tere” va fi orientat către ac?iuni cu o valoare adăugată clară a UE, în
conformitate cu priorită?ile Strategiei Europa 2020. Scopul principal este să se colaboreze cu statele membre
pentru a proteja cetă?enii de amenin?ările transfrontaliere la adresa sănătă?ii, a spori viabilitatea sistemului
de servicii de sănătate ?i a îmbunătă?i sănătatea popula?iei, încurajând în acela?i timp inovarea în domeniul
sănătă?ii.

Noută?i pe scena mondială

Un singur instrument integrat de preaderare pentru a reflecta fondurile structurale, Fondul de coeziune ?i
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Înlocuirea programelor din ?ările industrializate ?i emergente cu un nou instrument de parteneriat care să
sprijine diploma?ia publică, o abordare comună ?i promovarea comer?ului ?i a convergen?ei în materie de
reglementare.

Crearea unui instrument panafrican care să sprijine punerea în aplicare a strategiei comune Africa-Europa,
concentrându-se pe activită?i transregionale ?i continentale.

Noută?i în materie de finan?are a bugetului UE

Se propune o reformă a sistemului de resurse proprii, care constă în eliminarea actualei resurse proprii bazate
pe TVA ?i în crearea a două noi resurse proprii, respectiv una bazată pe o parte din încasările unei taxe pe
tranzac?iile financiare (TTF), iar cealaltă pe veniturile provenite din taxa na?ională pe valoarea adăugată.
Scopul nu este majorarea bugetului UE, ci contribuirea la eforturile na?ionale de consolidare bugetară, prin
reducerea contribu?iilor directe de la bugetele statelor membre. Modificările propuse vor simplifica, de
asemenea, contribu?iile existente la buget ?i vor consolida legătura dintre politicile UE ?i finan?area UE.

La 28 septembrie 2011, s-a propus o directivă privind TTF a UE. TTF se va aplica pe teritoriile celor 27 de
state membre ?i nu va acoperi tranzac?iile efectuate de persoane fizice sau de întreprinderile mici ?i mijlocii
(IMM-uri), cum ar fi împrumuturile ipotecare, împrumuturile bancare contractate de IMM-uri sau contractele de
asigurare. Nu se vor impozita nici tranzac?iile de schimb valutar, nici majorările de capital efectuate de către
întreprinderi sau organisme publice. O astfel de taxă există deja în 10 state membre, dar ac?iunea la nivelul
UE este mai adecvată pentru a se evita denaturarea ?i pentru a reduce fragmentarea pie?ei interne.

Estimările preliminare indică faptul că în întreaga UE veniturile generate de această taxă ar atinge anual 57
miliarde EUR, în func?ie de reac?iile pie?ei. O parte din venituri ar putea fi folosite ca resurse proprii pentru
bugetul UE, ceea ce ar duce la reducerea contribu?iilor na?ionale la bugetul UE ?i la diminuarea presiunii
exercitate asupra bugetelor na?ionale.

Noua resursă proprie bazată pe TVA va crea o legătură reală între nivelul na?ional ?i nivelul UE ?i va stimula
armonizarea suplimentară a sistemelor na?ionale de TVA. Aceasta va oferi UE venituri semnificative ?i stabile
la costuri administrative ?i de asigurare a conformită?ii limitate pentru administra?iile na?ionale ?i
întreprinderi.
Când este vorba despre resursele proprii, Consiliul adoptă o decizie în unanimitate, după ce se consultă cu
Parlamentul European. Decizia trebuie ratificată de toate statele membre, în conformitate cu prevederile lor
constituţionale.

Noută?i în materie de mecanisme de corec?ie

Se prevede, de asemenea, o simplificare a mecanismelor de corec?ie, prin înlocuirea actualului sistem

complex cu un sistem simplu de reduceri forfetare ale contribu?iilor bazate pe VNB plătite de către statele
membre. Reforma propusă se bazează pe principiile convenite la Fontainebleau în 1984, prin care “orice stat
membru a cărui sarcină bugetară este excesivă în raport cu prosperitatea sa relativă poate beneficia de o
corec?ie la momentul potrivit”.

2.4 Capacitatea de absorb?ie a fondurilor nerambursabile

Un subiect extrem de dezbătut cu privire la fondurile europene, se referă la capacitatea de absorb?ie. S-au
efectuat numeroase analize în acest sens, încercându-se să se măsoare capacitatea de absorb?ie ?i să se
compare cu gradul de absorb?ie al altor state.

Unul dintre studiile realizate pentru Directoratul pentru Politica Regională al Comisiei Europene DG Regio
(2002) arată că există trei factori care influen?ează în mod decisiv capacitatea de absorb?ie, ?i anume:

situa?ia macro-economică;

situa?ia cofinan?ării;

capacitatea administrativă.

Se consideră că al patrulea indicator al capacită?ii de absorb?ie ar putea fi reprezentat de maturitatea întregii

societă?i în ceea ce prive?te managementul proiectelor, al programelor ?i al portofoliilor de proiecte. Am putea
constata la finalizarea implementării proiectelor, că s-a înregistrat o absorb?ie de 100%, dar impactul nu este
cel preconizat, iar dezvoltarea la nivel comunitar nu s-a realizat a?a cum ne-am propus. Situa?ia ar fi cea mai
costisitoare, în sensul că, ar crea o aparen?ă de succes ?i ar exercita o povară asupra cheltuielilor publice,
prin necesitatea asigurării cofinan?ării.

Etapele în accesarea fondurilor europene

Etapele în accesarea fondurilor europene sunt:

elaborarea strategiei de dezvoltare a jude?ului / localită?ii, identificarea ?i prioritizarea proiectelor;

consultarea factorilor interesa?i (a publicului) pe parcursul acestui proces;

dezvoltarea proiectului (fie apelând la o firmă de profil, selectată în urma unui proces de achizi?ie
publică, fie prin resursele umane proprii ale institu?iei solicitante);

identificarea unei surse de finan?are;

completarea ?i depunerea Cererii de finan?are;

 evaluarea ?i selec?ia proiectelor;

îndeplinirea condi?iilor pre-contractuale (cu predilec?ie în cazul proiectelor de infrastructură);

semnarea Contractului de finan?are;

implementarea proiectului;

evaluarea ?i auditarea proiectului.

În situa?ia proiectelor de infrastructură, care presupun o documenta?ie laborioasă, după identificarea

obiectivului de realizat, se parcurg următorii pa?i:

realizarea unui studiu de prefezabilitate (se recomandă pentru proiecte cu valori mari ?i solu?ii tehnice
diferite);

elaborarea caietului de sarcini pentru realizarea studiului de fezabilitate;

atribuirea contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate;

elaborarea studiului de fezabilitate, inclusiv analiza cost-beneficiu;

elaborarea bugetului;

elaborarea studiului de impact asupra mediului de către o firmă de profil;

aprobarea studiului de fezabilitate;

elaborarea cererii de finan?are pe baza studiilor efectuate de către o firmă de consultan?ă sau cu
resurse proprii, dacă este cazul;

elaborarea altor documente, dacă este cazul (de ex. strategie de marketing, strategie de vizitare,
matricea cadru logic, etc.);

completarea dosarului proiectului cu alte documente solicitate;

depunerea proiectului.

Principalele etape în verificarea, evaluarea ?i selec?ia proiectelor sunt:

verificarea conformită?ii administrative;

verificarea eligibilită?ii solicitantului ?i a eligibilită?ii proiectului;

evaluarea tehnică ?i financiară;

evaluarea strategică (nu este necesară în toate cazurile).

Criteriile de evaluare poten?iale se pot referi la:

 relevan?a proiectului fa?ă de obiectivele programului, axei, domeniului, măsurii pentru care a fost
depus spre finan?are;

calitatea solu?iei tehnice;

maturitatea proiectului;

durabilitatea (sustenabilitatea) proiectului;

capacitatea solicitantului de a implementa, opera ?i gestiona proiectul.

Principalele repere ale procesului de programare 2014-2020

2Ministerul Afacerilor Europene – coordonator al procesului de programare a fondurilor europene

2014-2020 şi de negociere a documentelor programatice cu Comisia Europeană;

3Organisme responsabile cu elaborarea documentelor de programare regională:

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – Autoritatea de Management pentru Programul

Operaţional Regional;

Agenţiile pentru Dezvoltare Regională.

4Documente de programare regională pentru perioada 2014 – 2020:

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională;

Planuri pentru Dezvoltare Regională;

Program / Programe Operaţionale Regionale.

5Organisme responsabile cu dimensiunea teritorială a documentelor de programare:

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – Direc?ia Generală Dezvoltare Teritorială.

6Documente ce fundamentează abordarea teritorială pentru perioada 2014 – 2020:

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României.

6.4 Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest 2014-2020

Comuna Sîg din jude?ul Sălaj, aparţine de Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.

ADR Nord-Vest, împreună cu reprezentanţi ai organizaţiilor relevante în domeniul dezvoltării regionale, au

elaborat Planul de Dezvoltare Regională (PDR) ca bază pentru fundamentarea strategiei naţionale de
dezvoltare regională şi a documentelor de programare necesare pentru următoarea perioadă de programare
2014-2020.

Planul de dezvoltare regională (PDR) este principalul document de planificare elaborat la nivel regional şi
reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel naţional în raport cu nevoile specifice la nivel de regiune, dar
şi cu direcţiile strategice de politică ale celorlalţi principali finanţatori ai programelor de dezvoltare aferente
regiunii respective. Documentul poate reprezenta baza strategică pentru fundamentarea proiectelor iniţiate la
nivelul regiunii şi poate să fie luat în considerare de autorităţile naţionale pentru fundamentarea programelor
de finanţare pentru următoarea perioadă de programare.

Planificarea are în vedere atât fondurile externe (europene) cât şi interne (naţionale / guvernamentale,
regionale, locale). PDR a fost realizat în conformitate cu orientările metodologice elaborate de către Ministerul
Dezvoltării Regionale ce vizează atât conţinutul Planurilor de Dezvoltare Regională cât ?i cadrul partenerial de
elaborare, consultare ?i aprobare al acestora, fiind modificat în urma analizei ex-ante.

Prin activitatea de planificare ADR Nord-Vest î?i propune să contribuie la realizarea celor trei obiective de
bază ale politicii de dezvoltare regională în România, stipulate în Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea
regională: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la
nivelul regiunilor şi stimularea cooperării inter-regionale, interne şi internaţionale, transfrontaliere.

PDR 2014-2020 porneşte de la analiza cantitativă şi calitativă a condiţiilor existente şi a tendinţelor înregistrate
în perioada de programare trecută (2007-2013) la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania Nord)
în domenii legate de : resursele naturale, sistemul de aşezări, structura socio-demografică a populaţiei,
infrastructura, mediul, economia, turismul, agricultura şi dezvoltarea rurală şi administraţia şi buna guvernanţă.
Analiza situaţiei existente se încheie cu evidenţierea potenţialului şi a nevoilor specifice regiunii, prin
intermediul analizei punctelor tari ?i slabe, oportunităţilor ?i ameninţărilor (SWOT).

Pe baza acestor informaţii, a viziunii de dezvoltare pe termen lung, precum şi a contextului de planificare şi
programare de la nivel naţional şi european privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, au fost
formulate obiective, priorităţi şi acţiuni specifice de dezvoltare ale regiunii pentru exerciţiul financiar 2014-
2020.

PDR 2014-2020 oferă cadrul necesar pentru identificarea şi integrarea/corelarea proiectelor la nivelul Regiunii
de Dezvoltare Nord-Vest, pe baza priorităţilor de dezvoltare pentru următoare perioadă de programare. Astfel
documentul conţine şi un portofoliu de proiecte prioritare strategice. Prin acest portofoliu se dore?te
contribuirea la creşterea absorbţiei şi impactului fondurilor la nivel regional. De asemenea, se speră, că în
acest mod impactul asupra dezvoltării regiunii ar fi unul mult mai puternic, investiţiile prioritare finanţate din
fonduri europene sau guvernamentale fiind multiplicate prin investiţiile realizate din fonduri private utilizate
pentru proiecte complementare, conexe celor prevăzute în cadrul portofoliului de proiecte strategice la nivel
regional.

Realizarea PDR Nord-Vest 2014-2020 are în vedere prevederile principalelor documente strategice şi de
planificare de la nivel european şi naţional. Procesul în sine s-a desfă?urat în contextul intenţiei regionalizării
administrative, respectiv descentralizării.

Context macroregional

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din
bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice şi sociale a macroregiunii dunărene, prin consolidarea
implementării în regiune a politicilor şi legislaţiei UE.

SUERD este a doua strategie macro-regională a UE la care participă 14 state: nouă state membre UE
(Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi
Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state nemembre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia,
Republica Moldova şi Ucraina).

Strategia este structurată pe patru mari obiective:

interconectarea regiunii Dunării;

protejarea mediului în regiunea Dunării;

creşterea prosperităţii în regiunea Dunării;

consolidarea regiunii Dunării.

Fiecărui obiectiv al Strategiei îi corespund domenii specifice de acţiune, grupate pe 11 arii prioritare.

Contextul na?ional

Acordul de parteneriat 2014-2020 dintre Comisia Europeană şi România (aprobat de CE în 7 august 2014) -
are ca obiectiv global reducerea discrepanţelor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele
membre UE, provocările în materie de dezvoltare fiind: competitivitatea, oamenii şi societatea, infrastructura,
resursele, respectiv administraţia şi guvernarea.

Priorităţile de dezvoltare teritorială stabilite prin Acord pentru perioada 2014-2020 vizează: îmbunătăţirea
calităţii vieţii pentru comunităţile locale şi regionale, consolidarea reţelei urbane prin dezvoltare policentrică şi
specializare teritorială, promovarea parteneriatelor rural-urbane, creşterea accesibilităţii şi conectivităţii prin:
creşterea accesibilităţii la marile aglomeraţii urbane şi îmbunătăţirea accesibilităţii între aglomeraţiile urbane
majore, acces echitabil la servicii de interes general şi conectarea zonelor rurale la reţeaua majoră de
transport şi la utilităţile publice de nivel mai înalt (urban).

Context regional

Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică fundamentală pentru includerea
măsurilor ?i a proiectelor implementate la nivel regional în viitoarele programe de finan?are indiferent de
sursele de finan?are ale acestor programe:

procesul s-a desfăşurat parţial în contextul dezbaterilor privind regionalizarea / descentralizarea;

existenţa unei viziuni de dezvoltare adoptată în decursul procesului anterior de planificare, care
acoperă intervalul rămas până în 2020;

majoritatea administraţiilor publice nu au documente de planificare pentru orizontul 2020; există

puţine administraţii publice locale care au elaborat strategii de dezvoltare locală şi au identificat
proiecte prioritare pentru perioada 2014-2020;

accent mai mare pe politici integrate teritorial;

există puţine proiecte de investiţii mature fără finanţare (mult mai puţine comparativ cu perioada
2005-2007 aflate în ,,project pipeline” datorită modalităţii diferite de selecţie adoptate faţă de perioada
de pre-aderare) şi de asemenea resursele financiare ale beneficiarilor sunt insuficiente pentru
pregătirea de proiecte.
Principiile procesului de planificare

Principiile procesului de planificare 2014-2020 sunt:

Programare orientată pe rezultate;

Parteneriat – dezvoltarea unei structuri parteneriale cuprinzătoare formată din actori relevanţi la nivel
regional: autorităţi publice şi alte instituţii publice de la nivel judeţean sau local, parteneri economici şi
sociali, reprezentanţi ai societăţii civile. Parteneriatul include elaborarea, implementarea,
monitorizarea şi evaluarea Planului de dezvoltare regională;

Complementaritate, coerenţă, coordonare şi conformitate – se asigură coerenţa cu politicile,

priorităţile şi obiectivele de la nivel European şi naţional, complementaritatea cu alte instrumente
financiară în afara IS, coordonarea cu intervenţiile BEI sau alte instrumente financiare şi conformitatea
cu legislaţia europeană şi naţională.

În consonanţă cu Strategia „Europa 2020”, pentru perioada 2014-2020 s-a decis să se acorde o atenţie
deosebită dimensiunii (coeziunii) teritoriale, respectiv asociaţiilor metropolitane şi GAL-urilor (Grupuri de
Acţiune Locală5), astfel încât să se asigure o concentrare necesară a investiţiilor pentru un impact mai mare al
acestora în teritoriu, la nivelul comunităţilor locale.

Principiile orizontale avute în vedere în cursul procesului de planificare, în conformitate cu cadrul european
sunt:

Dezvoltare durabilă – întreprinderea unor acţiuni de-a lungul ciclului de planificare în scopul de a
evita sau reduce efectele dăunătoare mediului şi de a asigura beneficii nete pe plan social, climatic şi
de mediu;

Egalitate între bărbaţi şi femei şi nediscriminarea – se asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi
femei şi se iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau
origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală atât în etapa de pregătire
cât şi în cea de implementare a PDR;

Accesibilitatea – adoptarea măsurilor necesare pentru a preveni orice discriminare bazată pe

handicap, contribuind astfel la garantarea unui mediu fără obstacole pentru persoanele cu handicap şi
inclusiv persoanelor în vârstă;

Abordarea schimbărilor demografice - aborda problemele demografice - mai ales cele legate de
reducerea populaţiei active - şi pentru a genera creştere economică într-o societate în curs de
îmbătrânire, asigurând acces îmbunătăţit la educaţie, servicii şi locuri de muncă;

Atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea - atenuarea schimbărilor climatice şi

adaptarea la acestea, respectiv prevenirea riscurilor sunt integrate în procesul de planificare.

5
Grupurile de Acţiune Locală (GAL) sunt entităţi ce reprezintă parteneriate public – private, desemnate într-un teritoriu
rural omogen care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului
 •Capitolul 3.
•ANALIZA DIAGNOSTIC A COMUNEI SÎG

2.4 Caracterizarea teritorială

a Prezentarea geografică ?i fizică

Comuna Sîg este a?ezată în partea de sud-vest a jude?ului Sălaj, având o formă longitudinală cu cu
orientarea NV-SE. Are în componenţa sa cinci sate: Fize?, Mal, Sîg, Sîrbi, Tusa. Comuna este a?ezată în
partea de vest a Mun?ilor Mese? ?i la est de Mun?ii Plopi?ului. Fa?ă de principalele centre comuna are
următoarea a?ezare: la SV fa?ă de ora?ul Zalău care se găse?te la 32 km; la sud fa?ă de ?imleul-Silvaniei,
care se găse?te la 28 km; la nord fa?ă de Ciucea care se află la 21 km, la fel ?i de drumul na?ional (DN) nr. 1.

Vecinii comunei Sîg sunt după cum urmează: în partea de nord se mărgine?te cu comunele Crasna ?i
Băni?or, la est cu comuna Cizer, la sud cu comunele Ciucea ?i Borod, la vest cu comunele Borod ?i Valcăul
de Jos.

Suprafaţă totală a comunei Sîg este de 87,88 km˛,

Figura nr. 1: Amplasarea comunei SÎG în judeţul Sălaj (culoarea ro?ie)

a Relieful

Este un factor natural important, suprafa?a comunei fiind preponderent deluroasă, terenurile au în general
înclinare mare în raport cu suprafe?ele ocupate de luncă.
Relieful intervine, atât prin altitudine, cu o frecven?ă a înăl?imilor între 400 m ?i 600 m, dar ?i sub valoarea de
400 m, unde se desfă?oară glacisurile ?i albiile râurilor.

În conformitate cu această variabilă ne situăm în modelul de organizare a dealurilor de înăl?ime medie.

Cea de-a doua variabilă, planeitatea, unde devin evidente suprafe?ele interfluviale piemontane înalte, care
localizează crânguri de gospodării ?i locuin?e sporadice, drumuri de hotar ?i intercomunale, suprafe?e
cultivate agricol, fâne?e ?i pă?uni.

Se eviden?iază potenţialul oferit de relieful predominant de dealuri, munţi şi piemonturi joase. O parte din
comună este străbătută de Munţii Plopiş (satele Tusa, Sîrbi şi Mal), care pe teritoriul comunei Sîg ating o
înalţime de până la 882 m (Vârful Merişor) şi o desfăşurare în lăţime de până la 15 km. O parte din Piemontul
Oşteana aflat pe teritoriul comunei Sîg (satele Tusa, Sîrbi şi Mal) constituie zona de legătură dintre Munţii
Meseşului şi Munţii Plopişului şi care atinge o frecvenţă a înălţimilor între 400 – 600 m. Dealurile Bănişorului
(satele Sîg şi Fizeş), cuprinse între Valea Barcăului şi Valea Crasnei, au altitudini medii pe teritoriul comunei
de 300 – 400 m.

A?adar, formele de relief cele mai specifice sunt dealurile a căror înăl?ime nu depă?esc 800 de metri. Cele
mai importante înăl?imi sunt: Ponorul cu vârful Măguricea cu înăl?ime de 786 m, Varurile Mic ?i Mare,
Rubinul, Gruie?ul, Dealul Secăturii, Ghicera (Arsura), Dobreiul, Dealul Mare.

Dealurile cu altitudine mai mică sunt:

Satul Sîg: Dealul Tusii, Dealul Dumbrăvii, Dealul de Ban;

Satul Fize?: Dumbrava, Brisca, Sodoale, Spinăre?ti;

Satul Sîrbi: Osoiul, Cornet;

Satul Mal: Calea Galbenă, Ben?oaie;

Satul Tusa: Peto?e?ti, Silence?ti, Zburde?ti.

Alături de dealuri se găsesc ?i câteva lunci a?ezate pe marginea cursurilor de apă, dar au o suprafa?ă mică.

a Re?eaua hidrografică

Din punct de vedere hidrografic, apele de suprafa?ă apar?in bazinelor hidrografice ale râurilor Crasna ?i
Barcău, în nord, ?i ale Cri?ului Repede, în sud.

Cel mai important este râul Barcău cu afluen?ii săi: valea Topli?ei, valea Pe?tilor sau ai Crasnei: valea Sîgului,
valea Malului ?i valea Călinii.

Aceste arii de convergen?ă hidrografică marchează, în fond, zona de efilare a apelor subterane. La contactul
cu muntele apar izvoare cu debite ceva mai bogate, care au atras amplasarea gospodăriilor risipite.

Re?eaua hidrografică a comunei este destul de bogată, dar debitul văilor este relativ mic.

Râul Barcău izvore?te din hotarul satului Tusa ?i nu din locul numit izbuc din Ponor;
 Valea Topli?ii izvoră?te tot din hotarul satului Tusa ?i se varsă în Barcău;

Valea Cerbului are izvorul în cătunul dealul Corbului, se varsă în valea Boului care desparte comuna
Sîg de comuna Valcău;

Valea Pe?tilor izvoră?te din pădurea Rubin, străbate o parte din teritoriul comunei Sîg, desparte
comuna Sîg de Valcău ?i se varsă tot în Barcău;

Valea Sîgului izvoră?te din pădurea Sîgului, străbate longitudinal satul Sîg, trece apoi în comuna
Băni?or, apoi se varsă în râul Crasna;

Valea Călinii izvoră?te din locul numit Osoiu, străbate satul Sîg ?i se varsă apoi în valea Sîgului;

Valea Sîrbilor izvoră?te din hotarul satului Sîrbi, străbate satul în longitudine ?i se varsă în valea
Sîgului;

Valea Malului izvoră?te din locul numit Gruie?, are orientare sud-nord, străbate satul Mal
longitudinal, trece prin satul Ban ?i se varsă cu valea Sîgului împreună în râul Crasna;

Valea Ob?tenii î?i are obâr?ia în Ponor, străbate o parte din satul Tusa, trece în teritoriul satului
Negreni-jud. Cluj ?i se varsă în Cri?ul Repede.

