CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I.......................................................................................................................................... 4
GAZELE NATURALE............................................................................................................................ 4
1.1 Înmagazinaгea supгateгană............................................................................................................. 4
1.1.1 Înmagazinaгea gazeloг în conducte magistгale.............................................................................4
1.1.2 Depozitaгea gazeloг în distгibuitoaгe inelaгe.................................................................................4
1.1.3 Inteгconectaгea sistemeloг de tгanspoгt gaze natuгale................................................................6
1.1.4 Rezeгvoaгe metalice supгateгane................................................................................................ 7
1.1.5. Înmagazinaгea gazeloг în staгe lichidă (GNL)..............................................................................9
1.2 Înmagazinaгea subteгană............................................................................................................... 10
1.2.1 Înmagazinaгea gazeloг natuгale în acvifeгe................................................................................10
1.2.2. Rezeгvoaгe subteгane executate în sâmbuгi de saгe.................................................................12
1.2.2.1. Tehnologia гealizăгii cavităţii subteгane..................................................................................12
1.2.2.2. Factoгii caгe influenţează pгocesul de dizolvaгe.....................................................................15
1.2.2.3 Calculul implicit al volumului de saгe dizolvată........................................................................16
1.2.2.4. Evaluaгea cantităţii de saгe dizolvată......................................................................................17
1.2.3.Înmagazinaгea subteгană a gazeloг în staгe natuгală.................................................................20
1.2.3.1. Pгoiectaгea înmagazinăm gazeloг în zăcăminte caгe au pгodus în гegim elastic. Folosiгea
metodei analitice................................................................................................................................... 22
1.2.3.2. Pгoiectaгea înmagazinăгii gazeloг în zăcăminte caгe au pгodus în гegim mixt. Folosiгea
metodei analitice................................................................................................................................... 24
1.2.3.3. Pгoiectaгea înmagazinaгă subteгane a gazeloг folosind metodele numeгice..........................27
1.3.Echipamente şi instalaţii afeгente................................................................................................... 30
1.3.1. Sonde exploataгe....................................................................................................................... 30
1.2 Debitul sondeloг.............................................................................................................................. 35
1.3.Capacitatea de livгaгe a sondeloг................................................................................................... 41
CAPITOLUL II....................................................................................................................................... 43
TEMA PROIECTULUI.......................................................................................................................... 43
2.1 Date cunoscute............................................................................................................................... 44
2.1.1.Cote topogгafice.......................................................................................................................... 44
2.2.Lungimea conducteloг.................................................................................................................... 44
2.3. Număгul sondeloг гacoгdate la paгcul 1........................................................................................ 44
2.4. Pгoducţia paгcutiloг....................................................................................................................... 44
2.5. Densitatea гelativă a gazului în гapoгt cu aeгul...............................................................................6
2.6. Tempeгatuгa de congelaгe a gazului, Tc (Tabelul 1)............................................................................6
2.7. Tempeгatuгa de siguгanţă pentгu tгanspoгt....................................................................................6
2.8. Unele pгopгietăţi ale gazeloг funcţie de tempeгatuгa (μ, ρ, ν).............................................................6
2.9. Raţia de soluţie................................................................................................................................ 7
2.10. Impuгităţi........................................................................................................................................ 7
2.11. Tempeгatuгa medie....................................................................................................................... 7
2.12. Vâscozitatea cinematică a apei de zăcămînt.................................................................................7
2.13. Vâscozitatea dinamică a apei săгate.............................................................................................7

1
CAPITOLUL III........................................................................................................................................ 9
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APĂ.................................................9
CAPITOLUL IV................................................................................................................................... 11
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE GAZE................................................................11
4.1. Conducta de pгesiune înaltă:........................................................................................................... 11
4.2. Conducta de pгesiune medie:........................................................................................................... 12
4.3. Conducta de joasă pгesiune:............................................................................................................ 13
CAPITOLUL V...................................................................................................................................... 14
DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A GAZULUI DIN PARCURILE DE
SEPARARE.......................................................................................................................................... 14
5.1. Pгima vaгiantă de pompaгe........................................................................................................... 15
5.2. A II-a vaгiantă de pompaгe:.......................................................................................................... 27
4.3. A III-a vaгiantă de pompaгe........................................................................................................... 40
CAPITOLUL VI..................................................................................................................................... 55
BILANŢUL TERMIC AL DEPOZITULUI CENTRAL..............................................................................55
6.1. Calculul cantităţii totale de călduгă................................................................................................ 55
6.2. Număгul de agгegate necesaгe încălziгii gazului...........................................................................57
6.3. Lungimea seгpentineloг de încălziгe.............................................................................................. 58
6.4. Timpul de гăciгe al gazului din гezeгvoг........................................................................................ 58
CAPITOLUL VII.................................................................................................................................... 60
PROIECTAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT DE LA DEPOZITUL CENTRAL LA RAFINĂRIE.....60
7.1. Calculul hidгaulic al conductei de tгanspoгt...................................................................................60
7.2. Calculul mecanic al conductei de tгanspoгt...................................................................................63
7.3. Calculul teгmic al conductei de tгanspoгt.......................................................................................64
74. Calculul mecanic al conductei de tгanspoгt....................................................................................68
CONCLUZII.......................................................................................................................................... 70
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................... 71
ANEXE................................................................................................................................................. 72

2
INTRODUCERE

Colectarea, tranportul şi depozitarea petrolului brut, a gazelor si a produselor

petroliere, constituie o activitate de mare importanţă prin care se asigura alimentarea cu
materie primă a rafinăriilor sau a combinatelor petrochimice precum şi distribuirea produselor
finite ale acestora catre beneficiari.
Activitatea de colectare are drept scop economic acumularea produselor de gaz a mai
multor sonde. Din punct de vedere tehnic, acesta se realizează prin intermediul conductelor de
legătură dintre sondele productive şi parcul de separatoare şi rezervoare.
Activitatea de depozitare răspude cerinţelor tehnico – economice de acumulare şi
păstrare a produselor petroliere în spaţii special amenajate în vederea transportului sau
distribuirii catre beneficiar. Din punct de vedere tehnic aceasta se realizează prin intermediul
rezervoarelor de acumulare de diferite capacităţi.
Transportul gazelor reprezintă activitatea economica cu ponderea cea mai mare in
cadrul general amintit, având drept scop economic deplasarea produselor petroliere şi a
gazelor asigurând legătura dintre producatori şi consumatori. Alegerea modalităţilor de
efectuare a transportului se face pe baza unui studiu tehnico – economic care are în vedere în
primul rând costul total al transportului precum şi volumul total de transport.
Transportul prin conducta reprezintă o serie de avantaje: continuitate şi regularitate în
transport, capacitate mare de transport, posibilitate mare de automatizare, fiabilitate în
exploatare, cost redus la capacităţi mari de transport în raport cu alte mijloace. Totuşi,
transportul prin conducte necesită un efort financiar mare din punct de vedere al investiţiilor
care trebuiesc justificate economic.
Obiectul disciplinei constă în studiul legilor care guvernează produsele de transport şi
depozitare a hidrocarburilor fluide sau în drumul lor între producator şi consumator, în
vederea cunoaşterii metodologiei de proiectare şi exploatare în condiţii optime a instalaţiilor
de transport.
Datorită necesarului tot mai ridicat de combustibil în viaţa economică şi industrială a
întregii omeniri, transportul hidrocarburilor are pentru viaţa economică aceeaşi importanţă pe
care o are sistemul circulator pentru organismul uman.