În concluzie, reţeaua hidrografică a comunei Sîg este reprezentată de o reţea de văi: valea Banului, Sîgului,
Călinii, Şteii, Topliţii, Boului, Corbului şi Dobrei, care se varsă în reţeaua de râuri aflată pe teritoriul judeţului
Sălaj: Râul Someş, Crasna şi Barcău şi aparţine bazinelor hidrografice Someş – Tisa, cât şi bazinului
hidrografic al Crişurilor.

a Factorii climatici

Factorii climatici reprezintă cea mai mare influenţă asupra agriculturii, temperatura medie anuală fiind de 8°C.
Zilele de vară cu temperaturi de peste 25°C înregistrate în această regiune sunt în jur de 45 pe an, iar cele de
peste 30°C sunt între 10 – 15 pe an.

În schimb iarna, numărul zilelor cu temperaturi sub – 20°C sunt reduse, în luna ianuarie acestea reprezentând
6% din totalul zilelor geroase, iar în februarie 1%, afectând în special viţa de vie.

În luna aprilie înghe?urile târzii pot afecta negativ agricultura atunci când temperaturile pot ajunge la -1°C? -
3°C.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii variază între 700 mm/an în zonele mai joase şi 1.000 mm/an în zonele
mai înalte. Valorile maxime apar la sfârşitul primăverii şi începutul verii, iar valorile minime în lunile ianuarie ?i
februarie.

Maximele de vară apar frecvent sub formă de ploi torenţiale.

Un fenomen meteorologic ce determină pagube destul de mari, dar care afectează suprafe?e destul de
restrânse, este grindina, care se produce cu deosebire în timpul verii înso?ind ploile ce urmează perioadei de
secetă.
Datorită factorilor climatici, cultura cu un randament ridicat este cultura cartofului ?i plantaţiile de pomi
fructiferi.

a Solul ?i resursele solului

Cunoa?terea tipurilor de soluri are o importan?ă deosebită pentru orientarea agriculturii în direc?iile cele mai
bune, acolo unde există posibilită?i de valorificare a cadrului natural.

Solurile podzolice: se dezvoltă sub pădurile de foioase ?i au adesea caracter pseudogleizat. În bună parte pe
aceste soluri alături de pădurile de foioase, se dezvoltă ?i pă?unile ?i fâne?ele.

Solurile brune de pădure podzolite: se dezvoltă în condi?ii climatice apropiate de cele întâlnite în cazul
solurilor brune de pădure ?i sub aceea?i vegeta?ie, însă pe un relief pu?in înclinat sau plan ?i cu un drenaj
slab. Pe aceste soluri de dezvoltă bine pă?unile ?i fâne?ele, dar uneori ?i livezile de pomi fructiferi.

Solurile brune de pădure: fertilitatea este destul de ridicată ?i în condi?iile unei umezeli suficiente, dând recolte
satisfăcătoare la culturile de cereale ?i furaje. Vegeta?ia naturală ce se dezvoltă este reprezentată de gorun
(Quercus petraea), dar în zonele de terasă au fost în mare parte defri?ate.

Solurile brune acide: se dezvoltă în condi?iile predominării nete a precipita?iilor, vegeta?ia care se dezvoltă
este reprezentată de pădurile de făgete pure ?i în amestec. Datorită reac?iei foarte acide ?i ca urmare a
pu?inelor substan?e nutrutive, folosirea acestor soluri în agricultură ?i mai ales pentru culturi este foarte
limitată, eroziunea fiind un impediment pentru luarea în cultură a solurilor acide.

Pseudorendzinele ?i solurile negre de fânea?ă: ocupă suprafe?e însemnate, dezvoltându-se pe marne ?i

argile marnoase sub pădurile de stejar sau asocia?ii de Festuca Pratensis, cu Alopecurus ?i Trifolium repens.

Solurile humico-gleice: sunt bogate în humus calcic, bine structurate ?i afânate în orizontul superior, în cea
mai mare parte fiind folosite pentru pă?uni ?i fâne?e, dar se dezvoltă, în lungul văilor, păduri de luncă ?i
numeroase specii hidrofile.

Solurile erodate: se întâlnesc pe versan?ii puternic înclina?i, ele pot apărea în urma defri?ărilor, fie în urma
pă?unatului excesiv, fără a se lua măsuri de regenerare a vegeta?iei ?i care sunt supuse eroziunii de
suprafa?ă.

Solul caracteristic comunei este cel specific zonelor de deal. Solurile predominante în comună sunt podzolul ?i
brun-ro?cat de pădure cu un grad de fertilitate destul de redus.

Din suprafa?a totală a comunei o parte însemnată este acoperită de păduri, de pă?uni, restul fiind teren arabil,
fâne?e, livezi compacte sau răzle?e.

În pădurile comunei specia dominantă este fagul ?i mesteacănul. În locurile unde în trecut s-a făcut o
exploatare nera?ională s-au făcut planta?ii de brad, molid, pin, gorun ?i alte specii.

De asemenea, în pădurile din raza comunei, în timpul verii se găsesc multe fructe, zmeuri?uri, iar în pădurile
masive se găsesc ciuperci.

La condiţiile de relief şi climă favorabile se adaugă ?i fertilitatea destul de bună a solurilor, astfel agricultura s-
a dezvoltat ca o ramură de bază în economia regiunii. Aceste soluri dau productivitate medie, necesitând atât
îngrăşăminte naturale cât şi chimice. Principalele culturi agricole sunt cele de cartof, secară, ovăz, grâu şi
plante furajere, precum şi plantaţiile de pomi fructiferi măr şi prun. De asemenea, în zonele mai greu
accesibile pentru utilajele agricole predomină pomicultura ?i pă?unile.

În subsolul comunei se găsesc multe bogă?ii, în special în domeniul materialelor de construc?ii. Cel mai
valoros material este calcarul, care se găse?te în cantită?i mari la Tusa.

Unele documente datând din anul 1880, atestă că din satul Tusa, din locul numit Ponor, se extrăgea cea mai
mare cantitate de var din jude?ul Sălaj. În zilele noastre, cantită?ile care se extrag sunt foarte mici. Piatra,
balastul, nisipul, care se găsesc pe văile comunei sunt de cea mai bună calitate.

În satul Tusa, prospec?iunile geologice, au scos la iveală chiar la suprafa?ă cantită?i importante de cărbune
(lignit) care însă nu este exploatat.

În concluzie, teritoriul comunei Sîg se caracterizează prin resurse naturale (calcar-satul Tusa, nisip-satul Sîrbi,
piatră-satele Fize? ?i Tusa, balast-satele Sîg, Sîrbi, Mal) aflate într-o stare de conservare în general bună,
printr-un nivel ridicat de biodiversitate, asociat unei diversităţi de habitate şi ecosisteme, de păduri şi de
peisaje agricole valoroase dar, în acelaşi timp, viitorul apropiat aduce provocări serioase: menţinerea acestor
valori naturale.

a Fauna

Între faună, relief, climă ?i asocia?iile vegetale există o strânsă legătură, la care se adaugă ?i interven?ia
accentuată a omului.

Dintre mamifere semnalăm prezen?a lupului (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), mistre?ul (Sus scrofa),
căprioara (Capreolus capreolus), veveri?a (Sciurus vulgaris), iepurele (Lepus europeus), iar pe teritoriile
cultivate se întâlnesc ?oarecii (Micronys minutus).

Păsările sunt reprezentate prin ciocănitoare (Dendrocopos major, D. Minor), privighetoarea (Luscinia
megarhynchos), mierla (Turdus merula).

Dintre reptile, cele mai comune sunt: ?opârla de câmp (Lacerta agilis agilis), gu?terul (Lacerta viridis viridis),
broa?tele (Rana temporaria).

Fauna apelor curgătoare este foarte bine reprezentată, astfel în cursul superior al Barcăului ?i al Crasnei apar
păstrăvul ?i lipanul, iar în sectoarele mai coborâte se întâlne?te cleanul. Pe Valea Barcăului există păstrăvăria
”Izvoarele Barcăului”, care are 10 bazine mari, 13 bazine mici ?i 10 incubatoare tip Wacek.

Datorită existen?ei suprafe?elor întinse de pă?uni ?i fâne?e s-a dezvoltat ?i o puternică bază furajeră ceea ce
permite cre?terea unui număr mare de animale. Se cresc taurine, bubaline, ovine, cabaline, dar ponderea o
de?in taurinele ?i ovinele.

Sectorul zootehnic a devenit o importantă sursă de venituri.

a Fondul forestier

Pădurile comunale sunt în proprietatea primăriei Sîg, administrarea lor efectuându-se pe bază de contract cu
ocolul silvic.
Ca urmare a predominării reliefului de dealuri ?i altitudinilor coborâte, vegeta?ia dominantăeste cea de dealuri
?i podi?uri, întâlnindu-se o gamă foarte variată de forma?iuni vegetale, de la făgete ?i gorunete, până la paji?ti
?i chiar planta?ii de conifere.

Subetajul făgetelor este alcătuit din fag (Fagus silvatica), care este predominant, alături de care cresc ?i alte
specii lemnoase ca: gorunul (Quercus petraea), carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata), frasinul
(Fraxinus excelsior), la care se adaugă alunul (Corylus avellana), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), cornul
(Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea).

Stratul ierbos este constituit din flora de mull, pe care o întâlnim primăvara, aceasta este alcătuită din: floarea
pa?tilor (Anemone nemorosa), brebenii (Corydalis solida), iar dintre graminee: Festuca drymeia, Poa
nemoralis.

Pe locul fostelor păduri de fag, dar ?i de amestec dintre fag ?i gorun, sunt paji?tile secundare, care ocupă
suprafe?e însemnate. Acestea sunt folosite ca pă?uni ?i fâne?e, fiind alcătuite din: Festuca rubra, specii de
trifoi.

a Forma de exploatare a pământului

Procesul de cooperativizare a cuprins comuna Sîg, abia în iarna anului 1962, doar pe teritoriile satelor Sîg şi
Fizeş. Datorită condiţiilor specifice a terenului slab productiv şi a imposibilităţii aplicării pe o scară largă a
mecanizării, satele Tusa, Mal şi Sîrbi nu au fost cooperativizate, aici s-a menţinut sectorul individual.

a For?a de muncă

Cea mai mare parte a popula?iei este ocupată în agricultură ?i numai o mică parte în celelalte ramuri ale
economiei.

În prezent, se înregistrează o scădere a acesteia datorită atât mecanizării, cât ?i migrării for?ei de muncă într-
o primă etapă înspre localită?ile mai industrializate aflate în apropiere, dar ?i spre alte jude?e, chiar ?i alte
?ări.

a Rolul mecanizării asupra agriculturii

Mecanizarea are un rol important în ridicarea productivită?ii în cadrul agriculturii.

Odată cu schimbările politice ?i economice din 1989 utilajele agricole aflate în S.M.A. au trecut în proprietate
privată ?i astfel persoanele fizice încep să se doteze cu instala?ii agricole, utilaje ?i mijloace de transport.

a Rolul îngră?ămintelor asupra agriculturii

Îngră?ămintele au un rol important asupra productivită?ii agriculturii.

Oamenii foloseau încă de la început îngră?ămintele naturale sporind astfel productivitatea solului, iar odată cu
colectivizarea, tot mai mult s-a trecut la folosirea îngră?ămintelor chimice.

a Situri Natura 2000 ?i arii naturale protejate

Siturile de Importanţă Comunitară (Sites of Community Importance – SCI) fac parte din Reţeaua Natura 2000
şi reprezintă cadre care contribuie în mod semnificativ la menţinerea sau readucerea unui habitat6 şi/sau
specie7, la un stadiu corespunzător de conservare şi, în acelaşi timp, la coerenţa sistemului Natura 2000,
precum şi/sau la menţinerea diversităţii biologice a regiunii sau regiunilor biogeografice respective.

Pe teritoriul comunei Sîg sunt clasificate8 două Situri de Importanţă Comunitară (SCI) ce intră sub incidenţa
Directivei “Habitate”92/43/CEE, astfel:

Tusa-Barcău (ROSCI0257);

Muntele Şes (ROSCI0322).

Aceste situri au următoarele caracteristici principale:

Numele zoneiupra-faþa
în haaracteristici principale Tusa-Barcãu
ROSCI0257
,6Situl “Tusa-Barcãu”, localizat la 47°1'19'' lat. N ºi 22°45'13'' long. E ºi la altitudine medie de 661 m.
În cadrul sitului se regăsesc următoarele habitatele:

Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (pondere 100%)

Alte specii de floră şi faună:
Fagus sylvatica
Alte caracteristici ale sitului:
Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera.
Situl este alcătuit din păduri de foioase (89%) şi păşuni (11%).
Calitate şi importanţă:
Conservarea habitatului de fag cu floră indicatoare de tip Asperula-Asarum. Muntele ªes
ROSCI03224880Situl “Muntele ªes”, declarat pentru 17 tipuri de habitate de interes comunitar, 3 specii de mamifere, 2 specii de

6
Sursa: Anexa nr. 2 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare
7
Sursa: Anexa nr. 3 din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare
8
Sursa: Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de
importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România publicat în Monitorul Oficial al
României nr. 98 bis/07.02.2008
amfibieni, 4 specii de nevertebrate, toate de interes comunitar. Situl este localizat în regiunea biogeografică continentală, la o
altitudine cuprinsă între 178 m şi 970 m şi are o suprafaţă totală de 34880 ha, cuprinzând suprafeţe de pe teritoriile judeţelor Bihor,
Cluj şi Sălaj9.
Sta?iunea Izvoarele Barcăului este cea mai importantă din Munţii Plopişului plasată într-un cadru natural
pitoresc cu peisaje atractive în etajul pădurilor de foioase şi conifere în depresiunea Silvaniei.

Turiştii vin aici în primul rând pentru drumeţii în aer liber, practicarea pescuitului de păstrăv indigen în apele
repezi ale afluenţilor râului Barcău (fiind o zonă foarte accesibilă, pe poteci şi cărări din acest punct de
vedere). Turiştii provin în principal din Zalău, Satu Mare, Cluj, Oradea, Arad, Timişoara, dar şi din ţara vecină
Ungaria, datorită distanţei mici de la graniţa cu aceasta.

Rezervaţia peisagistică Tusa-Barcău este o arie protejată de interes na?ional ce corespunde categoriei a
IV-a IUCN (rezerva?ie naturală, tip peisagistic ?i forestier).

Rezerva?ia cu o suprafa?ă de 13,43 ha este situată în Mun?ii Plopi?, pe teritoriul satului Tusa, comuna Sîg, în
jude?ul Sălaj, ?i include un sector de pădure (făgete pure de dealuri ?i făgete amestecate), o zonă de paji?te,
precum ?i două izbucuri cu un impresionant debit de apă.

În cadrul rezervaţiei pot fi întâlnite:

Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum – 10.442,61 ha;

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis
şi Callitricho-Batrachion;

Pajişti aluviale din Cnidion dubii;

Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis).

Aici se pot vizita următoarele obiective turistice:

Izbucul Mare – reprezintă unul dintre principalele izvoare ale râului Barcău;

Izbucul Mic – reprezintă tot un important izvor al râului Barcău.

Accesul la cele două Izbucuri se face prin Valea Topliţii continuând pe Cuptoare pe drumuri
forestiere sau pe drumuri comunale;

Platoul Ponor cu Piatra Ciutei zonă din punct de vedere peisagistic extraordinar de frumoasă;

Valea Boului şi Valea Topliţei - reprezintă cursuri de apă în care poate fi întâlnit păstrăvul indigen;

Morile de apă din satul Tusa, care şi la această dată sunt în perfectă stare de funcţionare.

Cheile Barcăului formează o zonă situată între localită?ile Sîg ?i Tusa, cu un peisaj fascinant.

9
Sursa: Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile
nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 846 din 29 noiembrie 2011
Alpinism, Hicking, Trekking, Drume?ii

Pe teritoriul comunei Sîg există o serie de trasee turistice care pot fi practicate sub formă de drumeţii, cu
obiective interesante, însă puţin cunoscute, astfel:

Nr. crt.raseuMarcajDuratãLungimeDescriere 1.Tusa-Topliþa-Izbucul Mare - Culmea Ponorului 5 ore13 kmDrum

practicabil tot anul 2.Sîg - Rubin - Pãstrãvãria "Izvoarele Barcãului" - Valea Boului 6 ore16 kmDrum practicabil tot

anul 3.Tusa - Rezervaþia peisagisticã "Tusa-Barcãu" 3 ore7 kmDrum practicabil tot anul 4.Sîrbi - Siculesti - Cuptoare -

Ponor - Piatra Craiului 10 ore20 kmDrum practicabil tot anul 5.Tusa - Valea Steii - Dealu Mare - Izbucul Mic 6
ore1 kmDrum practicabil tot anul Tabel nr. 2: Trasee turistice în comuna Sîg

Turism piscicol

Teritoriul comunei Sîg oferă pescarilor posibilitatea practicării pescuitului de păstrăv indigen în apele repezi
ale afluenţilor râului Barcău (fiind o zonă foarte accesibilă, pe poteci şi cărări din acest punct de vedere). De
asemenea, poate fi practicat şi la Păstravăria Tusa Barcău din subordinea Direcţiei Silvice Sălaj.

Cicloturism

Cicloturismul este o activitate turistică de recreere în care deplasarea şi vizitarea obiectivelor turistice se face
pe bicicletă.

Distanţele variază considerabil în funcţie de traseul ales, de la câteva ore la câteva zile. În funcţie de condiţia
fizică, viteza cu care se merge şi numărul opririlor, turiştii pot acoperi între 50 şi 150 de km într-o zi. Deşi un
tur cu bicicleta se poate întinde pe mai multe zile, cele mai populare sunt turele de o zi cu biciclete “mountain-
bike” în care participanţii sunt conduşi de o persoană familiară cu locurile să viziteze anumite obiective pe
care aceştia doresc să le vadă.

Condiţii optime pentru practicarea cicloturismului se regăsesc în localitatea Sîg.

2.4 Caracterizarea socio-demografică

Istoricul a?ezărilor populării comunei

Teritoriul actual al comunei Sîg, ca de altfel al întregului jude? Sălaj, a fost locuit din cele mai vechi timpuri.

Oamenii primitivi au găsit condi?ii optime de via?ă în această zonă mai ales datorită formelor de relief variate.
Fiind o zonă deluroasă, o suprafa?ă însemnată a teritoriului comuneia fost acoperită de păduri, permi?ând
practicarea unui vânat destul de intens, iar de-a lungul văilor, cu debit redus de apă, chiar dacă nu au putut
practica pescuitul, au putut să cultive pământul.

Cele mai vechi izvoare arheologice de pe teritoriul comunei datează din epoca neolitică, de unde s-au găsit
?apte dăl?i, bine conservate, care dovedesc un grad înaintat de pricepere în ?lefuirea pietrei. Tot din epoca
neolitică apar?ine ?i un topor, care s-a găsit pe teritoriul satului Tusa în locul numit Dobrei, dar ?i pe valea
Sîrbilor, aceste exemplare se află unul în colec?ia Muzeului de Istorie ?i Artă Zalău, iar celălalt la Univeristatea
”Al. I. Cuza” din Ia?i.

Epoca Bronzului este mult mai bine reprezentat în cadrul comunei, al Sîg fiind descoperite mai multe obiecte
de-a lungul văii Sîgului, demonstrând astfel prezen?a unor a?ezări.

?i în satul Mal, în locul numit ”Dăsca?i” s-au descoperit în anul 1983 un celt din bronz, dar nu avea fine?ea
celor găsite la Sîg.

Prezen?a dacilor ”cei mai viteji ?i cei mai cinsti?i din neamul tracilor” cumi îi numea Herodot, este atestată
pretutindeni în cuprinsul depresiunii, cunoscute fiind cetă?ile de la ?imleu-Silvaniei ?i de la Marca, Valcău, dar
?i cetatea de la Tusa, ami precis urmele rămase de aceasta, care este situată pe un deal conic, numit
”Cetă?eaua”, de unde pot controla cinci văi, care sunt cinci căi de acces spre localitate.

Epoca feudală a însemnat o perioadă de frământări ce au afectat via?a socială ?i politică. Invaziile tătarilor,
apoi cele turce?ti, în alternan?ă, pun la încercare popula?ia din această regiune a ?ării. Aproape toate
a?ezările române?ti sunt men?ionate documentar în secolele XII-XV. În această perioadă popula?ia
românească era organizată sub forma ob?tilor săte?ti, alcătuite din sate.

În cadrul localită?ii Sîg, populaţia cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat îmbătrânirii,
scăderii fertilităţii şi migraţiei, fenomene demografice care se pot constata în toate ţările dezvoltate. În
perspectivă, aceste fenomene vor creşte în intensitate şi vor genera efecte multiple în societate.

Conform ultimelor date statistice oficiale, disponibile pentru anul 201110, populaţia comunei Sîg este de 3.276
de locuitori.

Având în vedere suprafaţa totală a teritoriului de 87,88 km˛, densitatea populaţiei este de 37,28 de loc./km˛.
Principalii indicatori la nivelul localită?ii Sîg cu privire la teritoriu, locuin?e ?i utilită?i publice, în
perioada 2004-2012, sunt prezenta?i în tabelul de mai jos.

Teritoriu, locuin?e, utilită?i publice

Denumire indicator

nul 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011 Locuin?e existente – total –
număr .538 1.544 1.544 1.548 1.549 1.552 1.552 1.551 Locuin?e în proprietate majoritarã de stat –
număr 3 3 3 3 3 3 3 Locuin?e în proprietate majoritar privatã –

10
Recensământul popula?iei din România din 2011: Tab3 ”Populaţia stabilă pe sexe şi grupe de vârstă – judeţe, municipii,
oraşe, comune”, sursa: Institutul Na?ional de Statistică
număr .535 1.541 1.541 1.545 1.546 1.549 1.549 1.548 Suprafa?a locuibilã – total
mp 4.668 55.044 55.139 55.272 55.330 55.526 55.522 55.460 Lungimea totalã a re?elei simple de
distribu?ie a apei potabile – km 1,0 71,0 71,0 71,0 71,0 71,0 71,0 71,0 Capacitatea instala?iillor de producere
a apei potabile – mc/zi .570 1.570 1.570 1.570 1.570 1.570 1.570 1.570 Cantitatea de apã potabilã distribuitã
consumatorilor – total – mii mc 25 225 225 225 225 225 225 225 Cantitatea de apã potabilã distribuitã
consumatorilor – uz casnic – mii mc 15 215 215 215 215 215 215 215 Lungimea totalã simplã a conductelor
de canalizare – km - - - - - - 11,60 Tabel nr. 3: Teritoriu, locuin?e, utilită?i publice în localitatea Sîg, în perioada
2004-201211

Principalii indicatori demografici la nivelul localită?ii Sîg, în perioada 2004-2012 sunt următorii:
Denumire indicator

nul 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011 Populaþia totalã - la 1 iulie
(stabilă) .544 3.531 3.504 3.462 3.452 3.444 3.427 3.399 Femei 1.772 1.774 1.768 1.757 1.748 1.746 1.742
1.723 Bãrbaþi 1.772 1.757 1.736 1.705 1.704 1.698 1.685 1.676 Nãscuþi
vii 0 47 37 49 51 42 36 38 Decedaþi 74 55 54 52 46 58 51 48 Cãsãtorii 12 12 12 51 16 16 21 10 Divorþuri 3
1 3 1 2 2 1 Stabiliri de domiciliu în localitate (inclusiv migra?ia externã) 33 20 25 29 26 24 43 - Plecãri cu
domiciliul din localitate (inclusiv migra?ia externă ) 9 16 45 61 38 35 51 - Stabiliri de reºedinþã în localitate la
1 ianuarie 2 5 4 16 18 17 19 Plecãri cu reºedinþa din localitate la 1
ianuarie 2 34 47 47 55 32 45 46 Emigranþi - - - - - 2 1 - Tabel nr. 4: Indicatorii demografici ai localită?ii în
perioada 2004-201212

Tendin?e demografice

Sub formă de grafic, la nivelul localită?ii Sîg, pentru perioada 2004-2012, evolu?ia popula?iei este
următoarea:

Figura nr. 2: Evoluţia populaţiei stabile în comuna Sîg13

Conform graficului de mai sus, privind evolu?ia popula?iei stabile în perioada 2004-2012, se poate constata o
scădere accentuată a populaţiei, având o evoluţie descendentă de la an la an, cauzele principale fiind migraţia
externă datorată în principal lipsei locurilor de muncă din mediul rural, îmbătrânirii populaţiei şi scăderii
fertilităţii.

Dinamica popula?iei

Efectivul unei popula?ii suferă modificări în timp, nu este constant, în func?ie de intrările (na?terile ?i
imigrările) ?i ie?irile (decesele ?i emigrările) din cadrul acesteia.

11
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
12
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
13
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
Rata Natalită?ii
Natalitatea reprezintă numărul de născu?i vii ?i se exprimă prin indicele general de natalitate raportat
la 1.000 de locuitori. Natalitatea este dependentă de ponderea popula?iei tinere ?i de indicele de
fertilitate, dar poate fi influen?ată ?i de mentalitatea popula?iei, tradi?ii ?i factorii sociali economici.
Pentru perioada de analiză, sporul natural al populaţiei14 a fost constant negativ (cu excep?ia anului 2008),
atingând un minim, în termeni relativi, de -0,87‰ în anul 2007, şi un maxim de -9,59‰ în anul 2004.

Figura nr. 3: Evolu?ia numărului de născu?i vii ?i deceda?i în perioada 2004-201215

Numărul născu?ilor-vii este mai mic decât numărul deceda?ilor pe toată perioada analizată, cu excep?ia
anului 2008.

Rata mortalităţii

Mortalitatea reprezintă totalul deceselor în cadrul unei popula?ii într-o anumită perioadă de timp raportat la
1.000 de locuitori.

Rata mortalităţii generale este crescută atât ca urmare a creşterii mortalităţii specifice la anumite grupe de
vârstă, determinată de deterioararea stării generale de sănătate, cât şi ca urmare a modificării structurii pe
vârste a populaţiei.

Valoarea maximă a ratei mortalităţii generale a fost de 20,88‰ şi s-a înregistrat în anul 2004, iar valoarea
minimă a ratei mortalităţii generale a fost de 13,33‰ şi s-a înregistrat în anul 2008.

În graficul de mai jos, se poate observa raportul născu?i vii / deceda?i:

Figura nr. 4: Raportul născuţi vii/decedaţi16

În graficul de mai jos, se poate observa evolu?ia ratei natalită?ii, comparativ cu evolu?ia ratei mortalită?ii, în
orizontul de timp analizat:

Figura nr. 5: Evolu?ia ratei generale a natalităţii (‰) şi a ratei generale a mortalitaţii (‰)17

14
Ca valori relative, sporul natural reprezintă diferen?a dintre natalitate ?i mortalitate
15
Sursa: INS – Fişa localită?ii Sîg
16
Sursa: INS – Fişa localită?ii Sîg
Căsătorii-Divor?uri

În ceea ce priveşte numărul căsătoriilor, se poate remarca o constanţă în perioada 2004-2006 ?i în perioada
2008-2009. Numărul de căsătorii a oscilat în anul 2007 fa?ă de anii preceden?i ?i în perioada 2009-2012 cu
un maxim în anul 2007 (51 căsătorii) ?i un minim în anul 2011 (10 căsătorii).

În ceea ce priveşte numărul divor?urilor, se poate remarca o constanţă în perioada 2004-2005, în perioada
2009-2010 ?i în perioada 2011-2012, cu un număr maxim de divorţuri în anii 2004, 2005 ?i 2007 (3 divorţuri)
?i un număr minim de divor?uri în anii 2006, 2008, 2011 ?i 2012 (1 divorţ), conform figurii de mai jos:

Figura nr. 6: Raportul căsătorii-divorţuri, în perioada 2004-201218

Stabiliri de domiciliu/Plecări cu domiciliul din localitate

În perioada de analiză, numărul de plecări cu domiciliul din localitate (inclusiv migra?ia externă) a fost superior
numărului de stabiliri de domiciliu, în fiecare an, exceptând anii 2004 ?i 2005, când numărul de stabiliri de
domiciliu în localitate a fost mai mare decât numărul de plecări cu domiciliul din localitate.

Figura nr. 7: Raportul stabiliri de domiciliu/plecări cu domiciliul în perioada 2004-201019

Stabiliri de re?edin?ă la 1 ianuarie-Plecări cu re?edin?a la 1 ianuarie

În perioada de analiză, numărul de plecări cu reşedinţa din localitate la 1 ianuarie a fost constant superior
raportat la numărul de stabiliri de reşedinţă în localitate la 1 ianuarie, conform figurii de mai jos:

Figura nr. 8: Stabiliri de reşedinţă la 1 ianuarie-Plecări cu reşedinţa la 1 ianuarie, în perioada 2004-201220

17
Sursa: INS – Fişa localită?ii Sîg
18
Sursa: INS – Fişa localită?ii Sîg
19
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
20
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
Structura popula?iei stabile pe etnii la 20 octombrie 2011

Na?ionalitatea este un element important de luat în considerare în studiul structurilor popula?iei. Aceasta
reflectă condi?iile în care s-a realizat popularea unei zone cu diferite etnii.

Conform datelor furnizate de Institutul Na?ional de Statistică, potrivit Recensământului popula?iei ?i al

locuin?elor efectuat în octombrie 2011, în comuna Sîg, popula?ia stabilă se ridică la 3.276 locuitori, dintre care
2.411 români, 679 romi ?i 98 slovaci, iar pentru 88 de persoane apartenen?a etnică nu este cunoscută.

Slovacii au fost coloniza?i în anul 1910 ?i a?eza?i pe culmile Mun?ilor Plopi? pentru exploatarea lemnului.

Sub formă grafică, situa?ia se prezintă astfel:

Figura nr. 1: Repartizarea populaţiei stabile pe etnii21

Popula?ia stabilă după religie la 20 octombrie 2011

Confesiunea prezintă ?i ea importan?ă în cadrul structurilor de popula?ie, chiar dacă este mai pu?in studiată
la nivelul unor ?ări.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodoc?i - 2.417 locuitori, (73,78%), dar există
?i minorită?i de penticostali – 443 locuitori (13,52%), martori ai lui Iehova – 128 locuitori (3,91%), romano-
catolici – 102 locuitori (3,11%), greco-catolici – 72 locuitori (2,2%), bapti?ti – 12 locuitori (0,37%) ?i adventi?ti
de Ziua a ?aptea – 8 locuitori (0,24%). Pentru 94 de locuitori (2,87%) nu este cunoscută apartenen?a
confesională.

Sub formă grafică, situa?ia se prezintă astfel:

Figura nr. 2: Repartizarea popula?iei stabile după religie22

Structura pe nivel de educaţie a populaţiei stabile de 10 ani ?i peste

Analizând rezultatele Recensământului din 20 octombrie 2011, în ceea ce prive?te nivelul de educa?ie al
popula?iei din comuna Sîg, se pot contura următoarele concluzii: ultima ?coală absolvită de majoritatea
popula?iei apar?ine învă?ământului secundar – 1.605 persoane (56,43%), urmat de învă?ământul primar –

21
Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”,
sursa: Institutul Na?ional de Statistică din România
22
Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe,
comune”, sursa: Institutul Na?ional de Statistică din România
958 persoane (33,69%), apoi de învă?ământul superior – 130 persoane (4,57%), cei mai pu?ini absolven?i
apar?inând învă?ământului post-liceal ?i de mai?tri – 16 persoane (0,56%).

De asemenea, se remarcă faptul că ponderea persoanelor fără ?coală în popula?ie este destul de ridicată,
4,75% din locuitorii comunei nu au absolvit nicio ?coală (135 persoane), iar un procent de 1,86% din
popula?ia comunei este analfabetă (respectiv 53 persoane).

Categorie
TOTALN I V E L U L I N S T I T U ? I E I D E Î N V Ã ? Ã M Â N T A B S O L V I T E
 SuperiorPost-
liceal
?i de
mai?triecundarPrimarFãrã ?coalã absolvitã Totaldin care: TotalSuperiorInferior
(gimnazial) Total Universitar
de
licen?ă LicealProfesional
?i de
 ucenici  Ambele sexe2.844130
11861.605334282989958135 Masculin1.40845
40088218322347641952 Feminin1.43685
787231515951353983 Tablel nr. 1: Structura pe nivel de educa?ie a popula?iei în comuna Sîg la data de 20 octombrie
201123

Nivelul cultural al populaţiei este foarte stratificat. Întâlnim şi categorii cu nivel bun cultural, dar majoritatea
locuitorilor sunt slab culturalizaţi, iar în unele zone cum ar fi cătunele Dealul Corbului (sat Tusa, locuit de
comunitatea de slovaci) sau Mal II (sat Mal, locuit de comunitatea de rromi) precaritatea culturală predomină.

Din punct de vedere al poten?ialului de ?colarizare se pot deduce câteva puncte slabe în raport cu cerinţele
şcolii:

distanţa foarte mare de la domiciliul elevilor până la şcoală;

accesul către şcoală mult îngreunat – din unele zone – pe timp ploios sau friguros;

suprasolicitarea elevilor în activităţi gospodăreşti în detrimentul învăţării;

slabe resurse materiale pentru susţinerea cerinţelor minimale ale şcolii – rechizite, cărţi etc.;

familia nu constituie întotdeauna un suport prea solid în favoarea frecventării cu regularitate a

cursurilor.

Figura nr. 3: Structura pe nivel de educa?ie a popula?iei în anul 2011-în valori relative24

2.4 Caracterizarea economică

Comuna Sîg, din jude?ul Sălaj are o economie preponderent agricolă, culturile de cartof ?i cerealiere fiind
predominante, iar cre?terea animalelor, în special a bovinelor, este sus?inută de ponderea mare a pă?unilor
din totalul terenului agricol de la nivelul comunei.

Ramurile importante în gospodăriile individuale sunt zootehnia ?i pomicultura. Datorită condi?iilor prielnice
oferite de relieful existent aici, ramura de zootehnie este cea care în viitor are cele mai mari ?anse de
extindere ?i dezvoltare. Zonele întinse prielnice agriculturii sunt pu?ine fiind ?i o cauză a faptului că până în
anul 1989 localitatea Sîg a fost colectivizată.

23
Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab161. ”Populaţia stabilă de 10 ani ?i peste, pe sexe, după nivelul de
educa?ie - jude?e, municipii, ora?e, comune”, sursa: Institutul Na?ional de Statistică din România
24
Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab161. ”Populaţia stabilă de 10 ani ?i peste, pe sexe, după nivelul de
educa?ie - jude?e, municipii, ora?e, comune”, sursa: Institutul Na?ional de Statistică din România
Livezile de pomi fructiferi, în special pruni ?i meri sunt des întâlnite, de aici de-a lungul timpului s-a între?inut
produc?ia de băuturi spirtoase, în acest caz a pălincii de prune. Pălinca de Zalău, cea mai cunoscută în
întreaga ?ară î?i trage re?eta din zonele cunoscute ca producători din jude?, zona satului Sîg fiind dacă nu
cea mai importantă, printre cele cele mai reprezentative la nivelul jude?ului.

Cultura cerealelor pentru panifica?ie

În cadrul cerealelor pentru panifica?ie amintim grâul ?i secara. Condi?iile climatice de pe raza comunei Sîg
sunt favorabile pentru cultivarea atât a grâului, cât ?i a secarei.

Terenurile cultivate cu grâu s-au extins din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, predominând
însămân?area grâului de toamnă în defavoarea celui de primăvară.

Cultura cartofului

Cartoful se cultivă din cele mai vechi timpuri, o cre?tere semnificativă a culturii cartofului se observă începând
cu secolul al XVII-lea.

Pomicultura

Pomicultura are o veche tradi?ie în aceste zone, dintre cele mai răspândite fructe fiind: merele, prunele, perele
?i cire?ele. De men?ionat, este că în prezent această ramură este aproape inexistentă în livezi sistematice,
găsindu-se doar în gospodăriile oamenilor.

Viticultura

Viticultura se practică din secolul al XV-lea, la sfâr?itul secolului al XIX-lea filoxera a distrus aproape total
viticultura, iar din secolul al XX-lea a început replantarea terenurilor cu unele soiuri de calitate mai redusă.

Începând cu colectivizarea, se observă ?i cre?terea acesteia, dar după anul 1989 s-au distrus.

Astăzi, vi?a de vie se găse?te doar în gospodăriile oamenilor.

Repartizarea populaţiei active pe domenii de activitate

Structura popula?iei active pe domenii de activitate se determină raportând numărul popula?iei active dintr-un
domeniu de activitate la numărul total al popula?iei active.

În tabelul următor a fost sintetizată repartizarea populaţiei active (personal salariat) pe principalele domenii de
activitate şi structura pe sectoare economice (industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură, etc.) în
perioada 2004-2012:
Denumire indicator


nul 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012 Total populaþia activã, din
care:25 03 200 146 148 149 176 369 239 177 Nr. ?omerilor înregistra?i la sfâr?itul

25
anului61038101220610640 Sector agricol 9 9 0 4 9 18 18 9 7 Sector industrial 6 0 0 0 0 0 2 1 2 Sector
construc?ii 14 0 0 2 8 2 0 23 Sector de comer? 4 3 28 30 28 28 28 17 17 Sector privind
serviciile 8 71 110 104 109 120 113 106 88 Tabel nr. 5: Repartizare popula?ie activă pe domenii de activitate
2004-201226

Sectorul privind serviciile reprezintă ponderea majoritară în totalul populaţiei active, în perioada 2004-2012
(50,86%). Cea mai mare parte a acestor servicii le reprezintă, serviciile de transport, hoteluri ?i restaurante,
dar ?i serviciile educaţionale, sociale sau medicale.

Şomerii reprezintă peste 31,10% din totalul populaţiei active în perioada 2004-2012.

Sectorul industrial, agricol, comerţ ?i construc?ii reprezintă 18,04% din totalul populaţiei active în perioada de
referin?ă.

Activitatea de comerţ este răspândită în teritoriul comunei, localitatea Sîg dispunând de unităţi de alimentaţie
publică (magazine mixte de tip ABC, baruri), specifice mediului rural.

În cadrul teritoriului, sectorul terţiar este caracterizat printr-un număr mai mic de firme faţă de sectorul
comercial, diversificate însă, din punct de vedere al tipurilor de servicii oferite.

Comentarii privind economia locală

Populaţia din zonă în marea ei majoritate îşi câştigă existenţa din valorificarea produselor agricole si
animaliere.

Figura nr. 9: Repartizarea populaţiei active pe domenii de activitate în perioada 2004-201227

Agricultura

Teritoriul comunei Sîg are o structură economică preponderent agrară, axată în principal pe creşterea
animalelor ?i cultivarea culturilor de cartofi ?i cerealiere.

Agricultura practicată în teritoriu este una de subzistenţă şi semi-subzistenţă, în marea majoritate a cazurilor,
constituită din mici exploataţii agricole gestionate în familie, asociate cu producţia pentru propriile nevoi
alimentare şi cu un grad scăzut de participare pe piaţă.

Conform Institutului Naţional de Statistică, populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele
care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia
ocupată şi şomerii
26
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
27
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
Dimensiunea modestă a exploataţiilor agricole şi dotarea tehnică necorespunzătoare, caracteristicile solului
(care necesită fertilizări şi lucrări mecanizate intense) determină o productivitate agricolă scăzută. Numărul
societăţilor comerciale cu profil agricol este redus, valoarea adăugată a produselor agricole fiind şi ea redusă.

Acestea se datorează faptului că o mare parte din suprafaţa agricolă a teritoriului prezintă limitări naturale ale
productivităţii agricole.

În tabelul următor este prezentată detaliat structura fondului funciar pentru perioada 2004-2012, astfel:
Denumire indicator

nul 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011 Suprafa?a totalã -ha-
.788 8.788 8.788 8.788 8.788 8.788 8.788 8.788 Suprafa?a totalã agricolã -ha-
.035 6.035 6.035 6.033 6.033 6.033 6.033 6.033 Suprafa?a totalã arabilã -ha-
.959 2.959 2.959 2.959 2.959 2.959 2.959 2.959 Suprafa?a totalã cu livezi ?i pepiniere pomicole -ha-
09 209 209 209 209 209 209 209 Suprafa?a totalã a pã?unilor -ha-
.391 2.391 2.391 2.389 2.389 2.389 2.389 2.389 Suprafa?a totalã a fâne?elor -ha-
76 476 476 476 476 476 476 476 Tabel nr. 6: Structura fondului funciar agricol în localitatea Sîg pentru
perioada 2004-2012”28

În graficul următor este prezentată structura fondului funciar agricol în localitatea Sîg pentru fiecare an din
perioada de referin?ă selectată:

Figura nr. 10: Structura fondului funciar agricol în localitatea Sîg pentru perioada 2004-201229

Culturi agricole
SITUA?IA CULTURILOR AGRICOLE 2014Porumb (ha)Ovãz (ha)Grâu (ha)Triticale (ha)Orz
(ha)

asole (ha)
Cartofi
(ha)

egume de câmp
(ha) 170 270 320 250 15 3 360 21 Tabel nr. 7: Situaţia culturilor agricole în anul 2014 în comuna Sîg30

Din punct de vedere al suprafeţelor cultivate predomină culturile de plante de nutreţ.

O pondere însemnată în totalul suprafeţelor cultivate o reprezintă culturile de cartof. Înfiinţarea acestor culturi
este foarte uşoară şi nu necesită cunoştinţe tehnice deosebite.

Cartoful face parte din rândul plantelor care dau recolte foarte bune, şi este cultivat de către agricultori pentru
consum propriu, comercializare sau pentru hrana animalelor.

28
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
29
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
30
Adresă Primăria comunei Sîg-Adresa nr. 3692/24.09.2014
 Deşi în zonă, suprafaţa cultivată cu acest tip de legumă este una însemnată, depăşind de câteva ori
necesităţile de consum ale populaţiei din microregiune, nu există spaţii de depozitare pentru păstrarea şi
condiţionarea cartofilor, având în vedere perisabilitatea acestora.

Suprafeţele reduse sunt cultivate cu orz, fasole, legume ?i porumb, în scopul hrănirii animalelor din gospodării
(porcine, păsări) şi legume, pentru consum propriu al populaţiei.

Ponderea fiecărei culturi agricole, la nivelul anului 2014, în localitatea Sîg, este următoarea:

Figura nr. 11: Situaţia culturilor agricole în anul 201431

Cre?terea animalelor

În cadrul teritoriului localită?ii Sîg, predomină creşterea păsărilor ?i a ovinelor, datorită în principal
caracteristicilor de relief.
EFECTIV DE ANIMALE LA 2014Bovine (capete)Ecvine (capete)Ovine
(capete)Caprine
(capete)

uine (capete)
Pãsãri (capete) 1.091 160 2.299 545 1.601 8.278 Tabel nr. 8: Situaţia efectivelor
de animale în anul 2014 în comuna Sîg32

Ponderea efectivelor de animale, la nivelul anului 2014, în localitatea Sîg, este următoarea:

Figura nr. 12: Situaţia efectivelor de animale în anul 201433

Forme asociative pe teritoriul comunei

Formele asociative sunt în general de tip Composesorat şi Asociaţii de Crescători.

Nu sunt înregistrate la nivelul teritoriului comunei Sîg, grupuri de producători, sau alte forme de cooperare
agricolă active.

31
Adresă Primăria comunei Sîg-Adresa nr. 3692/24.09.2014
32
Direc?ia Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor Sălaj (Adresa nr. 17277/19.09.2014)
33
Direc?ia Sanitară Veterinară ?i pentru Siguran?a Alimentelor Sălaj (Adresa nr. 17277/19.09.2014)
 Nr. crt.enumireNr. de înreg. în Reg. Asociaþiilor ºi FundaþiilorDomeniu de acþiuneScop1.Asociaþia Crescãtorilor De
Bovine Sîg 709/A/2002 AgriculturãSprijinã direct crescãtorii în vederea ridicãrii nivelului calitativ al ameliorãrii ºi îngrijirii
animalelor proprii ale membrilor săi, precum şi apărarea intereselor specific de grup; îmbunătăţirea condiţiilor de valorificare a
bovinelor precum şi a produselor obţinute de la acestea; ridicarea condiţiilor de trai ale crescătorilor de bovine2.Asociaþia
Crescătorilor De Bovine FizeşAgriculturã3.Asociaþia Urbarialã Osoi-CãliniAgriculturãTabel nr. 9: Forme
asociative pe teritoriul comunei Sîg34

Industrie – IMM – Micro-întreprinderi

Pe teritoriul comunei Sîg, nu există combinate ?i fabrici de prelucrare a produselor agricole sau întreprinderi
prestatoare de servicii în domeniul agriculturii. Întreprinderile din zonă activează în domeniul industriei u?oare,
rareori utilizează produsele rezultate din agricultură ?i nu au legătură cu acest sector.

Turism

Deşi localitatea Sîg dispune de un potenţial turistic important, oferta de cazare este extrem de redusă.

Comuna Sîg dispune de un potenţial turistic important dar insuficient exploatat, caracterizat de o situaţie
geografică favorabilă, plină de pitoresc şi diversitate a peisajului, ceea ce conferă posibilitatea practicării
turismului sub diverse forme.

Cu un relief deluros ?i înpădurit în mare parte, cu pă?uni întinse la marginea pădurilor, cu văi străbătute de
râuri repezi specifice zonei muntoase, loca?ia comunei Sîg este o atrac?ie pentru călătorii ?i ie?iri în aer liber,
beneficiind de priveli?ti foarte frumoase pe alocuri sălbatice cu păduri în mare parte de stejar, fag, brad,
mesteacăn ?i de un aer curat, practic neafectat de vreun factor poluant.

Există o bogată faună cinegetică compusă din mistre?i, cerbi carpatini, iepuri, lupi, fazani, vulpi.

Atrac?iile zonei sunt bisericile vechi de lemn din Sîrbi ?i Tusa, Rezerva?ia peisagistică-Barcău-Monument al
naturii, La Pe?teră, Platoul Ponor ?i Piatra Ciutei, Baza de agrement ”Izvoarele Barcăului”, Păstrăvăria din
Tusa, Moara pe apă Tusa, pălinca de prune specifică zonei.

La Pe?teră

Locul este, de fapt, o grotă, format ca zonă de contact între ?isturile cristaline ?i tufurile calcaroase. Despre
grota aceasta, oamenii din sat au mai multe pove?ti. Una din ele spune că dacă te târă?ti pe burtă o bucată de
vreme, la un moment dat, în interiorul pe?terii, vei da de o galerie mare ?i frumoasă.