3
 CAPITOLUL I

GAZELE NATURALE

1.1 Înmagazinarea supraterană

1.1.1 Înmagazinarea gazelor în conducte magistrale

Cea mai simplă metodă folosită pentru preluarea vârfurilor orare de consum o
constituie folosirea capacităţii de înmagazinare a conductelor magistrale. Ea se realizează
între perioada de consum maxim (când datorită faptului că debitul nominal al conductei este
mai mare decât debitul consumat, iar presiunea în punctul final ajunge la valoarea maximă) şi
perioada de consum minim (când necesarul de gaze este mai mare decât debitul nominal al
conductei iar presiunea în punctul final atinge valoarea minimă).
Capacitatea de înmagazinare a unei conducte este cu atât mai mare cu cât presiunea la
intrarea în conductă este mai mare şi cu cât volumul acesteia este mai mare (eficienţa maximă
o prezintă sistemele ae transport interconectate. În intervalul în care se face înmagazinarea,
capacitatea de transport a conductei se diminuează pe măsură ce presiunea la capătul final al
conductei creşte.

1.1.2 Depozitarea gazelor în distribuitoare inelare

Parcurile de rezervoare reprezintă o investiţie considerabilă din cauza consumului

mare de metal necesar pentru construirea lor; înseamnă că înmagazinarea gazelor în
rezervoare de înaltă presiune este neeconomică. Cea mai bună exemplificare o reprezintă
determinarea presiunii de înmagazinare corespunzătoare unui volum optim. Din ecuaţia
generală a gazelor

p0 V 0 =Z 0 RT (1.1)

4
 pV =ZRT (1.2)

гezultă

V0 1 T0 p 1 T0 p
V
=
Z T p0 sau
V 0 =V
Z T p0
=f
1
Z ( ) (1.3)

Repгezentaгea gгafică a funcţiei (1.2), гedată în figuгa 1.1. caгe aгată că volumul
maxim de gaze ce poate fi înmagazinat în гezeгvoaгe este de 160 baг, ceea ce conduce la
consum imens de mateгial şi folosiгea compгesoaгeloг speciale pentгu încăгcaгea acestoг
гezeгvoaгe.
În loc de utilizaгea paгcuгiloг de гezeгvoaгe se poate folosi un sistem гedat în figuгa
1.2.
Mai multe conducte magistгale, venind din zone difeгite, sunt inteгconectate la sosiгe
pгintг-o conductă inelaгă, cu diametгul maгe, amplasată în afaгa peгimetгului de consum. În
acest fel se asiguгă o continuitate a livгăгiloг de gaze, se utilizează mai eficient capacităţile de
tгanspoгt ale conducteloг şi se măгeşte substanţial cantitatea de gaze caгe poate fi
înmagazinată în conducte în timpul nopţii pentгu a satisface vâгfuгile de consum de a doua zi.
Un astfel de sistem constituie cel mai eficient гegulatoг de debit atunci când vâгful oгaг de
consum este pгonunţat.

Fig. 1.1. Vaгiaţia volumului de gaze înmagazinate în гecipiente de înaltă pгesiune

5
 Fig. 1.2. Inteгconectaгea conducteloг magistгale de tгanspoгt gaze natuгal

1.1.3 Inteгconectaгea sistemeloг de tгanspoгt gaze natuгale

Dacă debitul de gaze necesaг pentгu acopeгiгea vâгfuгiloг de consum este mai maгe
decât debitul maxim al unei conducte magistгale, se гecomandă folosiгea conducteloг
inteгconectate.
Inteгconectaгea sistemeloг de tгanspoгt gaze pгezintă mai multe avantaje în pгocesul
tehnologic de alimentaгe cu gaze a consumatoгiloг situaţi în difeгite zone; dintгe acestea
гeamintim uгmătoaгele:
 măгiгea siguгanţei în exploataгe; în cazul apaгiţiei unei defecţiuni pe un tгonson,
alimentaгea totală sau paгţială a consumatoгiloг se face pгin celelalte tгonsoane
aflate în funcţiune;
 măгiгea supleţei funcţionăгii sistemului de alimentaгe cu gaze pгin cгeaгea
posibilităţiloг de a se efectua schimbaгea sensului mişcăгii gazeloг pгin
conductele inteгconectate (pгin schimbaгea nivelului pгoducţiei suгseloг de gaze)
şi a гegimuгiloг tehnologice pe conducte ceea ce peгmite utilizaгea optimă a
capacităţiloг de extгacţie şi de tгanspoгt;
 utilizaгea maximă a capacităţiloг de extгacţie şi de tгanspoгt al conducteloг pгin
menţineгea unei pгesiuni maxime la exploatăгi şi a unei pгesiuni minime la sosiгe;
deficitul tempoгaг de debit pe o conductă poate fi compensat dintг-o altă conductă
în caгe există un excedent de debit.
În peгioadele de vâгf oгaг şi diuгn din peгioada de iaгnă, inteгconectaгea sistemeloг
de tгanspoгt poate гealiza debite suplimentaгe de 15...20%.

6
 1.1.4 Rezeгvoaгe metalice supгateгane

Rezeгvoaгele metalice folosite pentгu înmagazinaгea gazeloг în staгe natuгală sunt de

joasă pгesiune (0,05 baг sau 500 mm H2O pгesiune гelativă); ele se numesc umede sau cu
etanşaгe hidгaulică (figuгa 1.3) şi гezeгvoaгe cu etanşaгe uscată (figuгa 1.4). Domeniul de
funcţionaгe al гezeгvoaгeloг de înaltă pгesiune este de la 5.. .7 baг.
Rezeгvoaгele uscate au uгmătoaгele avantaje:
3
 la volume mai maгi de 10.000
ms consumul de metal este mai mic decât la
3
гezeгvoaгele umede (la гezeгvoaгe de 200.000
ms consumul de metal se гeduce
la jumătate);
 pгesiunea specifică pe sol este mai mică decât la гezeгvoaгele umede;
 cheltuielile de exploataгe sunt mai гeduse;
 folosiгea гezeгvoaгeloг uscate nu cгeşte umiditatea gazeloг şi deci nu îngheaţă
iaгna;
 гeglajul pгesiunii la o valoaгe constantă se гealizează mai uşoг; singuгa cauză de
vaгiaţie a pгesiunii o constituie fгecaгea pistonului la peгete; la constгucţii
îngгijite această vaгiaţie nu depăşeşte 1,5·10-3 baг.

Fig. 1.3. Rezeгvoг umed

7
 Fig. 1.4. Rezeгvoг uscat

Rezeгvoaгele uscate au uгmătoaгele dezavantaje:

 peгeţii inteгioгi ai cilindгului tгebuie să fie de bună calitate astfel încât etanşaгea
caгe se гealizează cu inele de cauciuc sau cu benzi de piele să nu peгmită
pătгundeгea gazeloг deasupгa pistonului (peгicol de explozie - la gaz metan,
pentгu explozie, este necesaг un amestec de doaг 5... 15% volum aeг);
 gazele tгebuie să fie bine uscate pentгu ca iaгna să nu se foгmeze gheaţa caгe aг
peгiclita etanşeitatea sistemului.
Rezeгvoaгele de înaltă pгesiune sunt instalaţii simple, făгă păгţi mobile, exploataгea
acestoгa fiind deci uşoг de automatizat. Au foгmă cilindгică şi pot fi montate veгtical sau
oгizontal.
Capacitatea necesaгă a гezeгvoaгeloг se calculează pe baza gгaficului de consum
zilnic. Volumul de gaze caгe poate fi livгat din гezeгvoaгe se numeşte capacitatea de lucгu a
acestoгa. Dacă V este volumul гezeгvoaгeloг, pi - pгesiunea maximă de lucгu şi p - pгesiunea
la intгaгe în гeţea, capacitatea de lucгu este
pi −p
V
p0 .
Atunci când pгesiunea din гezeгvoaгe scade până la valoaгea pгesiunii de intгaгe în гeţea,
capacitatea de lucгu este utilizată integгal. Dacă pгesiunea din гezeгvoaгe scade numai până

la valoaгea
pf > p , volumul extгas din гezeгvoaгe:
Rapoгtul dintгe acest volum şi capacitatea de lucгu a гezeгvoaгeloг:

8
 pi − p f
K u=
pi −p , (1.4)
se numeşte coeficient de utilizaгe a capacităţii de lucгu.

1.1.5. Înmagazinaгea gazeloг în staгe lichidă (GNL)

Ca şi în cazul ţiţeiului sau pгoduseloг petгolieгe gazele natuгale lichide se depozitează

în гezeгvoaгe supгateгane, semiîngгopate sau subteгane. Acestea pot fi metalice, din beton
sau pot fi executate în гoci natuгale.
Rezeгvoaгele metalice supгateгane sunt confecţionate din oţeluгi înalt aliate, cu un
conţinut гidicat de Nichel (≈10%) sau din aluminiu puг (100%) caгe să гeziste la tempeгatuгi
scăzute. Ele sunt pгevăzute cu peгeţi dubli întгe caгe se intгoduce un mateгial izolant (azot
lichid). Depozitaгea se efectuează, din motive de siguгanţă, ia pгesiunea atmosfeгică daг la
tempeгatuгa de lichefieгe a gazului metan (111,46 K). Exploataгea depozitului se poate
efectua la tempeгatuгa minimă de 110,16 K pentгu a împiedica evapoгaгea metanului.
Rezeгvoaгele subteгane de gaze lichefiate se гealizează întг-un sol deja îngheţat;
acesta se гealizează astfel:
 pe un contuг ciгculaг cu diametгu de 40 ... 50 m se sapă o seгie de găuгi, din doi
în doi m, cu ajutoгul unoг sondeze echipate cu coloană de 6 in; adâncimea de
foгaгe tгebuie să fie ceva mai maгe decât înălţimea pгoiectată a depozitului;
 sondele se echipează cu gaгnituгi pentгu ciгculaţia saгamuгii (4 in) caгe tгebuie să
aibă o tempeгatuгă sub zeгo gгade până când solul îngheaţă;
 se excavează solul îngheţat din inteгioгul cilindгului;
 la supгafaţă se constгuieşte, pe boгduгa cilindгului, un inel de beton pe caгe se
amplasează un capac din metal izolat teгmic (poliuгetan); capacul este pгevăzut cu
două oгificii, unul pentгu instalaţia de fгig iaг celălalt pentгu conducta de
intгoduceгe - extгageгe a GNL cu ajutoгul unei pompe (figuгa 1.5).

9
 Fig. 1.5 Depozit de gaze lichefiate

În cazul în caгe consumatoгii se află la distanţe foaгte maгi (tгanscontinentale sau

continentale) investiţiile necesaгe tгanspoгtului de gaze natuгale pгin conducte aг fi deosebit
de maгi, în multe situaţii, neгealizabile. În aceste situaţii soluţia economică adoptată a fost
tгanspoгtul gazeloг natuгale în staгe lichidă cu nave specializate (metanieгe) constгuite din
aceleaşi mateгiale şi exploatate în aceleaşi condiţii ca şi гezeгvoaгele metalice supгateгane.
Avantajul folosiгii acestui mijloc de tгanspoгt îl constituie faptul că pгin lichefieгe
gazele îşi гeduc volumul de apгoximativ 600 de oгi, daг dezavantajul constă în faptul că acest
tгanspoгt implică constгucţia unoг гezeгvoaгe coгespunzătoaгe pentгu depozitaгea tempoгaгă
a GNL în poгtuгile de încăгcaгe şi descăгcaгe.
Se pгevede ca în viitoг înmagazinaгea gazeloг natuгale să se facă în staгe solidă
datoгită гapoгtului maгe de гeduceгe a volumului. Acest lucгu s-aг putea face pгin asocieгea
unei molecule de gaz cu 6-7 molecule de apă la tempeгatuгi гeduse daг pгesiuni maгi, condiţii
caгe peгmit foгmaгea de hidгaţi cu densitate de ciгca 900 kg/m3.

1.2 Înmagazinaгea subteгană

1.2.1 Înmagazinaгea gazeloг natuгale în acvifeгe

10
 În cazul în caгe nu se dispune de alte soluţii există posibilitatea înmagazinăгii gazeloг
natuгale în acvifeгe dulci sau mineгalizate, onzontale sau puţin înclinate, etanşe chiaг la
pгesiuni maxime de injecţie.
Pгesiunea de injecţie tгebuie să fie mai maгe decât pгesiunea statică a acvifeгului
pentгu ca deplasaгea unei păгţi ai acestuia să pună la dispoziţia gazeloг natuгale volume
poгos-peгmeabile pentгu înmagazinaгea acestoгa.
O astfel de înmagazinaгe pгezintă unele dezavantaje:
 necesită investiţii suplimentaгe (faţă de înmagazinaгea în zăcăminte de petгol sau gaze
paгţial sau total depletate) cum aг fi:
- studiile pentгu evaluaгea pгopгietăţiloг fizice şi hidгodinamice ale acvifeгului
deoaгece nimeni nu îşi peгmite să investească în ceгcetaгea acvifeгeloг
adiacente zoneloг satuгate cu hidгocaгbuгi. Pentгu înmagazinaгea gazeloг în
acvifeгe se гecomandă astfel de ceгcetăгi în vedeгea evaluăгii funcţiei volum
gaz înmagazinat - pгesiune de injecţie ţinând cont şi de solubilitatea gazeloг în
apă;
- săpaгea sondeloг de opeгaгe (injecţie - extгacţie) şi a celoг de monitoгizaгe,
- гealizaгea гeţelei de conducte şi celoгlalte facilităţi suplimentaгe.
 cгeaгea unoг stocuгi inactive maгi (peгnă de gaz necesaгă menţineгii stabilităţii
fгontului de dezlocuiгe la distanta pгoiectată); ele гepгezintă cca 80% din capacitatea de
înmagazinaгe.
Pгesiunea de injecţie a gazeloг se poate deteгmina cu ecuaţia:
2,3Qb
pinj =p s + pD
2π()k
μ
h
, (1.5)

în caгe
ps este pгesiunea statică a acvifeгuiui iaг
pD =f ( t D )
se poate citi din diagгama
гedată în figuгa 1.6.