Platoul Ponor cu Piatra Ciutei este o zonă din punct de vedere peisagistic extraordinar de frumoasă.

Valea Boului ?i Valea Topli?ei reprezintă cursuri de apă, în care poate fi întâlnit păstrăv indigen (păstrăvul cu
pete negre).

Baza de agrement ”Izvoarele Barcăului”

34
Sursa: PDL GAL POARTA TRANSILVANIEI pag. 80-81 conform Registrul Naţional ONG, publicat pe site-ul Ministerului
Justiţiei
Centrul de agrement este situat în localitatea Tusa. Acesta dispune de un parc de joacă pentru copii, o
popicărie, un foi?or, unde se poate organiza vara discotecă în aer liber. Aici, se mai organizează tabere de:
limba engleză, limba franceză, matematică, etc., iar iarna tabără de ski fond.

Morile pe apă Tusa

Morile pe apă din satul Tusa sunt în perfectă stare de func?ionare ?i în ziua de azi.

Din punct de vedere turistic, peisajele desprinse de pe culmea Plopi?ului, casele răspândite pe culmi ?i
gospodăriile izolate în bazinul superior al Barcăului, relieful carstic de la Izvoarele Barcăului (unde izvoră?te
râul Barcău) ?i împrejurimile pitore?ti, toate culminând cu rezerva?ia peisagistică "Tusa - Barcău" dau un aer
aparte zonei. Este o zonă recomandată iubitorilor de natură, de călătorii ?i relaxare în aer liber sau pe timp
cald a ie?irilor în grup la iarbă verde, lângă un izvor de apă rece sau amatorilor de pescuit pe râuri de munte.

Pentru cei care nu doresc înnoptările în corturi, locurile de cazare se găsesc la taberele ?colare, pensiunile
turistice ?i gospodăriile private.

Situaţia privind structura unităţilor de cazare, numărul de locuri, sosiri şi înnoptări în perioada 2004-2012 este
detaliată în cele ce urmează:
Denumire indicator

nul 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011 Unitãþi de cazare (total) –
număr 1 1 1 1 1 1 1 Tabere de elevi ?i pre?colari – numãr 1 1 1 1 1 1 1 1 Locuri în unitãþi de cazare (total)
– număr 10 110 110 110 102 102 102 102 Locuri în tabere de elevi ?i pre?colari –
număr 10 110 110 110 102 102 102 102 Total – locuri –
zile 5.194 25.084 25.084 24.238 17.692 18.444 12.862 18.454 Tabere de elevi ?i pre?colari – locuri –
zile 5.194 25.084 25.084 24.238 17.692 18.444 12.862 18.454 Sosiri – total –
număr 38 199 509 275 276 168 148 213 Sosiri în tabere de elevi ?i pre?colari –
număr 38 199 509 275 276 168 148 213 Înnoptãri – total –
număr .033 1.079 1.732 655 704 783 418 504 Înnoptãri în tabere de elevi ?i pre?colari –
număr .033 1.079 1.732 655 704 783 418 504 Tabel nr. 10: Situaţia privind structura unităţilor de cazare,
numărul de locuri, sosiri şi înnoptări în perioada 2004-201235

În cadrul teritoriului comunei Sîg, din jude?ul Sălaj, există potenţial de dezvoltare a agroturismului, însă lipsa
pregătirii şi a cunoştinţelor în oferirea de servicii agroturistice şi a mijloacelor de promovare fac ca acest
segment de servicii turistice să fie încă insuficient valorificat.

Mediul economic este dominat de societăţi fără salariaţi. Acest aspect indică puternica lipsă a viabilită?ii
sectorului economic.

Majoritatea companiilor sunt afaceri de familie, concentrate pe sectorul serviciilor şi al industriei uşoare, dar şi
în sectorul turismului.

În consecin?ă, cadrul economic al localită?ii Sîg este caracterizat prin următoarele aspecte generale:

Valori ale unor indicatori ai dezvoltării economice sub cele existente la nivel de ţară;

35
Sursa: INS – Fişă localitate Sîg
 Preponderenţa agriculturii;

Declinul ocupaţiilor şi meşteşugurilor tradiţionale;

Apariţia si dezvoltarea iniţiativei private locale.

2.4 Infrastructura publică

Infrastructura medicală/Sănătate

Situaţia detaliată privind serviciile şi infrastructura medicală la nivelul localităţii Sîg este prezentată în tabelul
următor:
Denumire indicator

nul 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011 Medici – proprietate
publică (persoane) 1 1 1 1 1 - - Medici – proprietate
privată (persoane) - - - - - 1 1 Stomatologi – proprietate privatã (persoane) - - - 1 - - - - Personal mediu sanitar
–proprietate publică (persoane) 2 2 2 2 2 - - Personal sanitar mediu –proprietate privatã (persoane) - - - -
1 3 3 Cabinete medicale individuale (de familie) – proprietate publicã (numãr) 1 1 1 1 1 1 - - Cabinete
medicale individuale (de familie) – proprietate privată (număr) - - - - - 1 1 Cabinete stomatologice –
proprietate privată (număr) - 1 1 1 1 1 1 Laboratoare de tehnicã dentarã – proprietate privatã (numãr) - - - - -
1 - Farmacii – proprietate privatã (numãr) 1 1 1 1 1 1 1 1
Tabel nr. 11: Situaţia serviciilor medicale şi infrastructurii medicale în localitatea Sîg în perioada 2004-201236
Cultură ?i artă

Situaţia detaliată privind cultura ?i arta la nivelul localităţii Sîg este prezentată în tabelul următor:
Denumire indicator

nul 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011 Biblioteci – total –
număr 5 4 4 4 4 4 4 Biblioteci publice – numãr 1 1 1 1 1 1 1 1 Volume existente în biblioteci – numãr - - - - - - -
1.219 Cititori activi la biblioteci – numãr - - - - - - - 503 Volume eliberate – numãr - - - - - - - 1.863 Personalul
angajat din biblioteci – număr - - - - - - 1 Tabelul nr. 2: Situa?ia privind cultura ?i arta în localitatea Sîg în
perioada 2004-201237

Infrastructura socială

Situaţia detaliată privind serviciile sociale şi infrastructura socială la nivelul localităţii Sîg este prezentată în
tabelul următor pentru orizontul de timp 2004-2012:
Denumire indicator

nul 2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011 Unitãþi de învãþãmânt - total 3 1 1 -
1 1 1 ªcoli din învãþãmântul primar ºi gimnazial (inclusiv special) 3 1 1 - - - - - Licee - - - - 1 1 1 1 Copii înscriºi
în grădiniţe 43 152 154 140 128 126 167 172 Elevi înscriºi – total, din
care: 03 407 399 429 513 548 596 551 Elevi înscriºi în învãþãmântul primar (inclusiv

36
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
37
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
special) 89 177 193 204 211 211 208 189 Elevi înscriºi în învãþãmântul gimnazial (inclusiv
special) 52 135 128 151 175 172 195 211 Elevi înscriºi în învãþãmântul liceal - - - - 56 128 143 151 Elevi
înscrişi în învăţământul profesional 2 95 78 74 71 37 50 - Personal didactic – total, din
care: 7 42 41 44 44 46 42 43 Personal didactic în învãþãmântul preºcolar 7 7 7 7 7 7 7 7 Personal didactic în
învăţământul primar (inclusiv special) 4 14 14 14 14 14 13 12 Personal didactic în învãþãmântul gimnazial
(inclusiv special) 3 17 16 19 19 16 15 14 Personal didactic în învãþãmântul liceal - - - - - 6 7 10 Personal
didactic în învăţământul profesional 4 4 4 4 3 - - Sãli de clasã ºi cabinete ºcolare
(număr) 0 30 30 30 32 27 26 23 Laboratoare ºcolare 1 1 1 - - - - - Ateliere ?colare 3 3 3 3 2 2 4 2 Sãli de
gimnastică – total - - 1 1 - - - Terenuri de sport – total - - - 1 1 - - - PC – total - - - 20 16 16 26 26 Tabel nr. 12:
Serviciile şi infrastructura socială (educaţională şi culturală) pentru perioada 2004-201238

În graficul de mai jos este prezentată evolu?ia copiilor ?i a elevilor înscri?i în învă?ământ în perioada 2004-
2012, în valori relative, astfel:

Figura nr. 13: Evolu?ia copii/elevi înscri?i în învă?ământ în perioada 2004-201239

Activită?i sociale ?i institu?ii locale

La nivelul localită?ii, există expertiză locală în gestionarea problemelor locale şi comunitare.

Autorită?ile administra?iei publice locale sunt:

- Consiliul Local - ca autoritate deliberativă;

- Primarul - ca autoritate executivă.

Sediul acestor autorită?i prin care se realizează conform Constitu?iei autonomia locală este în localitatea Sîg,
în str. Principala nr. 1.

Siguran?ă publică

Localitatea Sîg este arondată secţiei nr. 6 de Poliţie Rurală Crasna (aprox. 14 km distanţă).

Infrastructura de transport

Lungimea totală a reţelei de căi rutiere din Depresiunea Sivaniei este de 323 km, dintre care drumurile de
interes judeţean reprezintă 45,6%, în timp ce ponderea drumurilor comunale este de 48,6%.

Teritoriul comunei Sîg este străbătut de 20 de km drum judeţean din care 8 km este asfaltat, iar 12 km este
doar pietruit.

38
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
39
Sursa: INS – Fişa localităţii Sîg
Cele două artere de circulaţie principale care traversează comuna Sîg sunt:

DJ 191 D care face legătura între Ciucea, jud. Cluj, E60 – Sîg – Nuşfalău – DN 1H;

DJ 191 E care face legătura între Sîg - Crasna – DJ 191 C spre Zalău.

Accesul în comuna Sîg se realizează pe cale auto, din direcţia Zalău pe DJ 191 C (Zalău – Crasna) şi DJ 191
E (Crasna – Sîg), din direcţia Vama Borş, Oradea pe E 60 (Oradea – Ciucea) şi DJ 191 D (Ciucea – Tusa –
Sîg) sau pe DN 19 B (Oradea – Nuşfalău şi DJ 191 D (Nuşfalău – Sîg), din direcţia Satu-Mare pe E 81 (Satu-
Mare – Zalău) şi DJ 191 C (Zalău – Crasna), DJ 191 E (Crasna – Sîg), din direcţia Cluj pe E 60 (Cluj –
Ciucea) şi DJ 191 D (Ciucea – Tusa – Sîg).

Pe raza comunei nu trece nicio cale ferată, cea mai apropiată staţie este la Nuşfalău, iar cea mai apropiată
gară la Ciucea, jud. Cluj.

În anul 2005 au fost reabilitate şi modernizate 30 km de drumuri comunale şi străzi cu fonduri externe,
proiecte SAPARD, PDR şi FRDS.

Infrastructura de telecomunica?ii

În ceea ce prive?te infrastructura de telecomunica?ii, locuitorii comunei Sîg au acces atât la servicii de
telefonie fixă ?i mobilă, cât ?i la servicii de internet ?i la servicii de televiziune prin cablu ?i fibră optică. Astfel,
la nivelul comunei Sîg ?i a satelor care intră în componen?a sa, nu există probleme în ceea ce prive?te
infrastructura de telecomunica?ii.

3.4 Patrimoniu cultural

Elemente de etnografie ?i folclor

Specificul etnografic al comunei este variat ?i aceasta datorită întinderii mari a comunei ?i faptului că se
găse?te într-o zonă de interferen?ă cu specificul etnografic bihorean, dar ?i clujean. De aceea în satele
apar?inătoare comunei, se observă diferen?e remarcabile în ceea ce prive?te construirea caselor ?ărăne?ti,
portul dar ?i arta populară.

Casele ?ărăne?ti de tip vechi erau construite cu o odaie, cu acoperi?ul din paie, fiind destul de înalt, aceasta
datorită cauzelor de ordin geografic. Acest tip de case construite, s-a datorat ?i unor cauze de ordin economic
?i social.

În ultimii zeci de ani s-au construit case noi, frumoase, cu mai multe încăperi ?i acoperite cu ?iglă,
asemănătoare cu cele de la ora?.

Arta ?ărănească se caracterizează ?i ea printr-o mare varietate de forme, distingându-se în mod deosebit
?esăturile felurite colorate ?i ?esături în care primează numai culorile: negru, ro?u ?i verde. Se pot aminti aici
?i sculpturile în lemn de pe por?ile vechi, modele trasate în jurul ferestrelor caselor, iar în interiorul caselor
merită a fi men?ionate acele farfurii din lut ars ?i ?tergări frumos lucrate ?i colorate.

Portul comunei este deosebit de frumos, atrăgător prin acea broderie de culori folosită pe bluzele purtate de
femei, prin varietatea modelelor cusute pe acestea, cât ?i pe poale ?i ?or?uri.
Cojoacele sunt ?i ele cusute cu diferite modele, dar în care primează o singură culoare.

În ceea ce prive?te portul bărbătesc, el se compune din cămă?i împodobite cu mul?i nasturi ?i diferite flori,
vestă, cojoace ?i pantaloni drep?i, iar pe cap poartă pălării ?i căciule.

Biserici-monumente istorice

Teritoriul comunei Sîg dispune de biserici de lemn înscrise pe lista monumentelor istorice.

Biserica de lemn din Sîrbi cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, considerată monument de
arhitectură, a fost ridicată în anul 1760, perioadă în care biserica ortodoxă română este supusă represaliilor
datorate dependen?ei Transilvaniei de regimurile de la Viena ?i Budapesta. Unii cercetători afirmă că această
biserică a fost modelul după care s-a orientat conducătorul iobagilor Horea, când a construit monumentul
istoric de la Cizer, comuna vecină, mult mai târziu în anul 1773. Pictura interioară este de factură bizantină,
datând din anul 1824, care se păstrează în condiţii foarte bune şi în prezent.

După cum este obiceiul în satele sălăjene, interiorul ?i exteriorul loca?ului sfânt au fost pictate în întregime.

Biserica a primit în interior un cor în anul 1947, când s-au lărgit ?i ferestrele. Turnul neobi?nuit al bisericii a
fost distrus în anul 1956 în urma unui trăznet, care a luat via?a clopotarului. După acest eveniment tragic,
clopotele au fost mutate într-o clopotni?ă separată. Doi ani mai târziu sătenii au reparat singuri turnul,
scurtându-l. Tot atunci s-a reparat funda?ia ?i s-au întărit chetorile. Înainte de revolu?ie s-au bătut scânduri în
jurul bisericii în partea de jos ?i s-au pus podele noi în biserică.

Biserica de lemn din Tusa cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită la sfâr?itul secolul
al XVII-lea - secolului al XVIII-lea (cel mai probabil anul 1740), din lemn masiv ?i bine conservată. Biserica a
fost strămutată aici din satul Şeredei, judeţul Sălaj, pe la începutul secolului al XVIII – lea. Vechimea ei este
dovedită de o inscripţie pe o evanghelie, tipărită la Bucureşti în anul 1723.

A?adar, bisericile incluse în lista monumentelor istorice din teritoriul comunei Sîg sunt:
Nr. crt.

od LMI 2010
Denumire
Localitate
Adresã
Datare 1. SJ-II-m-B-05111 Biserica de lemn “Sf.
Arhangheli Mihail şi Gavriil” iat Sîrbi,
Comuna Sîg C74 1760 2. SJ-II-m-A-05136 Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail ºi Gavriil” Sat Tusa,
Comuna Sîg 7 Înc. sec. XVIII Tabel nr. 13: Biserici-monument istoric în comuna Sîg, jude?ul Sălaj

Agroturism

Agroturismul reprezintă o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi servirea mesei numai
pensiunile şi fermele agroturistice, hanuri şi hoteluri rurale, adăposturi, sate de vacanţă etc, beneficiind de un
mediu nepoluat, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural istorice, de tradiţiile şi obiceiurile prezente
în mediul rural.

Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria ?ărănească prin
implicarea turi?tilor în via?a gospodăriei ?i furnizarea acestora de servicii şi activită?i (masă, cazare,
interac?iune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei ?ărăne?ti, fără a-i conturba acesteia specificul.
Agroturismul este în general practicat de micii proprietari din zonele rurale/gospodăriile rurale, ca activitate
secundară, implicând în mod activ femeia. Prin această formă de turism se oferă posibilitatea turiştilor de a
reveni în mijlocul naturii, asigurând acestora confortul fizic şi spiritual, precum şi accesul la bucătăria autentică
specifică fiecărei zone.

Obiceiuri locale ?i evenimente

În cadrul comunei Sîg, din jude?ul Sălaj, se păstrează obiceiuri locale, transmise din generaţie în generaţie.

Cele mai multe obiceiuri au fost legate de ocupaţiile ţăranilor: munca la câmp sau la pădure, păstoritul,
construcţia caselor, pregătirea cânepii sau a lânii pentru confecţionarea îmbrăcămintei. Pentru astfel de
activităţi, încă din perioada când predomina economia naturală şi apoi industria casnică, s-a statornicit o
formă de executare rapidă a unor lucrări printr-o formă de întrajutorare numită clacă.

Obiceiurile de iarnă păstrează trăsături străvechi, printre acestea datinile sărbătoririi Crăciunului sunt cele mai
active ?i mai bine conservate produse etno-folclorice.

Viaţa cultural-artistică (obiceiuri folclorice, tradiţii) se desfăşoară de regulă în Căminul cultural din localitatea
Sîg.

Căminul cultural oferă localnicilor, şi nu numai, condiţiile necesare pentru susţinerea unor spectacole oferite
de artişti amatori sau profesionişti, pentru desfăşurarea unor evenimente ca: serbările şcolare, nunţi, botezuri
etc. În teritoriu sunt păstrate tradiţiile şi obiceiurile legate de sărbătorile mari de peste an (sărbătorile de iarnă
şi de sărbătorile pascale).

Concluzii privind patrimoniul arhitectural şi cultural

Fondul construit, de excep?ie, cu elemente păstrate atât pe culmile mun?ilor cât ?i în sate, folclorul ?i
obiceiurile strămo?e?ti ale românilor de pe aceste meleaguri, fac din comuna Sîg un areal de convergen?ă
turistică de necontestat.

Lăcaşele de cult au în patrimoniu obiecte specifice şi publicaţii cu valoare religioasă, istorică şi culturală.

Evenimente culturale organizate pe teritoriul relevă puţine obiceiuri şi sărbători locale organizate ca
evenimente mai speciale.

•
•
•
 •Capitolul 4.
•ANALIZA SWOT
4.1. Introducere
Prioritar pentru dezvoltarea pe termen mediu ?i lung a comunită?ii este elaborarea unor strategii coerente,
pornind de la poten?ialul ?i resursele existente ?i ?inând cont de oportunită?ile, dar ?i de amenin?ările care se
prefigurează.

Analiza diagnostic de tip SWOT a economiei comunei Sîg din jude?ul Sălaj este concepută printr-o serie de
comentarii concentrate asupra principalilor factori care influen?ează dezvoltarea acestui teritoriu, în vederea
atingerii unor importante obiective strategice.

Acest tip de analiză ilustrează stările interne distinctive de for?ă sau slăbiciune în raport cu unele oportunită?i
sau amenin?ări externe.

Se poate afirma faptul că elemente ale punctelor forte, printr-o valorificare adecvată, se transformă în
oportunită?i, iar unele elemente ale punctelor slabe, prin cronicizare devin amenin?ări.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele descriptiv este: Strengths (puncte tari),
Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunită?i) ?i Threats (amenin?ări).

Analiza SWOT permite concentrarea aten?iei asupra zonelor cheie ?i realizarea de prezum?ii în zonele
asupra cărora există cuno?tin?e ?i informa?ii mai pu?in detaliate. În urma acestei analize se poate decide
dacă o zonă, î?i poate îndeplini planul ?i în ce condi?ii.

Unele ”oportunită?i” ?i ”amenin?ări” pot să provină din ”punctele tari” ?i ”punctele slabe” ale comunei.
Amenin?ările pot fi concrete sau poten?iale.

Implica?iile sociale atât ale ”punctelor forte”, cât ?i ale ”punctelor slabe” determină semnificativ dezvoltarea
economică ulterioară a comunei.

În urma analizelor efectuate, pentru perioade semnificative din evolu?ia economico-socială a comunei Sîg, se
pot sistematiza următoarele elemente ale analizei SWOT.

4.2. A?ezarea geografică ?i cadrul natural

PUNCTE TARI

UNCTE SLABE A?ezare în imediata apropiere a Mun?ilor Apuseni;
Relief variat, propice pentru încurajarea turismului;

Drumul european E60, re?ea de transport feroviar;

Climă continentală moderată;

Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare;

Potenţial de dezvoltare considerabil exprimat în resurse naturale: re?ea hidrografică bogată,
 materii prime (calcar, nisip, piatră, balast). elief predominant deluros, impropriu în exploata?ii
agricole, acces dificil în lipsa unor drumuri în punctele pitore?ti ale teritoriului;

Prezen?a unor poli de atrac?ie urbană: Cluj-Napoca, Huedin, Oradea.

OPORTUNITÃ?I
AMENIN?ÃRI Programe ale autoritã?ilor jude?ene ?i centrale destinate mediului

rural;

Înfiin?area Parcului Natural Mun?ii Apuseni. xtinderea fenomenului de eroziune a solului cu

posibile consecin?e grave pe termen lung. Tabel nr. 14: Analiza SWOT-A?ezarea geografică ?i
cadrul natural

4.3. Popula?ia ?i resursele umane

PUNCTE TARI

UNCTE SLABE Existen?a unor speciali?ti în domenii variate de activitate;
Popula?ia are ca ocupa?ii principale: cre?terea animalelor, pomicultura, apicultura, legumicultura
(mai degrabă pe terenurile din jurul gospodăriilor);

Ospitalitatea proverbială a sălăjenilor. mbãtrânirea popula?iei;

Depopularea (spor natural negativ ?i migrarea tinerilor spre centre urbane);

Mentalitatea popula?iei fa?ă de schimbare în general ?i reconversie profesională în special;

Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban ?i străinătate, cu predilec?ie a celor cu pregătire
profesională înaltă. OPORTUNITÃ?I
AMENIN?ÃRI Existen?a unor exemple de succes ale unor
localnici cu ini?iativă;
Existen?a unor programe de finan?are guvernamentale pentru reconversie
profesională. educerea ponderii popula?iei active;
Natalitate scăzută;

Cre?terea ?omajului în rândul tinerilor;

Cre?terea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pie?ei muncii ?i economiei locale
 datorită fiscalită?ii ridicate. Tabel nr. 15: Analiza SWOT- Popula?ia ?i resursele umane

4.4. Infrastructură
PUNCTE TARI

UNCTE SLABE Existen?a magistralei de cale feratã, care face legãtura ?i cu ?ãrile
din centrul ?i vestul Europei;

Existen?a drumului european E60;

Arhitectură tradi?ională;

Modernizarea echipamentelor de telecomunica?ii ?i extinderea telefoniei mobile. tarea tehnicã

necorespunzătoare a re?elei rutiere;

Alimentarea cu apă în re?eaua publică este limitată;

Re?eaua de canalizare deficitară;

Zonă fără acces la gaze naturale.