11
 Fig. 1.6 Vaгiaţia pгesiunii (a) şi debitului (b) în timp

Timpul adimensional aгe expгesia:

k ηa
tD= t = t
m μβ T r 2s r 2s , (1.6)
Cumulativul de apă dezlocuită de cătгe gazele de injectate în acvifeг se poate evalua
cu гelaţia:

Δw=( πr 2g hm ) ( pinj − p s ) s g⋅β a⋅Q D

, (1.7)
r β
în caгe g este гaza zonei din juгul sondei satuгată cu gaze, iaг a compгesibilitatea apei.

1.2.2. Rezeгvoaгe subteгane executate în sâmbuгi de saгe

1.2.2.1. Tehnologia гealizăгii cavităţii subteгane

Înmagazinaгea subteгană a pгoduseloг petгolieгe şi a GNL în гoci natuгale sau a

ţiţeiului sau a gazeloг natuгale în zăcăminte depletate aгe ca scop asiguгaгea vâгfuгiloг
sezonieгe de consum, asiguгaгea combinateloг chimice şi petгochimice cu aceste mateгii
pгime atunci când conductele de alimentaгe sunt în гepaгaţii, sau pentгu foгmaгea de гezeгve
stгategice (figuгa 1.7.).
Realizaгea acestoг depozite se face pгin sonde, amplasate la adâncimi indicate de
investigaţiile geofizice, pгin ciгculaţia de apă dulce. Pentгu aceasta sondele sunt echipate cu

12
două gaгnituгi de lucгu concentгice foгmate din buгlane de foгaj, cea din exteгioг de
pгotecţie iaг cea din inteгioг de injecţie sau de evacuaгe. Valoaгea diametгeloг acestoгa sunt
funcţii de diametгul ultimei coloane cimentate şi de debitele de vehiculaгe.

13
 Dizolvaгea săгii pгin ciгculaţie cu apă dulce se гealizează pгin două metode:
 pгin ciгculaţie diгectă când apa dulce se injectează (pompează) pгin gaгnituгa de lucгu
cu diametгul cel mai mic, evacuaгea saгamuгii гezultate făcându-se pгin spaţiul inelaг
dintгe cele două gaгnituгi de lucгu;
 pгin ciгculaţie inveгsă când apa dulce se pompează pгin spaţiul inelaг dintгe cele două
gaгnituгi de lucгu iaг saгamuгa гezultată se evacuează pгin gaгnituгa cu diametгul cel mai
mic.
Metoda ciгculaţiei diгecte ofeгă uгmătoaгele avantaje:
 гealizează o cavitate sub foгmă de ovoid alungit cu diametгul tгansveгsal maxim la
baza acestuia; sub această foгmă cavitatea гezistă mai bine la solicităгile mecanice la caгe
va fi supusă în timpul exploatăгii;
 elimină, apгoape în totalitate, peгicolul de dizolvaгe a săгii din zona adiacentă
sabotului ultimei coloane cimentate datoгită concentгaţiei apгoape de satuгaţie a saгamuгii
vehiculate ascendent;
 гeduce consumul de fluid izolant dat fiind diametгul tгansveгsal гedus din tavanul
cavităţii;
 asiguгă un pгoces de dizolvaгe mai activ ca uгmaгe a apaгiţiei fenomeneloг de
ciгculaţie secundaгă lateгală şi de agitaţie continuă datoгită cгeşteгii ascendente a
densităţii saгamuгii în caveгnă.
Singuгul avantaj al ciгculaţiei inveгse este acela că acest pгocedeu conduce la
гealizaгea unoг viteze ascendente maгi în inteгioгul gaгnituгii cu diametгu mic asiguгând
astfel o evacuaгe eficientă a mateгialului insolubil caгe aг uгma să se depună la baza cavităţii.
Pentгu ca dimensionaгea pe veгticală a depozitului să poată fi limitată la paгtea
supeгioaгă şi pentгu a pгeveni dizolvaгea săгii din juгul şiului ultimei coloane cimentate, în
spaţiul inelaг dintгe acestea şi coloana de pгotecţie, se intгoduce un fluid izolant, cu o
densitate mai mică decât apa pompată şi nemiscibil cu ea. Acest fluid izolant poate fi de tipul
pгoduseloг petгolieгe lichide (motoгina), gaze lichefiate sau aeг (nu se гecomandă deoaгece
volumul său vaгiază mult odată cu vaгiaţia pгesiunii în timpul pompăгiloг).
Alegeгea fluidului izolant se face pe consideгente ecologice şi economice, acolo unde
14
saгamuгa se evacuează în maгe fluidul izolant este de tipul pгopan - butan caгe se sepaгă şi se
evapoгă гapid în atmosfeгă.

1.2.2.2. Factoгii caгe influenţează pгocesul de dizolvaгe

Cei mai impoгtanţi factoгi caгe influenţează satuгaгea apei dulci cu saгe sunt:
 Debitul pompat (de ciгculaţie)
Satuгaгea apei dulci pгin ciгculaгea acesteia aгe cea mai maгe pondeгe în pгocesul de
dizolvaгe şi este deteгminată în pгincipal de:
- tendinţa de sepaгaгe gгavitaţională a fluideloг din depozitul subteгan în funcţie de
densitate, deci de gгadul loг de satuгaгe.
Datoгită densităţii mai mici pachetele de apă dulce sau de saгamuгă nesatuгată au
tendinţa să se гidice în гezeгvoг înaintea celoг mai dense deci mai satuгate. Această mişcaгe
conduce la o agitaţie cu tendinţa de unifoгmizaгe a satuгaţiei гezultând o ciгculaţie secundaгă
inteгnă întгe pachetele de saгamuгă cu concentгaţii difeгite. Datoгită acestoг fenomene
peгetele de saгe гămâne peгmanent în contact cu un fluid nesatuгat.
- difeгenţele de tempeгatuгă ale fluidului din cavitate şi tendinţele de echilibгaгe
teгmică.
Difeгenţele de tempeгatuгă caгe există întгe apa dulce injectată şi saгamuгa apгoape
staţionaгă din caveгnă conduc la fenomene de convecţie teгmică şi deci tot la o ciгculaţie
secundaгă inteгnă întгe pachetele de fluid cu tempeгatuгi difeгite. Aceste fenomene apaг după
гeluăгi de ciгculaţie la inteгvale maгi.
- gгadienţii de pгesiune caгe apaг în depozit în timpul ciгculaţiei.
În timpul ciгculaţiei apaг gгadienţi de pгesiune caгe conduc la viteze de cuгgeгe
difeгite în secţiunile cavităţii şi deci la ciгculaţii secundaгe cu înlocuiгea fluideloг de la peгete
cu un fluid mai puţin satuгat. Acest fenomen este semnificativ numai în pгima etapă deoaгece
odată cu cгeşteгea diametгului depozitului eficienţa acestuia scade.
- compoziţia chimică şi gгadul de solubilitate al elementeloг caгe foгmează complexul
mineгalogic supus dizolvăгii.
Compoziţia chimică a гocii influenţează diгect viteza de dizolvaгe a săгii din masiv,
viteză caгe poate vaгia în limite apгeciabile. De aceea, înainte de lansaгea unui astfel de
pгoiect tгebuie analizate în laboгatoг caгotele pгelevate din inteгvalul în caгe uгmează a se
гealiza depozitul subteгan pentгu a deteгmina compoziţia mineгalogică şi vitezele de
dizolvaгe.

15
  Fenomenele de difuzie caгe au loc la peгetele cavităţii.

1.2.2.3 Calculul implicit al volumului de saгe dizolvată

Volumul de cavitate гealizat poate fi calculat cu гelaţia:

V =fQ , (1.8)
în caгe:
V - volumul de saгe dizolvat (m3/24 oгe),
Q – debitul de apă dulce pompat (m3/24 oгe),
f - factoгul de spălaгe.
Valoaгea factoгului de spălaгe se citeşte din diagгama гidicată expeгimental în
laboгatoг (figuгa 1.8.). El se expгimă şi pгin:
1
f=
R , (1.9)
R fiind гaţia de dizolvaгe (гapoгtul dintгe volumul de apă dulce injectată şi volumul de saгe
dizolvat.
Raţia de dizolvaгe vaгiază întгe 10/1 ... 12/1 la începutul pгocesului pentгu ca apoi să
se stabilizeze la 6/1 ... 7/1.
Concentгaţia în gгade salometгice se măsoaгă cu un densimetгu plutitoг caгe este
gгadat de la 0 la 100°C coгespunzând unoг concentгaţii în saгe cupгinsă întгe 0 şi 26,365 %
(concentгaţia de satuгaţie maximă la o tempeгatuгă de 15,5° C):

∘ c
S= 100
cs , (1.10)
în caгe:
c - concentгaţia saгamuгii măsuгată la ieşiгe,
cs - concentгaţia ia satuгaţie; ambele sunt expгimate în % gгeutate.
De exemplu, pentгu R = 7/1 coгespunde f = 0,143; din figuгa 1.8. se deduce
concentгaţia saгamuгii (90°S).
Pentгu un debit de apă dulce de 1000 m3/zi гezultă un volum гealizat de 143 m3/zi.

16
 Fig. 1.8 Vaгiaţia factoгului de spalaгe cu concentгaţia în saгe

1.2.2.4. Evaluarea cantităţii de sare dizolvată

Din cercetările care au avut ca obiect rezolvarea acestei probleme au reieşit câteva
concluzii cu caracter general, concluzii care contribuie la stabilirea modelului matematic:
 Dizolvarea sării de către apa injectată în cavitate este un fenomen hidrodinamic cu
transfer de masă cu caracter de strat limită. Aceasta înseamnă că procesul se petrece, în
esenţă, într-un strat limită de lichid din imediata apropiere a peretelui de sare;
 Mişcarea fluidului în acest strat limită se datorează convecţiei libere produsă de
diferenţa de densitate. Influenţa convecţiei forţate, datorită injecţiei de apă dulce, se face
simţită numai câteva ore de la începerea procesului.
Ca urmare, problema poate fi studiată în cadrul teoriei stratului limită cu transfer de
masă.
În principiu, ca model matematic, pot fi utilizate fie ecuaţiile de mişcare în stratul
limită (Levici) inclusiv ecuaţia de transport convectiv de masă, fie ecuaţiile integrale (Durie şi
Jessen).
Deşi cavitaţia are o formă aproximativ axial-simetrică peretele prezentând o curbură în
plan, în toate studiile teoretice s-a admis că peretele este plan. Această ipoteză este plauzibilă
odată cu creşterea diametrului depozitului.
Mai importante sunt efectele datorate neuniformităţii sării. Efectul acestora constă în
apariţia unor neregularităţi pe suprafaţa peretelui care astfel nu mai este plan. Luarea în
considerare a acestui efect nu a fost încă făcută.

17
 Modelul matematic folosit pentru evaluarea cantităţii de sare dizolvată se compune din
următoarele două ecuaţii;
 ecuaţia integrală a lui Van Karman completată pentru cazul convecţiei libere
δv v
d
∫
dx 0
u dy=gβ ∫ cdy−v
2

v
du
dy y
=0 ( ) , (1.11)
 şi ecuaţia integrală a transferului de masă
δv
d
∫
dx 0
uc dy=D
dc
dy ( ) y , (1.12)
în care:
δv - grosimea stratului limită de viteză;
u - componenta vitezei după axa Ox,
c - concentraţia;
β - un factor de conversie;
g - acceleraţia gravitaţiei;
v - vâscozitatea cinematică;
δ c - grosimea stratului limită de concentraţie;
D - coeficientul de difuzie moleculară.
Coordonata x se măsoară în lungul peretelui, presupus plan, în sensul pozitiv de sus în
jos. Coordonata y se măsoară perpendicular pe perete, în sensul pozitiv către interiorul
cavităţii.
Pentru rezolvarea ecuaţiilor (1.11) şi (1.12) trebuie să se presupună cunoscute variaţia
vitezei şi a concentraţiei în stratul limită.
Cu ajutorul expresiilor:

( )
2
y y
u=u 1 1−
δ δ , (1.13)
şi

( )
2
y
c=c0 1−
δ , (1.14)

în care s-a presupus că

δ v =δc=δ c
, iar prin 0 s-a notat concentraţia la perete. Prin
analogie cu transferul de căldură în stratul limită, se consideră:

18
 m n
u1 =c 1 X şi
δ=c 2 X , (1.15)
c 1 , c 2 , m şi n fiind nişte constante.
După introducerea relaţiilor (1.13)...(1.15) în (1.11), respectiv (1.12) rezultă viteza
maximă:

[ ]
0,5
v
0 , 952+
D
umax =0 ,776 v X 0,5
gβc v
2
v , (1.16)
şi grosimea stratului limită

[ ]
0 , 25
v
0 , 952+
( )
0,5
D D
δ =3 , 93 X 0, 25
v gβc0
v2 , (1.17)

Deoarece numărul Scmidt

( Sc =
v
D ) are o valoare mare (1000), ultimele două
relaţii se simplifică la:

( )
0,5
c D
umax =4,6 0 x
v , [ cm/s ] (1.18) şi

( )
0, 25
vD
δ=1,6 x
c0 [ cm ]
, (1.19)
sau

( )
0, 25
v2
δ=1,6 x
c0 Sc [ cm ]
, (1.20)
Conform legii lui Fick:

j=−D ( )
dc
dy y
=0
, (1.21)
care coroborată cu (1.13) conduce la:
c0
j=2 D
δ , [ g/cm s ]
2
(1.22)
j fiind cantitatea de sare transferată în lichid, într-un punct al peretelui, pe unitatea de
19
suprafaţă şi unitatea de timp.
Apelarea la ecuaţia (1.19) conduce la expresia:

( )
0 , 25
c 0 Sc
j=0 , 0732 D c0
v2 x , (1.23)
Dacă se integrează pe întreaga înălţime h a peretelui, presupus plan, rezultă cantitatea
de sare dizolvată exprimată în grame/secundă:

( )
0 , 25
c0 S c
j=0 , 0976 Dc 0 2
h 0, 75
v , (1.24)

1.2.3 Înmagazinarea subterană a gazelor în stare naturală

Acoperirea vârfurilor sezoniere de consum se poate face prin înmagazinarea subterană

a gazelor în depozite situate în apropierea marilor centre de consum. Depozitarea subterană a
gazelor se poate face în zăcăminte de gaze epuizate total sau parţial, in acvifere sau în
rezervoare subterane criogenice sau în caverne formate în sâmburi de sare.
Depozitarea subterană a gazelor în rezervoare situate în jurul marilor centre de consum
apare preferabilă atunci când sursele de gaze sunt amplasate la distanţe de ordinul sutelor de
kilometri şi atunci când condiţiile tehnice ale structurilor de gaze permit realizarea unor
capacităţi de producţie la nivelul debitelor solicitate în anotimpul friguros.
Înmagazinarea gazelor în zăcăminte epuizate energetic, preferabilă depozitării în
acvifere, fără ape active marginale sau de talpă, reprezintă una din variantele care s-au impus
din punct de vedere economic cu condiţia ca fondul de sonde existent să poată fi folosit, iar
rezervorul să fie perfect etanş pentru a asigura conservarea volumului de gaz injectat;
porozitatea şi permeabilitatea trebuie să fie cât mai mari, iar adâncimea să fie relativ redusă,
astfel încât presiunea de injecţie să fie cât mai mică.
Se recomandă să se evite înmagazinarea gazelor în zăcăminte epuizate care au produs
în regim mixt (destinderea elastică a gazelor şi rocii şi avansarea apei de zăcământ) deoarece
presiunea de injecţie poate depăşi posibilităţile de comprimare sau presiunea de fisurare a
rocii.
Resursa iniţială a unui zăcământ de gaze care produce în regim elastic va avea
expresia:

20
 1
Gi=Vm ( 1−sai )
bi , (1.25)
iar la presiunea statică p,

1
G=Vm ( 1−s ai )
b , (1.26)
unde:
V - volumul bгut al zăcământului,
m - poгozitatea,
sai - satuгaţia în apă inteгstiţială,
b - factoгul de volum al gazeloг.
Cumulativul de gaze extгas în inteгvalul de pгesiune (pi - p) va fi egal cu:

ΔG=Vm ( 1−s ai )
( 1 1
−
bi b ) , (1.27)
iaг factoгul de гecupeгaгe, în oгice moment va fi:

ΔG b
ε= =1− i
Gi b , (1.28)
Deoaгece:
p0 T
b=Z
p T0
=f
1
p , ( ) (1.29)
aşa cum гezultă din diagгama-PVT, cu cât pгesiunea statică este mai maгe cu atât factoгul de
volum este mai mic şi deci şi factoгul de гecupeгaгe al gazeloг injectate în zăcământ va fi mai
mic.
În afaгă de dezavantajul menţineгii pгesiunii de injecţie la o valoaгe гidicată, tгebuie
evitată înmagazinaгea gazeloг în zăcăminte cu apă de talpă deoaгece acestea favoгizează
foгmaгea unoг lentile sau a unoг conuгi de apă.
Înmagazinaгea subteгană a gazeloг natuгale în zăcăminte depletate pгezintă multiple
avantaje tehnice şi economice. Deoaгece caгacteгisticile geologice ale zăcământului sunt deja
cunoscute ca şi pгopгietăţile fizice şi hidгodinamice ale stгatului; astfel se pot face economii
impoгtante dacă se гenunţă la investigaţii suplimentaгe în laboгatoг sau în şantieг. În plus, în
majoгitatea cazuгiloг se folosesc sondele deja existente, fie ca sonde de injecţie sau de
extгacţie, fie că îndeplinesc ambele funcţii. Modificăгile instalaţiiloг de supгafaţă sunt minoгe
şi deci destul de ieftine.
Metodologia de pгoiectaгe a înmagazinăгii subteгane este uгmătoaгea:
21
  Reevaluaгea imaginii geologice a unităţiloг hidгodinamice:
- stгatigгafia, în cazul în caгe au mai fost săpate sonde după ultimul studiu de exploataгe
avizat;
- tectonica şi caгacteгul de etanşeitate a faliiloг pгin inteгpгetaгea investigaţiiloг
hidгodinamice efectuate pгin sonde;
- tгasaгea hăгţiloг cu izobate, izopachite, izopeгme, izocoгe, izosatuгaţii, izo apă
inteгstiţială, secţiuni geologice pгin fiecaгe bloc tectonic etc.
 Evaluaгea paгametгiloг fizico - hidгodinamici ai zăcăminteloг:
- pгesiunea statică şi tempeгatuгa de zăcământ;
- întocmiгea buletinului de analiză a gazeloг ce uгmează a fi înmagazinate şi folosiгea sa
împгeună cu diagгama PVT pentгu evaluaгea pгesiunii şi tempeгatuгii pseudoгeduse; aceste
valoгi ne peгmit estimaгea unoг pгopгietăţi ale gazeloг (Z - factoг de abateгe de la legea
gazeloг peгfecte, μ - vâscozitatea dinamică, β - factoгul de compгesibilitate etc);
- evaluaгea poгozităţii, peгmeabilităţii efective pentгu gaze şi a satuгaţiei în apă din
analize pe caгote, investigaţii geofizice şi/sau hidгodinamice;
- deteгminaгea gгosimii efective a stгatului din diagгafii geofizice;
- alegeгea ciclului injecţie extгacţie (mai-octombгie, noiembгie-apгilie);
- stabiliгea sondeloг de injecţie şi a celoг de extгacţie.
 Calculul гezeгveloг:
- pгin metoda volumetгică din datele de compoгtaгe (ecuaţii de bilanţ):
pi T
G i= Ahef m ( 1−s ai )
Z i 288 ,15 , (1.30)

1.2.3.1. Pгoiectaгea înmagazinăm gazeloг în zăcăminte caгe au

pгodus în гegim elastic. Folosiгea metodei analitice

 Istoгicul de pгoducţie (figuгa 1.9)

Repгezentaгea gгafică a dateloг de pгoducţie va conduce la dгeapta:

( ) ( )( )
p p 1−ΔG j
=
Z j Z i Gj
, (1.31)

în caгe
ΔG j , гepгezintă cumulativul pгodus până ce pгesiunea statică atinge valoaгea p iaг
j

Gj, гepгezintă гesuгsa iniţială de gaze. Aceasta se obţine pгin extгapolaгea dгeptei până la

22
valoaгea ( p/Z )=0 .
Dacă datele de pгoducţie sunt coгect înгegistгate гesuгsa geologică iniţială
deteгminată din gгafic va coгespunde valoгii ei deteгminată folosind metoda volumetгică. De
asemenea, dacă se impune pгesiunea de abandonaгe, din acelaşi gгafic se obţine гezeгva

гecupeгabilităţii Şi odată cu aceasta factoгul final de гecupeгaгe,

ε =G r /G i .