OPORTUNITÃ?I
AMENIN?ÃRI Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea

dezvoltării în mediul rural;

Programe guvernamentale pentru încurajarea ini?iativelor locale;

Programe de modernizare a infrastructurii rutiere. rientarea programelor europene ?i

guvernamentale spre alte zone considerate prioritare;

Scăderea interesului investitorilor pentru comună datorită infrastructurii fizice neadecvate. Tabel
nr. 16: Analiza SWOT-Infrastructura

4.5. Economia
PUNCTE TARI

UNCTE SLABE Vechi tradi?ii în prelucrarea de resurse locale;
Tradi?ii locale în cre?terea animalelor, în special a bubalinelor;

Existen?a a numeroase societă?i comerciale ?i persoane fizice autorizate cu activitate în zonă.

oten?ialul turistic al comunei nu este suficient valorificat;

Resurse financiare insuficiente, investi?ii autohtone ?i străine aproape inexistente;
 Utilizarea pe o scară relativ mică a tehnologiilor avansate (echipamente ?i tehnologii învechite);

Productivitatea industrială este încă scăzută raportat la cea din Uniunea Europeană (suprafe?ele
agricole nu pot fi întodeauna lucrate mecanizat);

Număr redus de locuri de muncă.

OPORTUNITÃ?I
AMENIN?ÃRI Reconversia unor capacitã?i economice aflate în conservare în

capacită?i cu profil nou de fabrica?ie;

Reconversia unor capacită?i, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate condi?iilor
locale;

Înfiin?area Parcului Natural Mun?ii Apuseni;

Utilizarea programelor de finan?are a UE ?i autorită?ilor na?ionale;

Extinderea colaborării cu organiza?ii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri

extrabugetare;

Dezvoltarea de rela?ii de parteneriat economic ?i administrativ cu unită?i teritoriale (similare sau

asemănătoare) din ?ară ?i străinătate;

Disponibilitatea autorită?ilor locale de a încheia rela?ii de parteneriat cu investitori igrarea for?ei

de muncă cu studii superioare ?i calificată;

Cre?terea ?omajului;

Lipsa de receptivitate ?i flexibilitate la cerin?ele pie?ei care determină decalaje economice mari,
greu de recuperat;

Izolarea comunei din punct de vedere al accesului la infrastructură care conduce la depopularea
zonei ?i la declin economic;

Reducerea ponderii poplua?iei active;

Cre?terea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pie?ei muncii ?i economiei locale
datorită fiscalită?ii ridicate;

Lipsa predictibilită?ii fiscale. Tabel nr. 17: Analiza SWOT-Economia

4.6. Turism
PUNCTE TARI

UNCTE SLABE Poten?ial turistic deosebit datoritã pãstrãrii patrimoniului cultural
tradi?ional (port popular, forma?ie de dansuri ?i cântece populare din zonă);

Poten?ial turistic peisagistic datorită apropierii de zona Mun?ilor Apuseni,

A?ezarea geografică propice dezvoltării serviciilor, în special a celor turistice. esurse financiare
insuficiente, investi?ii autohtone ?i străine limitate;
Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor
turistice. OPORTUNITÃ?I
AMENIN?ÃRI Extinderea re?elei de ferme ?i gospodãrii autorizate
pentru practicarea agroturismului;

Înfiin?area Parcului Natural Mun?ii Apuseni;

Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural ?i istoric al comunei;

Utilizarea programelor de finan?are a UE ?i autorită?ilor na?ionale;

Extinderea colaborării cu organiza?ii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri
 extrabugetare. iscalitatea ?i birocra?ia;
Orientarea spre alte zone de interes. Tabel nr. 18: Analiza SWOT-Turism

4.7. Mediul înconjurător

PUNCTE TARI

UNCTE SLABE Autoritã?i locale deschise, preocupate de problemele de mediu;
Existen?a pe teritoriul comunei a suprafe?elor silvice în propor?ie mare. uprafe?e defri?ate pentru
accesul la resurse (ale solului ?i subsolului);

Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren;

Colectarea neselec?ionată a de?eurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării

lor;

Nu există o rampă ecologică în apropiere care să deservească ?i comuna;

Educa?ia ecologică este superficială;

Educa?ia precară a a locuitorilor cu privire la protejarea mediului.
 OPORTUNITÃ?I
AMENIN?ÃRI Utilizarea programelor UE destinate reabilitãrii condi?iilor de
mediu din mediul rural;

Înfiin?area Parcului Natural Mun?ii Apuseni;

Extinderea colaborării ?i implicarea organiza?iilor neguvernamentale ?i a ?colilor în programe
comune de educa?ie ecologică. xtinderea eroziunii solului cu consecin?e grave pe termen lung
dacă nu se intervine la timp;

Exploatarea fără niciun control al pădurilor va avea urmări asupra dezvoltării durabile;

Indiferen?ă fa?ă de protec?ia mediului. Tabel nr. 19: Analiza SWOT-Mediul înconjurător
 •Capitolul 5.
•CONSULTAREA PUBLICĂ A COMUNITĂ?II
Demersul de consultare publică din comuna Sîg, jude?ul Sălaj, a constat în realizarea de interviuri ?i aplicarea
de chestionare cu persoanele cheie din comunitate, urmărindu-se, pe de o parte, identificarea principalelor
avantaje şi oportunităţi pentru o viitoare dezvoltare economică, socială, culturală, dar şi în domeniile sănatăţii,
al educaţiei şi turismului din comuna Sîg, şi pe de altă parte a principalelor probleme cu care se confruntă
locuitorii comunei.

Modelul de chestionar aplicat în vederea consultării publice a comunită?ii din teritoriul comunei Sîg, se
găse?te la Anexa nr. 1.

Conform criteriilor statistice uzuale (vârstă, sex, studii) grupul ?intă al studiului a fost reprezentat în mare parte
de persoane de genul feminin, cu o vârstă cuprinsă între 24 şi 70 de ani, şi cu studii superioare. Astfel,
63,33% din popula?ia intervievată aparţinea genului feminin, iar 36,67% aparţinea genului masculin. Dintre
persoanele intervievate, 63,33% aveau vârsta cuprinsă între 24 şi 44 de ani, iar 36,67% aveau vârsta
cuprinsă între 45-70 de ani. În ceea ce priveşte ultima şcoală absolvită, majoritatea persoanelor intervievate
aveau studii superioare, adică 60,00%, studii medii 36,67%, iar 3,33% aveau studii primare.

Pentru a identifica alternativa de plecare din localitate în viitorul apropiat, 76,67% dintre responden?i susţin că
nu doresc să părăsească localitatea, iar 23,33% au afirmat că au în vedere în viitor să plece din localitate.

Majoritatea responden?ilor care sus?in că nu vor să părăsească localitatea, au argumentat prin motive ca: loc
de muncă în zonă ?i stabilirea împreună cu familia în această localitate.

Dintre responden?ii care au afirmat că doresc să părăsească localitatea în viitorul apropiat, majoritatea au
invocat motive precum: dorin?a de realizare profesională, dar ?i faptul că în acest moment, subiec?ii lucrează
în altă localitate.

Una dintre aspectele studiate prin chestionarul aplicat în scopul consultării comunită?ii este cel privitor la
deplasările către alte localită?i, la motivul deplasării, inclusiv mijlocul de transport utilizat.

Frecven?a ?i motivul deplasărilor către alte localită?i

La acest aspect, 40% dintre responden?i au afirmat că deplasările spre alte localită?i au loc săptămânal, iar
50% că motivul cel mai important privind deplasările este serviciul.

Figura nr. 14: Frecven?a deplasărilor către alte localită?i Figura nr. 15: Motivul deplasărilor către alte localită?i
Mijloc de transport către alte localită?i

La întrebarea adresată prin aplicarea chestionarului privind motivele care i-ar determina pe tinerii pleca?i la
studii să se întoarcă în comună, 42,37% din responden?i au identificat ca motiv asigurarea unui loc de muncă,
30,51% dintre responden?i au afirmat că facilită?ile oferite tinerilor în ini?ierea afacerilor, iar 13,56% au
concluzionat că tinerii s-ar întoarece în comună dacă ar găsi sprijin în ob?inerea unei locuin?e.

Figura nr. 16: Motivele care i-ar determina pe tinerii pleca?i la studii să se întoarcă în comuna Sîg

La întrebarea adresată privind oportunită?ile pe care ar trebui să le ofere comunitatea pentru evolu?ia
personală, prezentăm în figura de mai jos, concluziile responden?ilor.

Figura nr. 17: Oportunită?ile pe care ar trebui să le ofere comunitatea pentru evolu?ia personală

În procesul de consultare publică a comunită?ii, au fost analizate cele mai importante elemente de
infrastructură din comuna Sîg, pentru a putea identifica priorită?ile de dezvoltare, viziunea ?i direc?iile
strategice.

Opinia responden?ilor privind starea drumurilor

Rezultatele chestionarului adresat cetăţenilor comunei Sîg, în scopul identificării priorităţilor de dezvoltare a
infrastructurii de transport, au relevat că 70% dintre respondenţi susţin ca străzile principale sunt asfaltate
însă deteriorate, iar în privinţa străzilor secundare, 50% subiecţi au afirmat că sunt neasfaltate.

Figura nr. 18: Starea străzilor principale Figura nr. 19: Starea străzilor secundare

Opinia responden?ilor cu privire la existen?a parcurilor, a spa?iilor verzi ?i a locurilor de

agrement

În scopul identificării priorităţilor de dezvoltare a infrastructurii de agrement, rezultatele chestionarului adresat

cetăţenilor comunei Sîg, au arătat că 73,33% dintre respondenţi susţin că nu există parcuri ?i spa?ii verzi, iar
26,67% consideră că există, dar trebuie modernizate. Niciun respondent nu sus?ine că există parcuri ?i spa?ii
verzi ?i că sunt între?inute.

Rezultatele chestionarului privind locurile de agrement au arătat următoarele: 55,17% dintre responden?i
consideră că există locuri de agrement, dar că trebuie modernizate, iar 44,83% dintre subiec?i, au afirmat că
nu există locuri de agrement.

Figura nr. 20: Existen?a parcurilor ?i a spa?iilor verzi Figura nr. 21: Existen?a locurilor de agrement

Opinia responden?ilor privind alimentarea cu apă, canalizare ?i sta?ie de epurare ?i tratare a

apelor reziduale
Rezultatele chestionarului adresat cetăţenilor comunei Sîg, în scopul evaluării stadiului re?elelor de
alimentare cu apă ?i canalizare, au relevat următoarele: 58,63% dintre responden?i consideră că
beneficiază doar o parte din locuitorii comunei de re?ea de alimentare cu apă, iar privind canalizarea
?i sta?ia de epurare ?i tratare a apelor reziduale to?i responden?ii (100%) au afirmat că beneficiază
doar o parte din locuitorii comunei de re?ea de canalizare.

Figura nr. 22: Alimentarea cu apă Figura nr. 23: Canalizarea ?i sta?ia de epurare

Opinia responden?ilor privind iluminatul public, salubritatea publică ?i managemnetul

de?eurilor

Rezultatele chestionarului adresat cetăţenilor comunei Sîg, în scopul identificării priorităţilor de dezvoltare a
iluminatului public, au relevat că 70% dintre respondenţi susţin că iluminatul public este asigurat doar pe
străzile principale, iar în ceea ce prive?te salubritatea publică, 90% dintre subiec?i au conchis că de?eurile
sunt colectate neselectiv, dar cu regularitate.

Figura nr. 24: Iluminatul public Figura nr. 25: Salubritatea publică ?i managementul de?eurilor

Opinia responden?ilor privind transportul public de persoane

În scopul identificării priorităţilor de dezvoltare a transportului public de persoane, 70% dintre respondenţi
susţin că există un număr limitat de mijloace de transport.

Figura nr. 26: Transportul public de persoane

Opinia responden?ilor privind unită?ile de învă?ământ ?i unită?ile sanitare

La consultarea comunită?ii locale privind numărul suficient ?i dotarea adecvată a unită?ilor de învă?ământ ?i
a unită?ilor sanitare, 53,33% dintre responden?i au afirmat că unită?ile de învă?ământ sunt suficiente, dar nu
sunt dotate corespunzător, iar 56,67% au concluzionat că unită?ile sanitare sunt suficiente, dar nu sunt dotate
corespunzător.

Figura nr. 27: Unită?i de învă?ământ Figura nr. 28: Unită?i sanitare
Atrac?iile ?i obiectivele turistice de care au amintit cetă?enii comunei Sîg în ordinea importan?ei, care
necesită dezvoltare pentru atragerea turi?tilor în zonă, sunt prezentate în figura de mai jos.

Figura nr. 29: Principalele obiective turistice din comuna Sîg

Comunitatea a fost consultată privind principalele sectoare identificate pentru promovarea investi?iilor în
comuna Sîg. Rezultatele chestionarului sunt relevate în figura de mai jos.

Figura nr. 30: Principalele sectoare identificate de responden?i pentru promovarea investi?iilor

La întrebarea adresată comunită?ii privind ordinea în care se dore?te realizarea de investi?ii în comuna Sîg,
în func?ie de importan?ă, 72,22% dintre responden?i au considerat ca fiind cel mai important dezvoltarea
infrastructurii de drumuri comunale ?i străzi, 33,33% dezvoltarea infrastructurii de turism, iar 42,86%
alimentarea cu apă, canalizare, iluminat public.

Comunitatea a fost consultată ?i cu privire la idei de proiecte care se doresc a fi realizate cu prioritate ?i care
ar putea fi valorificate în sensul cre?terii ?i dezvoltării socio – economice. Au fost identificate de către
responden?i un număr variat de proiecte din domenii de activitate dintincte, cum ar fi: amenajare de spa?ii
verzi, parcuri, în special amenajarea unor locuri de joacă pentru copii, proiecte de canalizare ?i alimentare cu
apă, proiecte de infrastructură de drumuri ?i străzi (asfaltare drumuri, reabilitarea unor drumuri ?i străzi, ?.a.),
organizarea unor cursuri de formare profesională pentru tineri, pia?ă de desfacere pentru produsele ob?inute
din agricultură, zootehnie, proiecte prin care se poate folosi energia regenerabilă, promovarea ?i dezvoltarea
turismului (înfiin?are centru turistic, punerea în valoare a obiectivelor turistice din zonă), dar ?i realizarea de
proiecte de investi?ii în sectorul zootehniei.

La întrebarea adresată prin chestionar cu scopul identificării principalelor dezavantaje în ceea ce prive?te
posibilită?ile de dezvoltare, pe care comuna Sîg le prezintă, acestea au avut un grad mare de diversitate (14
dezavantaje distincte), însă cele mai recurente, şi deci cele mai stringente pentru locuitori, au fost în ordinea
importan?ei următoarelele: lipsa locurilor de muncă (21,43%), infrastructura rutieră (15,71%) ?i popula?ia
îmbătrânită (14,29%). Acestea sunt urmate de probleme precum, plecarea tinerilor în străinătate sau la ora?
(12,86%), lipsa investitorilor (8,56%), distan?a mare fa?ă de ora? (7,13%), lipsa unor cursuri de pregătire ?i
formare profesională în domeniul agricol (4,29%), nepromovarea zonei (4,29%). Alte probleme identificate de
responden?i au fost: necomasarea terenurilor agricole ?i forestiere (2,86%), lipsa unei pie?e de desfacere
pentru produsele ob?inute din agricultură (2,86%), nivel de trai redus (1,43%), lipsa fabricilor (1,43%), lipsa
aocia?iilor (1,43%) ?i agricultura precară (1,43%).

În concluzie, rezultatele obţinute în urma interviurilor cu locuitorii comunei Sîg, scot în eviden?ă faptul că
rezolvarea unor probleme importante cu care se confruntă în prezent comuna (extinderea re?elei de
canalizare, reabilitarea ?i modernizare drumurilor comunale, atragerea de investitori ?i crearea de locuri de
muncă, dezvoltarea nivelului de cultură ?i educa?ie a locuitorilor, amenajare spa?iu de agrement pentru tineri
?i copii, amenajare spa?ii de îngrijire pentru vârstnici, precum ?i reînvierea tradi?iilor) pot contribui la
valorificarea potenţialului comunei. Poten?ialul se referă la amplasarea zonală, valorificarea resurselor
naturale şi a obiectivelor turistice deja existente, prin atragerea unui număr mai mare de turişti şi a unor
investitori sau fonduri financiare, cu scopul de a dezvolta comuna, nu doar din punct de vedere economic, ci şi
socio - cultural şi educaţional.

Transformarea avantajelor enumerate în oportunităţi ar conduce la rezolvarea altor probleme majore ale
comunei (crearea de locuri de muncă pentru tineri, aceştia fiind astfel motivaţi să nu părăsească comuna şi
să-şi întemeieze familii aici), ceea ce ar însemna o cerere mai mare de creşe, grădiniţe, şcoli, dispensare
amenajate, crescând nivelul educaţional şi al sănătăţii locuitorilor comunei. Diversificând preocupările tinerilor,
prin crearea de noi locuri de muncă şi de petrecere a timpului liber, prin interac?iunea cu turi?tii, dar ?i cu
investitori din alte zone ale ?ării sau chiar din străinătate, problemele de ordin social, ar putea fi ameliorate,
lucru care ar crea condi?iile unei vie?i calitativ mai bune.

Din analiza SWOT ?i din consultarea publică a comunită?ii au rezultat obiectivele ?i priorită?ile, iar pe baza lor
s-au identificat posibile proiecte de investi?ii prioritare la nivelul comunei Sîg.

•Capitolul 6.
•PRIORITĂ?I
Localitatea Sîg din jude?ul Sălaj, constituie un spaţiu exclusiv rural în care se desfăşoară activităţi proprii
sectoarelor primare – agricultura şi creşterea animalelor – şi care reprezintă un suport pentru alte activităţi şi
servicii.

Teritoriul localită?ii încorporează importante aspecte legate de patrimoniul natural, peisagistic şi cultural,
contribuind, în mare masură, la creşterea uniformă a culturii rurale tradiţionale.

Prin consultarea publică a comunită?ii, în urma analizei diagnostic şi a analizei SWOT s-au elaborat trei
scenarii de dezvoltare posibile ale zonei, astfel:

6.1. Scenariul dezvoltării inerţiale

Scenariul dezvoltării inerţiale este acela în care sunt preluate şi continuate tendinţele din ultimii ani.

Economia teritoriului localită?ii Sîg se bazează în principal pe activităţile agricole de cultivare a terenurilor şi
creştere a animalelor, ocupaţia principală a populaţiei este agricultura.

Prin acest scenariu dezvoltarea zonei s-ar baza doar pe dezvoltarea şi diversificarea sectorului agricol pentru
creşterea competitivităţii sectorului şi a produselor obţinute şi pentru încadrarea şomerilor în câmpul muncii
creat în sector prin creşterea numărului de exploataţii agricole şi dezvoltarea capacităţilor acestora.

6.2. Scenariul dezvoltării alternative

Scenariul dezvoltării alternative presupune concentrarea pe activităţi care nu sunt asociate cu sectorul agricol
şi anume dezvoltarea sectorului industrial non-agricol şi a celui a serviciilor şi comerţului.
Dezvoltarea acestui sector ar presupune susţinerea activităţilor extractive de pe teritoriul localită?ii (agregate
de râu, calcar), a industriei prelucrătoare (prelucrarea lemnului), dar mai ales a sectorului servicii (coafor,
cizmărie, servicii stomatologice, servicii sanitar-veterinare) şi a comerţului.

6.3. Scenariul dezvoltării compuse

Scenariul dezvoltării compuse presupune combinarea celor două scenarii prezentate mai sus, adică cel al
dezvoltării inerţiale şi cel al dezvoltării alternative.

Strategia de dezvoltarea a localită?ii Sîg se va baza atât pe dezvoltarea sectorului agricol prin sprijinirea
fermelor de semi-subzistenţă, dar şi prin susţinerea investiţiilor în creşterea animalelor, cultura de câmp,
albinărit, legumicultură în câmp sau spaţii protejate, plante şi arbuşti ornamentali în câmp sau spaţii protejate.

Sectorul agricol va fi susţinut de dezvoltarea industriei agroalimentare prin dezvoltarea unor proiecte legate de
prelucrarea produselor agricole, iar industria prelucrătoare va fi susţinută prin investiţii în prelucrarea lemnului.

Sectorul servicii va fi sprijinit prin investiţii ale micilor întreprinzători din teritoriu care vor duce la diversificarea
economiei.

Sectorul turism va fi susţinut atât prin activităţi de promovare a teritoriului ca zonă turistică, dar mai ales prin
sprijinirea investiţiilor în structuri de cazare, care ar putea să combine activitatea agricolă a fermelor de semi-
subzistenţă cu activităţile de cazare a turiştilor.

Potenţialul natural al zonei precum şi cel istoric şi cultural este insuficient valorificat, iar turismul ar putea
deveni motorul de dezvoltare al zonei, un sector care ar putea încorpora, asa cum precizam şi mai sus,
inclusiv activităţile agricole, dar care va aduce beneficii economice localită?ii prin creşterea numărului de
turişti care pe lângă serviciile turistice vor căuta şi alte tipuri de servicii, contribuind astfel ?i la dezvoltarea
comerţului în zonă.

Un alt aspect fundamental privitor la dezvoltarea turismului este dezvoltarea meşteşugurilor şi artizanatului ca
şi activităţi complementare. De asemenea, foarte important este domeniul protecţiei mediului pentru că
dezvoltarea durabilă a unui teritoriu nu poate să facă abstracţie de protejarea mediului. Activităţile de protecţie
a mediului se vor regăsi în cadrul acestui scenariu în toate activităţile care vor duce la dezvoltarea localită?ii
Sîg, din jude?ul Sălaj.

6.4. Concluzie
Cel mai adecvat scenariu din cele studiate mai sus, considerăm că este cel al dezvoltării compuse care
include atât dezvoltarea sectorului agricol şi a celui forestier, dar şi a sectoarelor non-agricole (industrie,
servicii, comerţ) şi care este completat de beneficiile pe care ar putea să le aducă localită?ii dezvoltarea
turismului.

Pentru valorificarea tuturor punctelor forte specifice localită?ii Sîg, şi implicit pentru o dezvoltare echilibrată a
acestui teritoriu rural, prin analizele diagnostic şi SWOT şi, de asemenea, în urma unor consultări publice a
comunită?ii locale, au fost stabilite trei priorităţi, ca puncte cheie ale teritoriului şi drept urmare - axul în jurul
căruia se vor centra toate acţiunile viitoare ale strategiei de dezvoltare pentru localitatea Sîg:
1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor comunei prin dezvoltarea infrastructurii publice eficiente şi prin
creşterea calităţii mediului înconjurător. – componenta HABITAT;

2. Valorificarea potenţialului economic al comunei prin susţinerea dezvoltării sustenabile a iniţiativei locale şi
atragerea de noi investiţii şi investitori. – componenta ECONOMIE;

3. Îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii socio-culturale moderne şi adaptate nevoilor locale. –

componenta SOCIETATE.

Cetă?enii comunei Sîg, în?eleg să valorifice împreună, respectând principiile dezvoltării durabile resursele
naturale, materiale, umane ?i tradi?iile istorice, în scopul unei dezvoltări sus?inute ?i constante.

•Capitolul 7.
•PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII STRATEGICE A COMUNEI SÎG
7.1. Obiective strategice
În urma realizării analizei diagnostic a comunei Sîg, din jude?ul Sălaj, a consultărilor publice întreprinse şi a
concluziilor analizei SWOT, considerăm că, în următorii ?ase ani (2015-2020), corespunzători programării
financiare europene 2014 – 2020, autorităţile publice locale şi partenerii lor trebuie să îşi canalizeze energia şi
resursele pentru atingerea următoarelor obiective strategice:

Componenta HABITAT:

Dezvoltarea infrastructurii comunei şi rezolvarea disfuncţionalităţilor actuale;

Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru tinerii din comună;

Îmbunătăţirea mediului şi a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comună.