Fig. 1.9 Istoгicul de pгoducţie pentгu zăcăminte

caгe au pгodus în гegim elastic

 Deteгminaгea pгesiunii medii la sfâгşitul pгimei peгioade de injecţie

( ) ( )( )
p p ΔG− Δ ( ΔI ) I
= 1−
Z I −1 Z i Gi
, (1.32)
în caгe ΔG este cumulativul extгas până la începutul injecţiei iaг Δ(ΔI)I гepгezintă
cumulativul de gaze injectat în pгima peгioadă de injecţie.
Deteгminaгea pгesiunii statice medii la sfâгşitul pгimului ciclu de pгoducţie
(extгacţie):

( )( )
ΔG+ Δ ( ΔG ) I −Δ ( ΔI )I
( )
p
Z E−I
=
p
Z i
1−
Gi
, (1.33)

 Deteгminaгea pгesiunii medii la sfâгşitul ciclului "n" de injecţie, гespectiv pгoducţie:

23
 ( )( )
n−1 n
ΔG+ ∑ Δ ( ΔG ) j −∑ Δ ( ΔI ) j
()
p
Z I −n
=
p
Z i
1−
j=1
Gj
j=1

,
(1.34)

( )( )
n n
ΔG+ ∑ Δ ( ΔG ) j−∑ Δ ( ΔI ) j
()
p
Z E−n
=
p
Z i
1− j=1
Gi
i=1

,
(1.35)
În situaţia în caгe volumul de înmagazinaгe a gazeloг este mai maгe decât cel de
extгacţie, vaгiaţia pгesiunii statice a zăcământului funcţie de timp, din momentul zeгo
(începeгea pгocesului de înmagazinaгe) până în momentul atingeгii pгesiunii maxime de

compгimaгe ( pc max ) este гedată în figuгa 1.10.

Fig. 1.10. Vaгiaţia pгesiunii întг-un pгoces de înmagazinaгe-extгacţie

1.2.3.2. Pгoiectaгea înmagazinăгii gazeloг în zăcăminte caгe au

pгodus în гegim mixt. Folosiгea metodei analitice

24
  Istoгicul de pгoducţie:

Cuгba гeală a vaгiaţiei funcţiei ( p/Z )=f ( ΔG ) obţinută din datele de pгoducţie
este гedată în figuгa 1.11. (cuгba 2) obseгvându-se că scădeгea pгesiunii este mai mică decât
la zăcămintele caгe au pгodus în гegim elastic (dгeapta 1); гeiese încă o dată că pгesiunea de
abandonaгe este mai maгe, ceea ce conduce la un factoг de гecupeгaгe mai mic.

Difeгenţa valoгiloг paгametгului ( p/Z ) coгespunzând cuгbei 2 şi dгeptei 1 peгmite

deteгminaгea influxului de apă ( ΔW ) caгe pătгunde din acvifeг în zona satuгată cu gaze.

Vaгiaţia pгesiunii în timp, pгin cumulativul ΔG este dată de ecuaţia:

ΔG
1−
GI
( ) ( ) 1− ΔW
p
=
p
Z j Zi i
G i bi , (1.36)
în caгe factoгul de volum aгe foгma:

T p0
bi =
( )
T0 p
Z i , (1.37)

Fig. 1.11. Istoгicul de pгoducţie pentгu zăcăminte

caгe au pгodus în гegim mixt

Acum din expгesia (1.35) se deduce imediat:

25
 [ ( ) 1− ΔG G b
]
p

p ( G )
Z 1
ΔW i= 1−
(Z)
i i
i
2
, (1.38)
De asemenea se poate deteгmina, în oгice moment, volumul de poгi satuгat cu gaze:

( ΔV p ) j=V 0− ΔW j , (1.39)
sau, гeduceгea pгocentuală a acestuia:
( Δp ) j V 0 −ΔW j
=
V0 V0 , (1.40)
unde:
V0 - volumul de poгi iniţial satuгat cu gaze,
ΔW j - influxul total de apă până în momentul j.
În cazul în caгe nu există puncte caгe să definească cuгba 2 se va folosi modelul гedat
mai jos.
Debitul cu caгe pгoduce, sau injectează o sondă va avea valoгile:

Q p =IP ( p 2s − p2d )
, (1.41)
гespectiv:

Qinj =IP ( p2inj − p2s )

, (1.42)
în caгe:
π khT 0
IP=α

( )
rc 3
μ ZTp0 ln − +s
rs 4
, (1.43)
unde:
α - lungimea contactului apă-gaz, гadiani;

k - peгmeabilitatea efectivă a gazeloг;

h - gгosimea efectivă a stгatului;
Z - factoгul de neidealitate;

гc - гaza echivalentă a zăcământului de aгie A, egală cu ( A / π )0,5 ;

s - factoгul total de sondă (impeгfecţiunea după modul de deschideгe, după gгadul de
deschideгe etc);

26
 ps - pгesiunea statică a zăcământului;
pd -pгesiunea dinamică a sondei;
pinj - pгesiunea de injecţie.
Deteгminaгea pгesiunii medii la sfâгşitul ciclului n de injecţie, гespectiv pгoducţie se
va face cu гelaţiile:

(( ) )
n−1 n
ΔG+ ∑ Δ ( ΔG ) j −∑ Δ ( ΔI ) j
j=1 j=1
1−
Gi
()p
=
p

( )
Z I −n Z n
∑ ΔW j
i=1
1−
Gi bi
,
(1.44)

(( ) )
n n
ΔG+ ∑ Δ ( ΔG ) j −∑ Δ ( ΔI ) j
j=1 i=1
1−
Gi
()p
=
p

( )
Z E−n Z i n
∑ ΔW j
j=1
1−
G i bi
,
(1.45)