Componenta ECONOMIE:

Dezvoltarea economică durabilă a comunei prin valorificarea resurselor şi potenţialului local:

cre?terea competitivită?ii sectoarelor agricol ?i forestier al comunei, dezvoltarea turismului rural;

Diversificarea economiei rurale prin dezvoltarea unor activităţi complementare non-agricole pentru
creşterea calităţii vieţii în comuna Sîg;
 Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabilă a comunei.

Componenta SOCIETATE:

Sprijinirea dezvoltării armonioase a comunită?ii locale prin adoptarea de măsuri adaptate specificului
local;

Apropierea autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni.

7.2. Matricea domeniilor cheie de interven?ie

Prezentăm pentru fiecare componentă şi obiectiv strategic tabloul domeniilor cheie de intervenţie, acestea
cuprinzând elementele funadamentale pentru dezvoltarea echilibrată a comunităţii:
 7.2.1. Domenii cheie de interven?ie pentru componenta HABITAT
Componenta biectiv strategic Domeniu cheie de interven?ie

1HABITAT ezvoltarea infrastructurii comunei ?i rezolvarea disfunc?ionalitã?ilor locale Reabilitarea, modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii rutiere;
1.1.2 Reabilitarea, modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii agricole;
1.1.3 Reabilitarea, modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilită?i a comunei. Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru tinerii
din comună trategii pentru îmbunãtã?irea facilitã?ilor de petrecere a timpului liber de cãtre tineri;
1.1.2 Loca?ii pentru camping ?i agrement, definirea lor spa?ială, semnalizarea ?i dotarea lor. Îmbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural,
precum ?i conservarea naturii în comună ezvoltarea infrastructurii de mediu ºi susþinerea unor programe investiþionale;
1.1.2 Îmbunătăţirea solurilor din mediul rural, afectate de managementul neadecvat al deşeurilor, de contaminare istorică şi eroziune;
1.1.3 Îmbunătăţirea calită?ii mediului;
1.1.4 Menţinerea biodiversităţii şi conservarea elementelor de patrimoniu natural;
1.1.5 Dezvoltarea agriculturii ecologice;
1.1.6 Implicarea cetă?enilor în efortul de conservare a naturii. 7.2.2. Domenii cheie de interven?ie pentru componenta
ECONOMIE EComponenta Obiectiv strategic Domeniu cheie de interven?ie

1ECONOMIE ezvoltarea economicã durabilã a comunei prin valorificarea resurselor ºi potenþialului local: cre?terea competitivitã?ii sectoarelor agricol ?i
forestier al comunei, dezvoltarea turismului rural ezvoltarea sectorului vegetal;
1.1.2 Dezvoltarea sectorului zootehnic;
1.1.3 Dezvoltarea durabilă a exploata?iilor forestiere ?i ameliorarea viabilită?ii pădurilor;
1.1.4 Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură;
1.1.5 Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului traditional ?i cultural;
1.1.6 Valorificarea poten?ialului turistic al comunei. Diversificarea economiei rurale prin dezvoltarea unor activitãþi complementare non-agricole pentru
creşterea calităţii vieţii usþinerea unor programe investiþionale;
1.1.2 Investi?ii în crearea ?i dezvoltarea de activită?i neagricole;
1.1.3 Dezvoltarea ?i eficientizarea serviciilor publice moderne. Stimularea iniþiativelor economice private pentru dezvoltarea economicã sustenabilã a
comunei prijin pentru instalarea tinerilor fermieri;
1.1.2 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici;
1.1.3 Atragerea de investitori în comuna Sîg;
1.1.4 Stimularea ini?iativelor de dezvoltare economică a comunei. 7.2.3. Domenii cheie de interven?ie pentru componenta
SOCIETATE SComponenta Obiectiv strategic Domeniu cheie de interven?ie

1SOCIETATE prijinirea dezvoltãrii armonioase a comunitã?ii locale prin adoptarea de mãsuri adaptate specificului local

acilitarea educa?iei genera?iilor tinere prin investi?ii ?i programe inovative;

1.1.2 Crearea unui cadru favorabil ini?ierii de programe în domeniul educa?iei adul?ilor;
1.1.3 Cre?terea implicării cetă?enilor în dezvoltarea comunei ?i cre?terea coeziunii sociale la nivelul comunei Sîg;
1.1.4 Revitalizarea tradi?iilor ?i me?te?ugurilor locale. Apropierea autoritãþilor publice locale faþã de cetã?eni Modernizarea infrastructurii autoritã?ii
publice locale pentru a răspunde nevoilor actuale;
1.1.2 Cre?terea capacită?ii de management, de atragere de finan?ări ?i de administrare a autorită?ilor publice locale;
1.1.3 Îmbunătă?irea comunicării între autoritatea publică locală ?i cetă?eni.
 7.3. Viziune ?i direc?ii strategice

7.3.1. Viziune ?i direc?ii strategice pentru componenta HABITAT

1HABITAT Obiectiv strategic Domeniu cheie de interven?ie Dezvoltarea infrastructurii comunei ?i rezolvarea disfunc?ionalitã?ilor
locale eabilitarea, modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii rutiere Reabilitarea, modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii agricole Reabilitarea,
modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilită?i a comunei Dezvoltarea infrastructurii de agrement pentru tinerii din comunã Strategii
pentru îmbunătă?irea facilită?ilor de petrecere a timpului liber de către tineri Loca?ii pentru camping ?i agrement, definirea lor spa?ialã, semnalizarea ?i
dotarea lor Îmbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Dezvoltarea infrastructurii de mediu
şi susţinerea unor programe investiţionale
Îmbunãtãþirea solurilor din mediul rural, afectate de managementul neadecvat al deºeurilor, de contaminare istoricã ºi
eroziune Îmbunãtãþirea calitã?ii mediului
Menþinerea biodiversitãþii ºi conservarea elementelor de patrimoniu natural
Dezvoltarea agriculturii ecologice Implicarea cetã?enilor în efortul de conservare a naturii 7.3.2. Viziune ?i direc?ii strategice pentru
componenta ECONOMIE
3ECONOMIE Obiectiv strategic Domeniu cheie de interven?ie Dezvoltarea economicã durabilã a comunei prin valorificarea
resurselor şi potenţialului local: cre?terea competitivită?ii sectoarelor agricol ?i forestier al comunei, dezvoltarea turismului rural ezvoltarea sectorului
vegetal
Dezvoltarea sectorului zootehnic Dezvoltarea durabilã a exploata?iilor forestiere ?i ameliorarea viabilitã?ii pãdurilor
Dezvoltarea serviciilor pentru agriculturã Investiþii asociate cu protejarea patrimoniului traditional ?i cultural Valorificarea
poten?ialului turistic al comunei
1.1Diversificarea economiei rurale prin dezvoltarea unor activităţi complementare non-agricole pentru creşterea calităţii vieţii usþinerea unor programe
investiţionale Investi?ii în crearea ?i dezvoltarea de activitã?i neagricole Dezvoltarea ?i eficientizarea serviciilor publice moderne Stimularea
iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabilă a comunei prijin pentru instalarea tinerilor fermieri Sprijin pentru dezvoltarea
fermelor mici Atragerea de investitori în comuna Sîg Stimularea ini?iativelor de dezvoltare economicã a comunei 7.3.3. Viziune ?i direc?ii
strategice pentru componenta SOCIETATE
1SOCIETATE Obiectiv strategic Domeniu cheie de interven?ie Sprijinirea dezvoltãrii armonioase a comunitã?ii locale prin adoptarea de mãsuri
adaptate specificului local
acilitarea educa?iei genera?iilor tinere prin investi?ii ?i programe inovative Crearea unui cadru favorabil ini?ierii de programe în domeniul
educa?iei adul?ilor Cre?terea implicãrii cetã?enilor în dezvoltarea comunei ?i cre?terea coeziunii sociale la nivelul comunei Sîg Revitalizarea
tradi?iilor ?i me?te?ugurilor locale Apropierea autoritãþilor publice locale faþã de cetã?eni Modernizarea infrastructurii autoritã?ii publice locale pentru a
răspunde nevoilor actuale Cre?terea capacitã?ii de management, de atragere de finan?ãri ?i de administrare a autoritã?ilor publice
locale Îmbunãtã?irea comunicãrii între autoritatea publicã localã ?i cetã?eni 7.4. Planul de ac?iune

7.4.1. Planul de ac?iune pentru componenta HABITAT

PLANUL DE AC?IUNE pentru componenta HABITAT Obiectiv strategic: 1.1. Dezvoltarea infrastructurii comunei ?i rezolvarea
disfunc?ionalită?ilor locale Domeniu cheie de interven?ie: 1.1.1. Reabilitarea, modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii rutiere Proiecte
propuse lan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Reabilitarea ºi modernizarea drumurilor judeþene ca trasee de acces în zona comunei
Sîg Sealizarea unei documenta?ii care sã justifice necesitatea ?i oportunitatea realizãrii investi?iei;
2 Depunerea cererii de finan?are;
3 Implementarea proiectului. Irearea premiselor pentru revitalizarea activitãþilor economice din zonã

ocuitorii comunei Sîg;

Poten?iali investitori.
Modernizarea ºi reabilitarea drumurilor comunale, strãzilor ºi drumurilor vicinale în zonele de interes din comunã Realizarea unei documenta?ii care sã justifice
necesitatea ?i oportunitatea realizării investi?iei;
2 Depunerea cererii de finan?are;
3 Implementarea proiectului. Irearea premiselor pentru revitalizarea activitãþilor economice din zonã
ocuitorii comunei Sîg;
Poten?iali investitori. iAsigurarea unor reþele rutiere adecvate pentru ameliorarea accesului în zonele turistice Realizarea unei documenta?ii care sã
justifice necesitatea ?i oportunitatea realizării investi?iei;
2 Depunerea cererii de finan?are;
3 Implementarea proiectului. Irearea premiselor pentru revitalizarea activitãþilor economice din zonã Locuitorii comunei Sîg;
Poten?iali investitori;
Turi?tii. tAsigurarea dreptului la mobilitate ºi îmbunãtãþirea accesului în zonele critice: montane, localitãþi izolate, slab populate, Cãtun Dealul Corbului,
Cătun Dealu Mare localitatea Tusa ealizarea unei documenta?ii care sã justifice necesitatea ?i oportunitatea realizãrii investi?iei;
2 Depunerea cererii de finan?are;
3 Implementarea proiectului. erearea premiselor pentru revitalizarea activitãþilor economice din zonã

ocuitorii comunei Sîg;

Poten?iali investitori;
Turi?tii. tConstrucþia / extinderea / modernizarea de poduri, podeþe sau punþi pietonale, amenajãri trotuare Realizarea unei documenta?ii care sã justifice
necesitatea ?i oportunitatea realizării investi?iei;
2 Depunerea cererii de finan?are;
3 Implementarea proiectului. Irearea premiselor pentru revitalizarea activitãþilor economice din zonã

ocuitorii comunei Sîg;

Poten?iali investitori. iDomeniu cheie de interven?ie: 1.1.2. Reabilitarea, modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii agricole Proiecte propuse Plan
de ac?iune / Subactivită?i cop Beneficiari Modernizarea drumurilor de acces la terenurile agricole Realizarea unei documenta?ii care sã justifice
necesitatea ?i oportunitatea realizării investi?iei;
2 Depunerea cererii de finan?are;
3 Proiectarea ?i construc?ia drumului. irearea premiselor pentru revitalizarea activitãþilor economice din zonã Locuitorii comunei Sîg;
Poten?iali investitori. iModernizarea drumurilor forestiere Realizarea unei documenta?ii care sã justifice necesitatea ?i oportunitatea realizãrii investi?iei;
2 Depunerea cererii de finan?are;
3 Proiectarea ?i construc?ia drumului. irearea premiselor pentru revitalizarea activitãþilor economice din zonã Locuitorii comunei Sîg;
Poten?iali investitori. iDomeniu cheie de interven?ie: 1.1.3. Reabilitarea, modernizarea ?i dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu utilitã?i a
comunei Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Reabilitarea ºi modernizarea reþelelor de energie electricã
ealizarea unei documenta?ii care sã justifice necesitatea ?i oportunitatea realizãrii investi?iei;
2 Identificarea unei surse de finan?are, pregătirea documenta?iei necesare ?i depunerea cererii de finan?are;
3 Derularea ac?iunilor de reabilitare ?i modernizare a re?elelor de energie electrică – implementarea proiectului. ezvoltarea ?i modernizarea infrastructurii de
mediu, rezolvarea disfunc?ionalită?ilor locale locuitorii comunei Sîg.
Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan în satele din comunã
 ealizarea unei documenta?ii care sã justifice necesitatea ?i oportunitatea realizãrii investi?iei;
2 Identificarea unei surse de finan?are, pregătirea documenta?iei necesare ?i depunerea cererii de finan?are;
3 Derularea ac?iunilor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu gaz metan în satele din comună – implementarea proiectului. –ezvoltarea ?i modernizarea
infrastructurii de mediu, rezolvarea disfunc?ionalită?ilor locale iocuitorii comunei Sîg.
Dezvoltarea ºi modernizarea reþelelor de telecomunicaþii Realizarea unei documenta?ii care sã justifice necesitatea ?i oportunitatea realizãrii investi?iei;
2 Identificarea unei surse de finan?are, pregătirea documenta?iei necesare ?i depunerea cererii de finan?are;
3 Derularea ac?iunilor de dezvoltare şi modernizare a reţelelor de telecomunicaţii – implementarea proiectului. iezvoltarea ?i modernizarea infrastructurii de
mediu, rezolvarea disfunc?ionalită?ilor locale locuitorii comunei Sîg.
Dezvoltarea ?i modernizarea re?elei de iluminat public în localitã?ile comunei Realizarea unei documenta?ii care sã justifice necesitatea ?i oportunitatea
realizării investi?iei;
2 Identificarea unei surse de finan?are, pregătirea documenta?iei necesare ?i depunerea cererii de finan?are;
3 Derularea ac?iunilor de dezvoltare ?i modernizare a re?elei de iluminat public în localită?ile comunei – implementarea proiectului. iezvoltarea ?i
modernizarea infrastructurii de mediu, rezolvarea disfunc?ionalită?ilor locale iocuitorii comunei Sîg.
Obiectiv strategic: 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agreement pentru tinerii din comunã Domeniu cheie de interven?ie: 1.2.1. Strategii pentru
îmbunătă?irea facilită?ilor de petrecere a timpului liber de către tineri Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Crearea
unei strategii pentru îmbunătă?irea facilită?ilor de petrecere a timpului liber de către tineri dentificarea unei societã?i de consultan?ã
specializată în acest domeniu;
2 Identificarea surselor de finan?are ?i depunerea cererilor de finan?are;
3 Implementarea strategiei. Iezvoltarea infrastructurii de agreement pentru tinerii din comunã, încurajarea tinerilor sã se stabileascã în comunã Tinerii din
comuna Sîg cDomeniu cheie de interven?ie: 1.2.2. Loca?ii pentru camping ?i agrement, definirea lor spa?ialã, semnalizarea ?i dotarea
lor Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Identificarea unor loca?ii pentru camping ?i agrement, definirea lor spa?ialã,
semnalizarea ?i dotarea lor. ealizarea unui studiu de oportunitate;
2 Definirea loca?iilor pentru locurile de camping ?i reglementarea juridică a acestor loca?ii;
3 Identificarea unor surse de finan?are;
4 Desfă?urarea lucrărilor de semnalizare ?i amenajare a loca?iilor;
5 Derularea unor ac?iuni de promovare. iezvoltarea economicã ?i cre?terea nivelului de trai Locuitorii din comuna Sîg;
Turi?ti. tObiectiv strategic: 1.3. Îmbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Domeniu cheie de
interven?ie: 1.3.1. Dezvoltarea infrastructurii de mediu şi susţinerea unor programe investiţionale Proiecte propuse Plan de ac?iune /
Subactivită?i cop Beneficiari Cuprinderea serviciilor de salubritate din comune în cadrul managementului integrat al deºeurilor Identificare surse de
finan?are;
2 Implementarea proiectului. Imbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei Sîg Dezvoltarea
sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în mediul rural şi dotarea adecvată a serviciilor de salubritate comunală pentru această
activitate dentificare surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Imbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei Sîg Înfiinþarea unor
servicii specializate pe domenii pentru gospodărire comunală dentificare surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Imbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei Sîg Dotarea
serviciilor de salubritate rurale cu utilaje de transport şi colectare dentificare surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Imbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei Sîg Domeniu cheie
de interven?ie: 1.3.2. Îmbunătăţirea solurilor din mediul rural, afectate de managementul neadecvat al deşeurilor, de contaminare istorică şi
eroziune Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Îmbunãtãþirea managementului solului, incluzând zonele puternic afectate
de eroziunea solului dentificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Imbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei Sîg Îmbunãtãþirea
calităţii solurilor afectate de poluare şi degradare din cauze naturale dentificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Imbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei Sîg Inventarierea
zonelor din cadrul comunei cu producţie redusă de biomasă dentificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Imbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei Sîg Refacerea
peisajelor afectate de depozitarea deşeurilor dentificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Imbunãtã?irea mediului ?i a peisajului natural, precum ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei Sîg Domeniu cheie
de interven?ie: 1.3.3. Îmbunătăţirea calită?ii mediului Proiecte propuse Plan de ac?iune /


Subactivită?i cop Beneficiari Îmbunãtãþirea calitã?ii mediului Fixarea terenurilor afectate de alunecãri de teren prin plantarea de arbori Protec?ia calitã?ii
mediului ?i conservarea naturii în comună ocuitorii comunei Sîg Realizarea unor acþiuni de refacere a malurilor degradate ale cursurilor de apã ºi realizarea
unor acţiuni locale pentru stabilizarea albiilor cursurilor de apă prin crearea de parteneriate între autorităţi şi structurile administrative locale irotec?ia calitã?ii
mediului ?i conservarea naturii în comună ocuitorii comunei Sîg Introducerea unor restricþii cu privire la realizarea construcþiilor în proximitatea apelor cu
privire la exploatarea pădurilor şi a agregatelor naturale din albiile minore irotec?ia calitã?ii mediului ?i conservarea naturii în comunã Locuitorii comunei
Sîg SDomeniu cheie de interven?ie: 1.3.4. Menþinerea biodiversitãþii ºi conservarea elementelor de patrimoniu natural Proiecte propuse Plan de
ac?iune / Subactivită?i cop Beneficiari Introducerea unui sistem integrat de management al ariei naturale protejate Scopul proiectelor propuse este ca sã
se restabilească valorile individuale de nivel peisagistic pierdute sau degradate în multe locuri şi prin aceasta restabilirea caracterului peisagistic de odinioară,
dar totodată crearea unei structuri peisagistice moderne, sănătoase şi dinamice.
Se pot contura următoarele scopuri concrete: luarea în evidenţă a valorilor peisagistice unice, identificarea zonelor bogate în valori unice, ocrotirea lor, precum
şi dezvoltarea zonelor peisagistice în ceea ce prive?te Rezerva?ia Peisagistică Tusa - Barcău.
Este nevoie de o sistematizare şi reabilitare a zonelor, conform principiilor premiselor ecologice şi a dezvoltării susţinute. iocuitorii comunei Sîg;
Turi?ti. t 1. Identificarea unor surse de finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2 Asigurarea unui management eficient al biodiversitãþii 1. Identificarea unor surse de finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2Locuitorii comunei Sîg;
Turi?ti. tExtinderea ariei naturale protejate existente, Rezervaþia peisagisticã Tusa – Barcãu 1. Identificarea unor surse de finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2Locuitorii comunei Sîg;
 Turi?ti. tElaborarea ºi implementarea regulamentelor ºi planurilor de management al ariei naturale protejate din comunã 1. Identificarea unor surse de
finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2Locuitorii comunei Sîg;
Turi?ti. tRealizarea infrastructurii de protecþie a naturii ºi organizare a turismului ecologic prin construirea de centre de vizitare a ariei protejate: Rezervaþia
peisagistică Tusa – Barcău . Identificarea unor surse de finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2Locuitorii comunei Sîg;
Turi?ti. tDomeniu cheie de interven?ie: 1.3.5. Dezvoltarea agriculturii ecologice Proiecte propuse Plan de ac?iune /
Subactivită?i cop Beneficiari Înfiinþarea unor asociaþii ale producãtorilor, în domeniul agriculturii ecologice 1. Identificarea unor surse de finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2espectarea mediului înconjurãtor de la stadiul de producþie pânã la manipulare ºi procesare Locuitorii comunei Sîg Folosirea
metodelor de producţie agricolă ce sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi care trec dincolo de standardele de bază
relevante . Identificarea unor surse de finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2espectarea mediului înconjurãtor de la stadiul de producþie pânã la manipulare ºi procesare Locuitorii comunei Sîg Promovarea
produselor ecologice prin exploatarea potenţialului ecologic existent în zonele colinare ale comunei, zone în care prin tradiţie nu se produc poluări ale solului,
florei si faunei zonei . Identificarea unor surse de finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2espectarea mediului înconjurãtor de la stadiul de producþie pânã la manipulare ºi procesare Locuitorii comunei Sîg Promovarea
prin unităţi autorizate în domeniu a unor produse ecologice, precum: secărica produsă în toate localităţile comunei Sîg, în special satul Tusa, mierea de
albine, fructele de pădure, ciupercile de pădure, în special hribul, plantele medicinale ?i aromate din flora spontană, produsele lactate ale bubalinelor şi
laptele cu colesterol scăzut al caprelor din zona de munte . Identificarea unor surse de finan?are;
2. Implementarea proiectului. 2espectarea mediului înconjurãtor de la stadiul de producþie pânã la manipulare ºi procesare Locuitorii comunei Sîg Domeniu
cheie de interven?ie: 1.3.6. Implicarea cetă?enilor în efortul de conservare a naturii Proiecte propuse Plan de ac?iune /
Subactivită?i cop Beneficiari Derularea campaniei ”Let's do it Romania!” cu formatul ”Let's do it Sîg!”
dentificarea partenerilor interesa?i de derularea campaniei;
2 Promovarea campaniei;
3 Realizarea ac?iunilor de cură?enie la ora ?i data stabilită. .re?terea nivelului de informare ?i con?tientizare privind importan?a conservãrii mediului;
Cură?area de?eurilor din arealele naturale. eocuitorii comunei Sîg Derularea unei campanii de con?tientizare a nevoii de curã?enie ?i ordine în gospodãrii ?i
a nevoii de protejare a râurilor, concomitent cu interzicerea drastică a deversării în râuri a de?eurilor sau a dejec?iilor animale doptarea unei Hotãrâri
de Consiliu Local care să interzică drastic deversarea de?eurilor ?i dejec?iilor animale în apele curgătoare din comună;
2 Conceperea unei campanii de con?tientizare a nevoii de cură?enie ?i ordine în locuin?e sau gospodării ?i a nevoii de protejare a râurilor;
3 Identificarea partenerilor din rândul profesorilor, preo?ilor ?i lucrătorilor sociali;
4 Realizarea de materiale promo?ionale ?i derularea programului. ire?terea nivelului de informare ?i con?tientizare privind importan?a conservãrii mediului.
ocuitorii comunei Sîg Educarea comunitã?ii locale ?i sus?inerea colectãrii selective a de?eurilor menajere Realizarea unei campanii de educare a comunitã?ii
locale privind importan?a colectării selective a de?eurilor menajere;
2 Identificarea partenerilor din rândul profesorilor, preo?ilor ?i lucrătorilor sociali;
3 Realizarea de materiale promo?ionale ?i derularea programului. ire?terea nivelului de informare ?i con?tientizare privind importan?a conservãrii
mediului. mocuitorii comunei Sîg Realizarea unor campanii de educare a locuitorilor cu privire la categoriile de noxe emanate ?i impactul acestora asupra
calită?ii aerului ealizarea unei campanii de educare a comunitã?ii locale cu privire la categoriile de noxe emanate ?i impactul
asupra calită?ii aerului;
2 Identificarea partenerilor din rândul profesorilor, preo?ilor ?i lucrătorilor sociali;
3 Realizarea de materiale promo?ionale ?i derularea programului. ire?terea nivelului de informare ?i con?tientizare privind importan?a conservãrii mediului.
ocuitorii comunei Sîg Sprijinirea ini?iativelor private în domeniul agriculturii biologice Organizarea de seminarii/întâlniri tematice;
2 Schimb de experien?e cu organiza?ii care au implementat proiecte de succes în domeniul agriculturii biologice. ib?inerea de alimente prin metode de
cultură care respectă mediul inconjurător (excluzând utilizarea pesticidelor ?i îngră?ămintelor chimice de sinteză);
ocuitorii comunei Sîg
 7.4.2. Planul de ac?iune pentru componenta ECONOMIE

PLANUL DE AC?IUNE pentru componenta ECONOMIE Obiectiv strategic: 2.1. Dezvoltarea economicã durabilã a comunei prin
valorificarea resurselor şi potenţialului local: cre?terea competitivită?ii sectoarelor agricol ?i forestier al comunei, dezvoltarea turismului
rural Domeniu cheie de interven?ie: 2.1.1. Dezvoltarea sectorului vegetal Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Datã
estimativă de finalizare Înfiin?area culturilor de plante tehnice (in, cânepã)
dentificarea unor surse de finan?are;
2 Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. copul mãsurilor este crearea unei economii agrare competitive, mãrirea eficienþei producþiei
agricole ?i răspândirea unei producţii agricole care protejează mediul.
Exploatarea dotărilor interne ale comunei, crearea condiţiilor pentru producţii agricole competitive vor conduce la îmbunătăţirea economiei de piaţă a ramurilor
agricole, prin mărirea capacităţii de creare de plusvaloare, respectiv prin dezvoltarea diferenţiată a întreprinderilor agricole. ocuitorii comunei Sîg 2015 –
2020 2Înfiin?area unor culturi de plante medicinale ºi aromatice Identificarea unor surse de finan?are;
2 Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Achizi?ionarea de utilaje ?i echipamente pentru cultura
cartofului dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Înfiinþarea de plantaþii la speciile prun, mãr, în zonele
localităţilor comunei dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Modernizarea ?i refacerea potenþialului pomicol al
plantaţiilor cu capacitate de rodire dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Amenajare ?i modernizare Pia?ã agroalimentarã în comuna
Sîg dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Înfiin?area grupurilor de producãtori în sectorul
pomicol dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. copul investi?iilor sprijinite este de înfiin?are a grupurilor de producãtori în sectorul pomicol
pentru:
Îmbunătă?irea performan?elor generale ale exploata?iilor pomicole;
O mai bună integrare pe pia?ă a producătorilor primari;
Cre?terea veniturilor producătorilor prin comercializarea în comun a produc?iei;
Crearea ?i promovarea lan?urilor scurte;
Respectarea standardelor comunitare de mediu si climă, siguran?ă alimentară etc. rupurile de producãtori din sectorul pomicol care se încadreazã în
defini?ia IMM-urilor ?i care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă după 1 ianuarie 2014 ?i înainte de solicitarea sprijinului. i015 –
2020 2Domeniu cheie de interven?ie: 2.1.2. Dezvoltarea sectorului zootehnic Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Datã
estimativă de finalizare Înfiin?area de ferme pentru cre?terea vacilor de carne ?i vacilor de lapte Identificarea unor surse de finan?are;
2 Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. copul mãsurilor este crearea unei economii agrare competitive, mãrirea eficienþei producþiei
agricole, răspândirea unei producţii agricole care protejează mediul.
Crearea unei economii agricole competitive, modernizarea sectorului agricol, mărirea eficienţei producţiei agricole prin crearea optimă a mărimii, respectiv a
formei organizaţiilor agricole. Scopul este apropierea de normele UE de calitate a producţiei şi valorificare agricolă, crearea unor relaţii de proprietate conform
mărimilor celor din UE.
Exploatarea dotărilor interne ale comunei, crearea condiţiilor pentru producţii agricole competitive vor conduce la îmbunătăţirea economiei de piaţă a ramurilor
agricole, prin mărirea capacităţii de creare de plusvaloare, respectiv prin dezvoltarea diferenţiată a întreprinderilor agricole. ocuitorii comunei Sîg 2015 –
2020 2Înfiin?area de ferme pentru cre?terea ovinelor Identificarea unor surse de finan?are;
2 Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Înfiin?area de ferme pentru cre?terea caprelor Identificarea
unor surse de finan?are;
2 Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Înfiin?area de exploata?ii piscicole pentru cre?terea ?i
valorificarea păstrăvului dentificarea unor surse de finan?are;
2 Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Înfiin?area de ferme pentru cre?terea bivolilor Identificarea
unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Modernizarea gospodãriilor individuale pentru cre?terea
animalelor dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Modernizarea ?i dotarea punctelor de colectare a
laptelui dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Construirea / Modernizarea / Renovarea Dispensarelor
veterinare dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Achizi?ionarea de utilaje ?i echipamente pentru dezvoltarea
sectorului apicol dentificarea unor surse de finan?are;
2Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Domeniu cheie de interven?ie: 2.1.3. Dezvoltarea durabilã
a exploata?iilor forestiere ?i ameliorarea viabilită?ii pădurilor Proiecte propuse Plan de ac?iune /


Subactivită?i cop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Dezvoltarea durabilã a exploata?iilor forestiere
ucrãri de împãdurire a suprafeþelor situate în fond forestier Scopul mãsurilor este crearea suprafe?elor împãdurite, mãrirea eficienþei producþiei forestiere,
în?elegerea func?iei pădurilor ca factor de protec?ie a mediului.

Modernizarea sectorului forstier, mărirea eficienţei producţiei forstiere prin crearea optimă a mărimii, respectiv a formei organizaţiilor care gestionează fondul
forestier.

Scopul este apropierea de normele UE de calitate a producţiei şi valorificare a fondului forestier.

Exploatarea dotărilor interne ale comunei în ceea ce prive?te fondul forestier, crearea condiţiilor pentru mărirea fondului forstier va conduce la îmbunătăţirea
economiei de piaţă a ramurilor agricole si forestiere, prin mărirea capacităţii de creare de plusvaloare, respectiv prin dezvoltarea diferenţiată a operatorilor
implica?i în gestionarea fondului forestier. iocuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Lucrãri de împãdurire situate în afara fondului forestier pe terenuri
degradate docuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Dezvoltarea fondului forestier prin aplicarea tratamentelor care promoveazã regenerarea Locuitorii comunei
Sîg S2015 – 2020 Înfiin?are pepiniere pentru producerea puieþilor forestieri Locuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Achizi?ie servicii de elaborare
amenajamente silvice aocuitorii comunei Sîg 2015 – 2020 Domeniu cheie de interven?ie: 2.1.4. Dezvoltarea serviciilor pentru agriculturã Proiecte
propuse lan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Înfiinþarea de centre antreprenoriale pentru tinerii
fermieri fdentificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. IDezvoltarea spiritului antreprenorial ?i sprijinirea tinerilor fermieri Tineri fermieri ?i antreprenori;
Locuitorii comunei Sîg. L015 – 2020 Asigurarea consultanþei agricole pentru fermierii tineri în înfiinþarea unor asociaþii agricole competitive Identificarea
unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. IDezvoltarea spiritului antreprenorial ?i sprijinirea tinerilor fermieri Tineri fermieri ?i antreprenori;
Locuitorii comunei Sîg. L015 – 2020 Servicii pentru sporirea calitãþii proceselor inovatoare din sectorul agricol ºi îmbunãtãþirea competenþelor profesionale
în vederea creşterii capacităţii manageriale identificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Iezvoltarea spiritului antreprenorial ?i sprijinirea tinerilor fermieri Tineri fermieri ?i antreprenori;
Locuitorii comunei Sîg. L015 – 2020 Consultanþã ºi informare pentru asociaþiile de producãtori ºi fermierii din mediul rural pentru creºterea competitivitãþii
produselor agricole şi silvice identificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Iezvoltarea spiritului antreprenorial ?i sprijinirea tinerilor fermieri Tineri fermieri ?i antreprenori;
Locuitorii comunei Sîg. L015 – 2020 Domeniu cheie de interven?ie: 2.1.5. Investiþii asociate cu protejarea patrimoniului traditional ?i
cultural Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Realizarea unei strategii de men?inere ?i
stimulare a tradi?iilor locale, ca element identitar de importan?ă strategică pentru comuna Sîg
dentificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. Icopul investi?iilor sprijinite este de protejare a patrimoniului cultural sau / ?i realizare a investi?iilor pentru conservarea
mo?tenirii de interes local, a a?ezămintelor monahale inclusiv a modernizării a?ezămintelor culturale. mNG-uri definite conform legisla?iei în vigoare;
Unită?i de cult conform legisla?iei în vigoare;
Persoane fizice autorizate/societă?i comerciale care de?in în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B;
Comuna Sîg.
 015 – 2020 Sus?inerea investi?iilor de restaurare, conservare ?i accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a a?ezãmintelor monahale
inclusiv a a?ezămintelor culturale
dentificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. I Punerea în valoare a mo?tenirii culturale locale, la promovarea turismului rural, conducând astfel la cre?terea nivelului de trai
în zonele rurale
dentificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. I Dezvoltare localã sustenabilã Identificarea unor surse de finan?are;
2 Implementarea proiectului. I Domeniu cheie de interven?ie: 2.1.6. Valorificarea poten?ialului turistic al comunei Proiecte propuse Plan de ac?iune
/ Subactivită?i cop Beneficiari Dezvoltarea unor branduri turistice locale Crearea unei imagini ca destinaþie turisticã a comunei prin definirea ºi promovarea
unui brand turistic (pălinca de secară şi cireşe, morile de apă, rezervaţia peisagistică, izvoarele Barcăului, Platoul Ponor, păstrăvul indigen, etc.);
Dezvoltarea turismului prin creşterea susţinută a produselor turistice specifice locului şi activităţi de marketing;
Reţea locală, judeţeană şi regională de informare şi promovare turistică;
Parc de agrement în zona turistică a Munţilor Meseş şi Munţilor Plopiş;
Înfiin?area unui sat de vacan?ă în localitatea Tusa.
tragerea de investiþii strãine;
Creşterea competitivităţii economiei judeţului şi regiunii;
Exploatarea oportunită?ilor de agrement existente în comună.

ocuitorii comunei Sîg;

Antreprenori;
Investitori;
Turi?ti. t Dezvoltarea agroturismului Formarea unor microzone specializate în agroturism cu caracter unic ºi atracþie turisticã bine precizate în zonele: Tusa
şi Sîrbi;
Implicarea comunitară a autorităţilor locale pentru susţinerea agroturismului prin dezvoltarea de parteneriate microregionale pentru agroturism;
Dezvoltarea unor sisteme de marketing turistic (pe produse, activităţi turistice);
 Sprijinirea gospodăriilor familiale, ţărăneşti pentru transformarea în unităţi de cazare agroturistică;
Ospitalitatea tradiţională va fi promovată ca mentalitate şi atitudine activă proturism (cultura bunei primiri);
Înfiinţarea unor reţele de instruire a proprietarilor şi lucrătorilor sezonieri pentru formarea antreprenorială şi profesională;
Dezvoltarea unor programe alternative, complementare pentru îmbogăţirea şi diversificarea serviciilor agroturistice: ecoturism, turism cultural, turism
cinegetic, stil de viaţă natural, etc.);
Dezvoltarea unor produse de agroturism specifice comunei Sîg care să valorifice tradiţii culturale, obiceiuri gastronomice, agricole, legende. tragerea de
investiţii străine;
Creşterea competitivităţii economiei judeţului şi regiunii;
Stimularea dezvoltării agroturismului în comuna Sîg.
ocuitorii comunei Sîg;
Antreprenori;
Investitori;
Turi?ti. t Dezvoltarea turismului rural Dezvoltarea infrastructurii de acces la zonele turistice ºi agroturistice;
Specializarea zonelor rurale montane prin dezvoltarea turismului de iarnă (schi, obiceiuri de iarnă);
Încurajarea unui turism rural activ care să încurajeze un stil de viaţă natural;
Valorificarea potenţialului turismului de eveniment: „Fii satului”, „Pastorala”, festivaluri, spectacole;
Valorificarea elementului de multiculturalitate în sporirea atractivităţii turismului rural;
Promovarea în centre de informare turistică prin activităţi promoţionale şi de integrare în reţea a zonelor din comuna Sîg cu potenţial turistic. tragerea de
investiţii străine;
Creşterea competitivităţii economiei judeţului şi regiunii;
Stimularea dezvoltării turismului rural în comuna Sîg.
ocuitorii comunei Sîg;
Antreprenori;
Investitori;
Turi?ti. t Obiectiv strategic: 2.2. Diversificarea economiei rurale prin dezvoltarea unor activitãþi complementare non-agricole pentru creºterea
calităţii vieţii Domeniu cheie de interven?ie: 2.2.1. Susþinerea unor programe investiþionale Proiecte propuse Plan de ac?iune /
Subactivită?i cop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Infrastructura de sãnãtate ºi asistenþã socialã
mbunãtãþirea accesului populaþiei rurale la serviciile medicale;
 Îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a infrastructurii şi serviciilor de sănătate în: dispensare, cabinete medicale şi cabinete medici de familie, farmacii;
Redimensionarea infrastructurii de sănătate în mediul rural prin creşterea numărului de cabinete medicale, farmacii şi cabinete stomatologice;
Asigurarea de locuinţe de serviciu pentru personalul sanitar şi medici în scopul stabilizării profesionale şi rezidenţiale în comună;
Înfiinţarea de centre socio-medicale multifuncţionale de permanenţă;
Construirea de Centre de Îngrijire şi Asistenţă socială cu servicii alternative;
Înfiinţarea serviciilor de asistenţă la domiciliu pentru vârstnici;
Programe de asisten?ă ?i integrare socială a comunită?ii de rromi din localitatea Mal. prijin pentru microîntreprinderi ºi întreprinderi mici
din mediul rural, care î?i creează sau dezvoltă activită?i non-agricole în zonele rurale;
Atragerea investitorilor străini şi autohtoni în domeniul activităţilor non-agricole;
Dezvoltarea activită?ilor non-agricole existente;
Crearea de locuri de muncă;
Cre?terea veniturilor popula?iei rurale;
Diminuarea disparită?ilor dintre rural ?i urban. intreprinzãtori ?i al?i locuitori din comuna Sîg;
Investitori. I015 – 2020 Infrastructura culturalã, educaþionalã ?i religioasã Consolidarea ºi modernizarea ºcolilor ºi a grãdiniþelor rurale;
Reabilitarea infrastructurii unităţilor de învăţământ din mediul rural şi dotarea cu mijloace moderne de învăţământ şi tehnică IT;
Asigurarea finanţării pentru îmbunătăţirea bazei materiale din şcoli;
Construirea unui Campus Şcolar la ?coala de Arte şi Meserii Sîg;
Reabilitarea / construirea aşezămintelor culturale (cămine culturale din cele cinci localită?i ale comunei, monumentele de arhitectură) din comună;
Dotarea bibliotecii comunale cu cărţi în scopul îmbunătăţirii vieţii culturale în satele comunei;
Restaurarea bisericilor vechi din lemn, monumente istorice, din localităţile Tusa şi Sîrbi.
Întreprinzãtori ?i al?i locuitori din comuna Sîg;
Investitori. I015 – 2020 Domeniu cheie de interven?ie: 2.2.2. Investi?ii în crearea ?i dezvoltarea de activitã?i neagricole Proiecte propuse Plan
de ac?iune / Subactivită?i cop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Investi?ii în prelucrarea/ comercializarea ?i/ sau dezvoltarea de produse
agricole nfiin?area ?i/ sau modernizarea unitã?ilor de procesare ?i comercializare;
Introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse ?i procese;
Aplicarea măsurilor de protec?ia mediului inclusiv scăderea consumului de energie ?i a emisiilor GES;
Promovarea investi?iilor pentru producerea ?i utilizarea energiei din surse regenerabile. iprijinirea întreprinderilor care realizeazã investi?ii corporale ?i
 necorporale pentru procesarea ?i marketingul produselor agricole, cu excep?ia produselor pescăre?ti;
Creşterea numărului de locuri de muncă. .icro-întreprinderile ?i întreprinderile mici existente, din spa?iul rural;
Micro-întreprinderile ?i întreprinderile mici nou-înfiin?ate, din spa?iul rural, care fac dovada cofinan?ării;
Fermierii sau membrii unor gospodării agricole care î?i diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei activită?i non-agricole în cadrul
întreprinderii deja existente încadrabile în microîntreprinderi ?i întreprinderi mici;
Întreprinderile definite conform legisla?iei na?ionale în vigoare;
Cooperativele, grupurile de producători constituite în baza legisla?iei na?ionale în vigoare. i015 – 2020 Valorificarea terenurilor proprietate publicã
dentificarea suprafe?elor de terenuri de pe teritoriul comunei Sîg, propice pentru investi?ii ?i demararea procedurilor de
întăbulare ?i introducere în domeniul public al comunei;
2 Achizi?ionarea de terenuri proprietate privată a persoanelor fizice în vederea amplasării unor obiective de interes public;
prijin pentru microîntreprinderi ºi întreprinderi mici din mediul rural, care î?i creeazã sau dezvoltã activitã?i non-agricole în zonele rurale;
Atragerea investitorilor străini şi autohtoni în domeniul activităţilor non-agricole;
Dezvoltarea activită?ilor non-agricole existente;
Crearea de locuri de muncă;
Cre?terea veniturilor popula?iei rurale;
Diminuarea disparită?ilor dintre rural ?i urban. i015 – 2020 Dezvoltarea de parteneriate public - private între autoritãþile locale ºi întreprinzãtorii din zonã
dentificarea întreprinzãtorilor din zonã interesa?i sã se implice în ac?iuni de dezvoltare de parteneriate public-private;
2 Implementarea proiectului. I2015 – 2020 Investiþii pentru înfiinþarea ºi modernizarea de ateliere meºteºugãreºti în procesarea lemnului Sprijinirea
investiţiilor pentru înfiinţarea şi modernizarea de ateliere meşteşugăreşti în procesarea lemnului t2015 – 2020 Înfiinþarea de activitã?i de micã industrie
(croitorie, textile - îmbrăcăminte şi încălţăminte) prijinirea investiþiilor pentru înfiinþarea de activitã?i de micã industrie 2015 –
2020 2 Înfiinþarea ºi funcþionarea grupurilor de producãtori ºi a asociaþiilor de valorificare a producþiei agricole din comunã Sprijinirea investiþiilor pentru
înfiinţarea şi funcţionarea grupurilor de producători şi a asociaţiilor de valorificare a producţiei agricole i2015 – 2020 Domeniu cheie de interven?ie: 2.2.3.
Dezvoltarea ?i eficientizarea serviciilor publice moderne Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Datã estimativã de
finalizare Computerizarea completã a organismelor administraþiei publice locale, cât ºi interconectarea sistemelor operaþionale ale tuturor unitãþilor
administraţiei publice, dezvoltarea de infocentre Realizarea unui Sistem Informatic care sã interacþioneze cu un Sistem Informatic consolidat la nivelul de
judeţ şi care să permită interfaţarea cu celelalte sisteme informatice ale organismelor şi insituţiilor cu care Consiliul Local Sîg are relaţii informaţionale
 urnizarea unor servicii de calitate cetãþenilor;
Crearea unui plus de eficienţă în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale;
Facilitează accesul cetăţenilor la informaţia publică prin eliminarea birocraţiei şi reducerea timpului necesar circulaţiei informaţiei. ocuitorii comunei
Sîg S015 – 2020 Obiectiv strategic: 2.3. Stimularea iniþiativelor economice private pentru dezvoltarea economicã sustenabilã a
comunei Domeniu cheie de interven?ie: 2.3.1. Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri Proiecte propuse Plan de ac?iune /
Subactivită?i cop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Scop Beneficiari Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri Identificarea unei surse de
finan?area;
2 Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. iprijinirea stabilirii pentru prima datã a tinerilor fermieri ca ?efi/ conducãtori unici ai unei exploata?ii
agricole;
Creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/conducători de exploataţie, fiind încuraja?i să devină
competitivi, să se asocieze, să participe la lanţurile alimentare integrate;
Îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi sprijinirea procesului de modernizare şi conformitate cu cerinţele pentru
protecţia mediului, igienă şi bunăstarea animalelor ?i siguranţa la locul de muncă;
Crearea posibilită?ii tinerilor fermieri reziden?i, cu un minim de cuno?tinte de bază, în vederea instalării ca şefi/ conducători ai exploata?iei agricole. iinerii
fermieri în conformitate cu defini?ia prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013, care se instalează ca unic ?ef al exploata?iei agricole;
Persoanele juridice în care un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 care se instalează împreună cu al?i tineri fermieri ?i care exercită un
 control efectiv pe termen lung în ceea ce prive?te deciziile referitoare la gestionare, beneficii ?i riscuri financiare în cadrul exploata?iei respective. i015 –
2020 2Domeniu cheie de interven?ie: 2.3.2. Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici Proiecte propuse Plan de ac?iune /
Subactivită?i cop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici Identificarea unei surse de finan?area;
2 Pregătirea documenta?iei ?i implementarea proiectului. iprijinirea investi?iilor pentru cre?terea competitivitã?ii exploata?ilor agricole prin dotarea cu utilaje ?i
echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum ?i investi?iile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii ?i
asocieri de ferme mici ?i medii) ?i îmbunătă?irea calită?ii activelor fixe, prin:
Îmbunătă?irea managementului exploata?iei agricole;
Orientarea spre pia?ă a exploata?iilor agricole de mici dimensiuni. aermierii, care de?in în proprietate sau folosin?ã o exploata?ie agricolã încadratã în
categoria de fermă mică* pentru o perioadă de minimum 10 ani.

* Dimensiunea unei ferme mici este cuprinsă între 8.000 – 11.999 SO (valoarea produc?iei standard)
015 – 2020 Domeniu cheie de interven?ie: 2.3.3. Atragerea de investitori în comuna Sîg Proiecte propuse Plan de ac?iune /
Subactivită?i cop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Dezvoltarea unei campanii de atragere de investitori în comuna Sîg Contractarea unei firme de
consultan?ă care să dezvolte strategia ?i instrumentele aferente;
2 Implementarea programului: identificarea unor oportunită?i de afaceri în comună, formularea domeniilor atractive, specificarea facilită?ilor pentru investitori,
 crearea de materiale promo?ionale, etc. ire?terea nivelului de trai al locuitorilor comunei Sîg prin crearea de locuri de muncã ?i cre?terea bugetului
comunei cocuitorii comunei Sîg;
Poten?iali investitori. ictivitate recurentã Atragerea unui investitor strategic pentru exploatarea resurselor naturale Adoptarea unei Hotãrâri de Consiliu Local
care să reglementeze un set de facilită?i pentru investitorii strategici;
2 Crearea unei mape de prezentare care să promoveze facilită?ile ?i elementele de avantaj competitiv pentru realizarea unei astfel de investi?ii;
3 Promovarea oportunită?ii în mediile private de afaceri la nivel jude?ean sau na?ional, eventual pentru realizare în parteneriat public-privat. ire?terea nivelului
de trai al locuitorilor comunei Sîg prin crearea de locuri de muncă ?i cre?terea bugetului comunei tocuitorii comunei Sîg;
Poten?iali investitori. ictivitate recurentã Domeniu cheie de interven?ie: 2.3.4. Stimularea ini?iativelor de dezvoltare economicã a comunei Proiecte
propuse lan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Dezvoltarea ?i asigurarea la nivelul




Primăriei Sîg a unui centru de consultan?ă ?i coordonare pentru agricultură în parteneriat cu o societate de consultan?ă specializată tabilirea unui
parteneriat cu o firmă de consultan?ă specializată care să furnizeze serviciile de consultan?ă ?i informare către cetă?eni;
2 Stabilirea unui program clar de consultan?ă ?i asisten?ă pentru cetă?eni;
3 Desfă?urarea întâlnirilor conform programului stabilit;
4 Organizarea unor întâlniri extraordinare / în afara programului prestabilit pentru necesită?i punctuale. iacilitarea accesului la consultan?ã ?i coordonare
pentru agricultură performantă ?i dezvoltarea satului românesc iocuitorii comunei Sîg Activitate permanentã

7.4.3. Planul de ac?iune pentru componenta SOCIETATE

PLANUL DE AC?IUNE pentru componenta SOCIETATE Obiectiv strategic: 3.1. Sprijinirea dezvoltãrii armonioase a comunitã?ii locale prin
adoptarea de măsuri adaptate specificului local Domeniu cheie de interven?ie: 3.1.1. Facilitarea educa?iei genera?iilor tinere
prin investi?ii ?i programe inovative Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Datã estimativã de finalizare Modernizarea
?colilor ?i construc?ia de noi ?coli, în func?ie de necesită?ile identificate dentificarea unor surse de finan?are;
2 Intocmirea cererii de finan?are;
3 Întocmirea documenta?iei tehnice necesare;
4 Derularea lucrărilor de modernizare / construc?ie-implementarea proiectului. ire?terea calitã?ii actului de învã?ãmânt ?i educa?ie în comunã Elevii din
comuna Sîg;
Cadrele didactice din comuna Sîg. C015 – 2020 Dotarea ?colii din localitate cu laboratoare de specialitate Întocmirea unui necesar de aparaturã ?i
echipamente necesare;
2 Identificarea unor surse de finan?are;
3 Intocmirea cererii de finan?are;
4 Implementarea proiectului. Ire?terea calitã?ii actului de învã?ãmânt ?i educa?ie în comunã Elevii din comuna Sîg;
 Cadrele didactice din comuna Sîg. C015 – 2020 Înfiin?area unei biblioteci ?colare Identificarea unor surse de finan?are;
2 Identificarea etapelor specifice pentru înfiin?area bibilotecii ?colare;
3 Implementarea proiectului. Ire?terea calitã?ii actului de învã?ãmânt ?i educa?ie în comunã Elevii din comuna Sîg;
Cadrele didactice din comuna Sîg. 015 – 2020 Dezvoltarea unei strategii de cre?tere a calitã?ii actului de învã?ãmânt ?i educa?ie în comuna Sîg prin
implementarea unor activită?i after-school ?i care să dezvolte aptitudinile elevilor din localitate dentificarea cadrelor didactice interesate sã
participe la un astfel de program ?i realizarea unui studiu de impact;
2 Identificarea ?i contactarea unor institu?ii sau asocia?ii care au înregistrat un succes în organizarea unor programe de acest tip;
3 Identificarea responsabilului cu proiectul ?i realizarea unui plan de management al proiectului;
4 Identificarea unor surse de finan?are;
5 Întocmirea cererii de finan?are;
6 Implementarea proiectului. Ire?terea calitã?ii actului de învã?ãmânt ?i educa?ie în comunã Elevii din comuna Sîg 2015 – 2020 Dezvoltarea unui program de
carieră pentru copiii din comuna Sîg realizat de Primăria Sîg ?i ?coala Generală dentificarea cadrelor didactice interesate sã participe la un
astfel de program ?i realizarea unui studiu de impact;
2 Identificarea ?i contactarea unor institu?ii sau asocia?ii care au înregistrat un succes în organizarea unor programe de acest tip;
3 Identificarea responsabilului cu proiectul ?i realizarea unui plan de management al proiectului;
4 Identificarea unor surse de finan?are;
5 Întocmirea cererii de finan?are;
6 Implementarea proiectului. Ire?terea calitã?ii actului de învã?ãmânt ?i educa?ie în comunã Elevii din comuna Sîg 2015 – 2020 Dezvoltarea unei strategii de
cre?tere a calită?ii cadrelor didactice în localitate ?i stimularea stabilirii acestora în comună dentificarea unor parteneri (asocia?ii, ONG-uri,
organisme profesionale ale cadrelor didactice, sindicate, etc.) pentru conceperea strategiei;
2 Realizarea strategiei ?i identificarea unor surse de finan?are;
3 Implementarea strategiei. Ire?terea calitã?ii actului de învã?ãmânt ?i educa?ie în comunã Cadrele didactice din comuna Sîg 2015 – 2020 Promovarea
implicării părin?ilor în activită?ile ?colare dentificarea cadrelor didactice interesate sã participe la un astfel de program;
2 Identificarea ?i contactarea unor institu?ii sau asocia?ii care au înregistrat un succes în organizarea unor programe de acest tip;
3 Identificarea responsabilului cu proiectul ?i realizarea unui plan de management al proiectului;
4 Identificarea unor surse de finan?are;
5 Implementarea proiectului. Ire?terea calitã?ii actului de învã?ãmânt ?i educa?ie în comunã Elevii ?i pãrin?ii din comuna Sîg;
Cadrele didactice din comuna Sîg. C015 – 2020 Domeniu cheie de interven?ie: 3.1.2. Crearea unui cadru favorabil ini?ierii de programe în domeniul
educa?iei adul?ilor Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Dezvoltarea unor parteneriate durabile ONG – institu?ii locale
pentru implementarea de proiecte în domeniul educa?iei adul?ilor dentificarea partenerilor / institu?iilor interesate sã participe la un astfel
de proiect;
2 Identificarea ?i contactarea unor institu?ii sau asocia?ii care au înregistrat un succes în organizarea unor programe de acest tip;
3 Identificarea responsabilului cu proiectul ?i realizarea unui plan de management al proiectului;
4 Identificarea unor surse de finan?are;
5 Implementarea proiectului. Ire?terea nivelului de educa?ie în comunã Locuitorii comunei Sîg Accesarea programelor de finan?are europeanã destinate
educa?iei adul?ilor dentificarea unor surse de finan?are;
2 Întocmirea cererilor de finan?are;
3 Implementarea proiectelor destinate educa?iei adul?ilor. ire?terea nivelului de educa?ie în comunã Locuitorii comunei Sîg Domeniu cheie de interven?ie:
3.1.3. Cre?terea implicării cetă?enilor în dezvoltarea comunei ?i cre?terea coeziunii sociale la nivelul comunei Sîg Proiecte propuse Plan de ac?iune
/ Subactivită?i cop Beneficiari Stimularea activitã?ilor de voluntariat la nivelul tinerilor prin programe inteligente de interes comunitar Identificarea cadrelor
didactice interesate să participe la un astfel de program;
2 Identificarea ?i contactarea unor institu?ii sau asocia?ii care au înregistrat un succes în organizarea unor programe de acest tip;
3 Identificarea responsabilului cu proiectul ?i realizarea unui plan de management al proiectului;
4 Identificarea unor surse de finan?are;
5 Implementarea proiectului. Ire?terea interesului pentru dezvoltarea comunei în rândul tinerilor Locuitorii ?i tinerii din comuna Sîg Domeniu cheie de
interven?ie: 3.1.4. Revitalizarea tradi?iilor ?i me?te?ugurilor locale Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Dezvoltarea
unor parcuri curriculare la şcolile din comună, destinate reînvăţării meşteşugurilor tradiţionale şi tehnicilor de artizanat, precum ?i învăţarea practicilor pentru
agroturism
dentificarea cadrelor didactice interesate sã participe la dezvoltarea unor parcuri curriculare la ºcolile din comunã;
2 Identificarea unor surse de finan?are;
Implementarea proiectului. Ievitalizarea tradi?iilor ?i me?te?ugurilor locale;
Conservarea ?i promovarea culturii tradi?ionale locale. iocuitorii comunei Sîg Înfiinþarea unor centre de regenerare a meºteºugurilor, case ale
meşteşugarilor, care să concentreze tradiţiile zonale
dentificarea ?i cooptarea me?te?ugarilor locali dispu?i sã participe la astfel de ini?iative de regenerare a me?te?ugurilor ?i
tradi?iilor locale;
2 Identificarea unor surse de finan?are;
3 Întocmirea cererii de finan?are;
4 Implementarea proiectului. Ievitalizarea tradi?iilor ?i me?te?ugurilor locale;
Conservarea ?i promovarea culturii tradi?ionale locale. iocuitorii comunei Sîg Ini?ierea unui Cerc de stimulare a creativitã?ii copiilor în derularea de ac?iuni
care pun în lumină valorile specifice locale, tradi?iile, me?te?ugurile, arhitectura ?i oamenii deosebi?i dentificarea cadrelor didactice ?i/sau alte
persoane interesate să participe la un astfel de proiect;
2 Identificarea unor surse de finan?are;
3 Implementarea proiectului. Ievitalizarea tradi?iilor ?i me?te?ugurilor locale;
Conservarea ?i promovarea culturii tradi?ionale locale. iocuitorii comunei Sîg Obiectiv strategic: 3.2. Apropierea autoritãþilor publice locale faþã de
cetă?eni Domeniu cheie de interven?ie: 3.2.1. Modernizarea infrastructurii autoritã?ii publice locale pentru a rãspunde nevoilor actuale Proiecte
propuse lan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Dotarea primãriei cu echipamente ?i tehnicã de calcul moderne Întocmirea unui necesar de
echipamente ?i tehnică de calcul moderne pentru dotarea Primăriei Sîg;
2 Desfă?urarea procedurilor de achizi?ie publică;
3 Dotarea Primăriei Sîg cu echipamentele ?i tehnică de calcul achizi?ionate.
odernizarea infrastructurii autoritã?ii publice locale va conduce la simplificarea ?i îmbunãtã?irea proceselor de lucru Personalul autoritã?ilor publice
locale din comuna Sîg;
Locuitorii comunei Sîg. LIntroducerea posibilitã?ii de achitare a taxelor ?i impozitelor locale prin intermediul internetului Identificarea unei societã?i de
consultan?ă;
2 Identificarea surselor de finan?are;
3 Depunerea cererii de finan?are;
4 Implementarea proiectului. Iodernizarea infrastructurii autoritã?ii publice locale va conduce la simplificarea ?i îmbunãtã?irea proceselor de lucru Locuitorii
comunei Sîg;
Personalul autorită?ilor publice locale din comuna Sîg.
Domeniu cheie de interven?ie: 3.2.2. Cre?terea capacitã?ii de management, de atragere de finan?ãri ?i de administrare a autoritã?ilor publice
locale Proiecte propuse Plan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Participarea personalului autoritã?ilor publice locale la cursuri de specializare ?i
perfec?ionare ealizarea unui plan de specializare ?i perfec?ionare a personalului;
2 Identificarea unor furnizori de cursuri conform cerin?elor;
3 Participarea personalului la cursurile identificate. ere?terea nivelului de competen?e profesionale pentru a rãspunde la nevoile actuale Personalul
autorită?ilor publice locale din comuna Sîg iParticiparea personalului autoritã?ilor publice locale la schimburi de experien?ã Identificarea unor parteneri
autorită?i publice locale din ?ară ?i/sau străinătate;
2 Încheierea de parteneriate cu ace?tia;
3 Participarea la schimburi de experien?ă. .re?terea nivelului de competen?e profesionale pentru a rãspunde la nevoile actuale Personalul autoritã?ilor
publice locale din comuna Sîg uDomeniu cheie de interven?ie: 3.2.3. Îmbunãtã?irea comunicãrii între autoritatea publicã localã ?i cetã?eni Proiecte
propuse lan de ac?iune / Subactivitã?i Scop Beneficiari Asigurarea transparen?ei în activitatea administra?iei locale Informarea din oficiu a persoanelor
asupra intereselor de ordin public care urmează să fie dezbătute de autorităţile administraţiei publice locale;
2 Consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice, în procesul de elaborare a proiectelor;
3 Participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative;
4 Administraţia locală organizează dezbateri publice la cererea, în scris, a unei asociaţii legal constituite;
5 Consilierii locali acordă audienţe la solicitarea celor interesaţi. imbunãtã?irea ?i consolidarea comunicãrii între autoritatea publicã localã ?i
cetă?eni eocuitorii comunei Sîg Crearea unui program de rela?ii publice a Administra?iei Publice Locale cu comunitatea localã Identificarea unor persoane
responsabile cu proiectul de comunicare cu localnicii din comuna Sîg;
2 Realizarea programului ?i identificarea unor surse de finan?are;
3 Derularea programului de informare permanentă a cetă?enilor despre starea comunei ?i diverse evenimente din cursul anului, invitarea lor la evenimente
?i/sau comunicarea unor oportunită?i economice de investi?ii sau angajare care apar la nivelul comunei Sîg.
mbunãtã?irea ?i consolidarea comunicãrii între autoritatea publicã localã ?i cetã?eni Locuitorii comunei Sîg
 ANEXA NR. 1

CHESTIONAR
Consiliul Local vă solicită să vă expune?i punctul de vedere în ceea ce prive?te stadiul actual al
comunei, pentru a reu?i împreună să realizăm o strategie de dezvoltare locală a comunei care vizează
perioada 2015 – 2020, prin intermediul căreia să aducem un plus de valoare comunei ?i să reu?im să
ne dezvoltăm din punct de vedere socio-economic ?i cultural.

Vă rugăm să răspunde?i la următoarele întrebări pentru a reu?i să întocmim o strategie bazată pe

rezolvarea problemelor reale cu care se confruntă comuna.

1 Vă gândi?i să părăsi?i localitatea în viitorul apropiat? (motiva?i alegerea)

a Da, a? vrea să plec pentru că:__________________________________________

b Nu, nu a? vrea să plec pentru că:________________________________________

1 Care este frecven?a deplasărilor dvs. către alte localită?i:

Frecven?a deplasării

(bifa?i un singur răspuns)otivul deplasãrii (nota?i ordinea importan?ei de la 1 la 5, unde 1- cel mai
important ?i 5 -cel mai pu?in important)ijloc de deplasare
(bifa?i un singur răspuns) Zilnic;
Săptămânal;

Lunar;

Mai rar.erviciu;
 Cumpărături;

 Petrecerea timpului liber;

 Servicii medicale;

 Altele.u ma?ina personalã;

Cu maxi-taxi/microbus;

Cu trenul;
 Cu bicicleta;

Cu căru?a.

Ce anume considera?i cã i-ar determina pe tinerii pleca?i la studii sã se întoarcã în comunã? (bifa?i
primele două cele mai relevante variante din punctul dvs. de vedere)

Asigurarea unui loc de muncă;

Cursuri de pregătire ?i formare în domeniul agricol, silvic ?i zootehnic;

Facilită?i oferite tinerilor în ini?ierea afacerilor;

Sprijin în ob?inerea unei locuin?e;

Altele__________.

1 Ce oportunită?i considera?i că ar trebui să vă ofere comunitatea privind evolu?ia dvs. profesională?

(încercui?i răspunsul pe care îl considera?i potrivit)
a Promovarea unor programe de formare ?i reconversie profesională adaptate la cerin?ele pie?ei
 muncii;prijinirea agen?ilor economici în vederea cre?terii numãrului locurilor de muncã;
onceperea unor programe pentru cre?terea nivelului de pregãtire profesionalã a for?ei de muncã
existente;ltele.
1 Vă rugăm să descrie?i următoarele elemente de infrastructură din comuna dvs. (încercui?i
răspunsul pe care îl considera?i potrivit):

Element de infrastructurăãspunsStrãzi principaleAsfaltate, în bunã stareAsfaltate, însã deteriorateStrãzi

secundaresfaltate, în bunã stareAsfaltate, însã deteriorateParcuri ?i spa?ii verziExistã ?i sunt între?inuteExistã, dar
trebuie modernizateLocuri de agrementExistã ?i sunt între?inuteExistã, dar trebuie modernizateAlimentarea cu
apăeneficiazã to?i locuitorii comunei de re?ea de alimentare cu apãBeneficiazã doar o parte din locuitorii coumunei de
re?ea de alimentare cu apăCanalizare ?i sta?ie de epurare ?i tratare a apelor rezidualeBeneficiazã to?i locuitorii
comunei de re?ea de canalizareeneficiazã doar o parte din locuitorii coumunei de re?ea de canalizareIluminat
publicste asigurat corespunzãtor pe toate strãzileEste asigurat doar pe strãzile principaleSalubritate publicã ?i
managementul de?eurilore?eurile sunt colectate selectivDe?eurile sunt colectate neselectiv, dar cu regularitateTransport
public de persoanexistã suficiente mijloace de transport pentru deplasarea cãtre alte localitã?iExistã un numãr limitat de
mijloace de transportUnitã?i de învã?ãmântSunt suficiente ?i dotate corespunzãtorSunt suficiente, dar nu sunt dotate
corespunzătorUnitã?i sanitareSunt suficiente ?i dotate corespunzãtorSunt suficiente, dar nu sunt dotate
corespunzător
1 Care este punctul turistic cel mai atractiv care ar trebui dezvoltat pentru atragerea turi?tilor în zonă?

________________________________________________________________________

1 În ce sector considera?i că ar trebui promovate investi?iile în comună? (bifa?i maxim 3 sectoare):

Pomicultură; Produc?ie cerealieră;

Viticultură; Zootehnie;

Silvicultură; Turism;

Piscicultură; Industrie;

Legumicultură; Ateliere me?te?ugăre?ti.

1 Numerota?i cu cifre de la 1 la 7 ordinea în care dori?i să se realizeze următoarele investi?ii, în

func?ie de importan?a lor pentru dumneavoastră, unde 1-cel mai important; 7-cel mai pu?in
important:

Dezvoltarea infrastructurii de drumuri comunale ?i străzi;

Dezvoltarea infrastructurii de turism;

Alimentarea cu apă, canalizare, iluminat public;

Amenajarea unor locuri de joacă pentru copii;

 Realizarea unor puncte de distrac?ie pentru tineret;

Reabilitarea căminului cultural pentru diverse evenimente culturale;

 Serviciile de sănătate ( ex. cabinet stomatologic, farmacii, serviciu

ambulatoriu):__________________________________________________

1 Enumera?i cel pu?in 3 idei de proiecte care dori?i să se realizeze cu prioritate:

1. _________________________________________________________________

2. _________________________________________________________________

3. _________________________________________________________________

1 Care aprecia?i că sunt principalele 3 dezavantaje ale comunei în ceea ce prive?te posibilită?ile de
dezvoltare?

1. _________________________________________________________________

2. _________________________________________________________________

3. _________________________________________________________________

Vârsta: ______________

Sex : ? F ? M

Func?ia: _____________________________________

Ultimele studii absolvite: ? Primare ? Medii ? Superioare

 •BIBLIOGRAFIE

Surse documentare
1 Comisia Europeană, ”Strategia Europa 2020 - O strategie europeană pentru o cre?tere
inteligentă, ecologică ?i favorabilă incluziunii”, Bruxelles, (COM (2010) 2020 final), 3.3.2010;
2 Guvernul României, Ministerul Mediului ?i Dezvoltării Durabile, Programul Na?iunilor Unite
pentru Dezvoltare, Centrul Na?ional pentru Dezvoltare Durabilă, ”Strategia Na?ională pentru
Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030”, Bucure?ti, 2008;
3 Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR);
4 Leonard Orban, Memorandum cu tema ”Aprobarea acţiunilor şi documentelor privind pregătirea
accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020”;
5 ”Strategia de Dezvoltare Teritorială a României - România policentrică 2035. Coeziune ?i
competitivitate teritorială, dezvoltare ?i ?anse egale pentru oameni”, versiunea 2, iunie 2014;
6 ADR Nord-Vest, Programul Opera?ional Regional Nord-Vest, ”Planul de Dezvoltare al Regiunii
Nord-Vest 2014-2020, Transilvania de Nord 2020”;
7 Comisia Europeană, ”Propunerea Comisiei Europene privind cadrul financiar multianual 2014-
2020”, (COM2012/388 final), 2012;
8 S.C. RARES CONSULTING GROUP S.R.L., ”Planul de dezvoltare locală al Grupului de
Ac?iune Locală POARTA TRANSILVANIEI”, aprilie 2012;
9 Fi?a localită?ii Sîg, jude?ul Sălaj furnizat de Institutul Na?ional de Statistică;
10 Interviuri cu persoanele cheie din comunitate – chestionare.

Surse electronice
11http://www.e-primarii.ro/primaria-sig
12https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Sâg,_Sălaj
13http://www.insse.ro/cms/
14http://www.recensamantromania.ro/
•
•

•
 •LISTĂ DE ABREVIERI

ADRgen?ia de Dezvoltare RegionalãAPDRPAgenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã

Agen?ia de Dezvoltare RegionalăAPDRPAgenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi

PDRPAgenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi PescuitCSCCadrul Strategic Comun

APDRPgenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi PescuitCSCCadrul Strategic Comun
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi PescuitCSCCadrul Strategic Comun

SCCadrul Strategic Comun CSDRCadrul Strategic de Dezvoltare a RomânieiCSDTCadru

Strategic de Dezvoltare TeritorialăFCFondul de CoeziuneFEADRFondul European
Agricol pentru Dezvoltare RuralăFEDRFondul European de Dezvoltare
RegionalăFEPAMFondul European pentru Pescuit ºi Afaceri MaritimeFSEFondul Social
EuropeanGALGrup de Acþiune LocalãIMMÎntreprinderi mici ?i mijlociiINSInstitutul
Naţional de StatisticăITIInvesti?ie teritorialã integratã LEADERLiaison Entre Actions de
Développement de l'Économie Rurale

(Legături între acţiuni pentru dezvoltarea economiei rurale)PACPoliticã Agricolã

ACPoliticã Agricolã ComunãPDRPlan de Dezvoltare RegionalãPNDRProgramul Naþional

PAColiticã Agricolã ComunãPDRPlan de Dezvoltare RegionalãPNDRProgramul
Politică Agricolă ComunăPDRPlan de Dezvoltare RegionalãPNDRProgramul Naþional

DRPlan de Dezvoltare RegionalãPNDRProgramul Naþional de Dezvoltare

RuralăPNRProgram Na?ional de Reformã PORProgram Opera?ional
RegionalTICInformation and Communication Technology- Tehnologia informa?iei ?i a
comunica?iilorTTFTaxe pe tranzac?iile financiareUATUnitate Administrativ-Teritorialã

•INDEX FIGURI
•

•INDEX TABELE
PAGE 137

PAGE 137