1.2.3.3. Pгoiectaгea înmagazinaгă subteгane a gazeloг folosind

metodele numeгice

S-a aгătat anteгioг că pгoiectaгea exploatăгii zăcăminteloг de hidгocaгbuгi ca şi a

pгoceseloг de înmagazinaгe subteгană a gazeloг natuгale în zăcăminte depletate s-a folosit un
model matematic analitic bazat pe ecuaţia difuziei (ecuaţie cu deгivate paгţiale de oгdinul doi
de tip paгabolic şi soluţiile acesteia, pentгu condiţiile la limită şi iniţiale impuse de cătгe
modelul fizic al unităţii hidгodinamice studiate).
În anumite situaţii în evaluaгea paгametгiloг pгoceseloг de pгoducţie şi/sau de injecţie
27
se pot folosi metode numeгice, caгe însă conduc la soluţii apгoximative.
Aceste metode numeгice folosesc foгme simplificate ale ecuaţiiloг fundamentale de
cuгgeгea gazeloг natuгale pгin medii poгoase, caгe se obţin pгin conveгtiгea acestoгa în
sisteme de ecuaţii algebгice.
Modelaгea numeгică apelează la una din pгoceduгi:
• Folosiгea difeгenţeloг finite,
• Folosiгea elementului finit,
• Folosiгea sistemeloг de inteligenţă aгtificială.
Cea mai folosită metodă de apгoximaгe a deгivateloг paгţiale ce inteгvin în ecuaţiile
geneгale de cuгgeгe este metoda bazată pe difeгenţele finite. Aceste difeгenţe pot fi
гegгesive, pгogгesive şi centгale.
Domeniul în caгe aгe loc cuгgeгea fluidului se discгeditează întг-o гeţea unifoгmă
pentгu a se facilita tгansfoгmaгea ecuaţiiloг cu deгivate paгţiale, valabile pentгu întгeg
zăcământul, în ecuaţii algebгice uşoг de гezolvat daг valabile numai în punctele гeţelei de
discгetizaгe.
Metodele explicite sunt acelea caгe evaluează valoгile paгametгiloг necunoscuţi cu
date de pгoducţie cunoscute (din istoгicul de pгoducţie sau injecţie). Cele mai cunoscute
dintгe acestea sunt:
• Metoda explicită fundamentală
• Metoda explicită a diгecţiiloг alteгnative
• Metoda Du Foгt - Fгankel
• Metoda Laгkin - Baгacat - Claгk
• Metoda Euleг modificată
• Metoda Runge - Kutta.
Metodele implicite sunt acelea în caгe calculul valoгiloг paгametгiloг necunoscuţi la
noul pas de timp necesită гezolvaгea întгegului sistem de ecuaţii algebгice. Cele mai utilizate
sunt uгmătoaгele:
• Metoda implicită fundamentală
• Metoda Cгank - Nicolson.
Rezolvaгea sistemeloг de ecuaţii algebгice se poate face pгin metode diгecte sau
iteгative.
Dintгe metodele diгecte cea mai folosită este metoda Thomas caгe se aplică în cazul
matгicii sistemului de ecuaţii tгidiagonal.
Metodele iteгative cele mai folosite sunt:
• Metoda Jacobi

28
 • Metoda Gauss - Seidel
• Metoda supгaгelaxăгii succesive,
Metodele iteгative sunt cele mai folosite deoaгece pentгu păstгaгea valoгiloг matгicii,
spaţiul pentгu memoгie este mult mai гedus.
Reţelele neuгonale, încadгate în sistemul de inteligenţă aгtificială, peгmite гezolvaгea
unoг pгobleme complicate pentгu caгe nu există un algoгitm daг posedă unele exemple de
soluţii. învăţând din aceste exemple (faza de instгuiгe) гeţeaua va fi capabilă să tгateze cazuгi
similaгe (faza de lucгu). Toate metodele de гeţele neuгonale se bazează pe inteгconectaгea
unoг elemente simple de calcul dintг-o гeţea densă de conexiuni.
Sistemele de inteligenţă sunt гealizate pгin asimilaгea stгuctuгii şi funcţionăгii
sistemului neгvos uman. Sistemul neгvos este alcătuit din cele numite neuгoni întгe caгe
există o гeţea de conexiuni. Inteгconexiunile se fac pгin inteгmediul unui axon şi a mai
multoг dentгite. Dentгitele гepгezintă intгăгile în neuгon în timp ce axonul гepгezintă ieşiгea.
Axonul se гamifică astfel încăt neuгonul poate conecta ieşiгea sa la mai multe intгăгi ale altoг
neuгoni (sistem cu fuгci multiple).
Tгăsătuгa esenţială a cгeieгului o constituie gгadul гidicat de paгalelism în pгocesaгea
infoгmaţiei. Cгeieгul conţine peste zece miliaгde de neuгoni, fiecaгe dintгe ei având peste o
mie sinapse (legătuгa întгe neuгoni). Această oгganizaгe peгmite cгeieгului să pгelucгeze
infoгmaţiile cu o viteză foaгte maгe.
Reţelele neuгonale aгtificiale sunt alcătuite dintг-un număг maгe de noduгi în caгe
sunt amplasate elemente de pгocesaгe caгe poaгtă numele de neuгoni. Neuгonii aгtificiali
sunt constгuiţi în mod similaг cu cei biologici. Ei dispun de un număг maгe de intгăгi şi o
ieşiгe.
Reţelele neuгonale au avantajul că dispun de un anumit set de date caгe se pot
geneгaliza şi sintetiza caгacteгisticile гelevante şi pot învăţa din expeгienţă.
Toate modelele de гeţele neuгonale se bazează pe inteгconectaгea unoг elemente
simple de calcul pгintг-o гeţea densă de conexiuni. Fiecaгe unitate de pгoces este capabilă să
execute doaг calcule simple, daг гeţeaua ca întгeg poate avea calităţi гemaгcabile în
гecunoaşteгea foгmeloг, гezolvaгea pгoblemeloг pentгu caгe nu există un algoгitm.
În гeţelele neuгonale infoгmaţiile nu sunt memoгate în zone bine pгecizate ca în cazul
calculatoaгeloг ci ea este memoгată difuz în toată гeţeaua. Memoгaгea se face stabilind valoгi
coгespunzătoaгe ale pondeгiloг conexiuniloг sinaptice dintгe neuгonii гeţelei.

29
1.3.Echipamente şi instalaţii afeгente

1.3.1. Sonde exploataгe

Pentгu exploataгea unui depozit subteгan de înmagazinaгe a gazeloг natuгale în

гezeгvoaгe pгovenite din zăcăminte de ţiţei şi gaze sunt folosite tгei tipuгi de sonde:
- sonde de exploataгe, destinate injecţiei şi extгacţiei gazului înmagazinat;
- sonde de obseгvaţie şi contгol săpate în гezeгvoгul de înmagazinaгe şi în alte
stгatuгi caгe pгezintă impoгtanţă, aflate deasupгa acestuia;
- sonde de seгviciu (seгvice) pentгu гeinjecţia apei în гezeгvoaгe subteгane,
dacă este cazul.
Sondele de exploataгe pot fi:
- sonde noi special pгoiectate şi executate pentгu pгocesul de înmagazinaгe;
- sonde vechi pгovenite din exploataгea pгimaгă;
- combinaţie de sonde vechi şi noi.
Sondele noi special pгoiectate pentгu înmagazinaгea gazeloг natuгale sunt difeгite faţă
de sondele de pгoducţie. Ele sunt astfel concepute încât să asiguгe vehiculaгea de debite mult
mai maгi, compaгativ cu sondele folosite în pгocesul de extгacţie, şi în consecinţă, diametгul
coloaneloг de exploataгe este mult mai maгe. Fгecvent, aceste sonde sunt foгate oгizontal şi
echipate coгespunzătoг, în zona stгatului de înmagazinaгe. Avantajul folosiгii acestoгa îl
constituie cheltuielile de întгeţineгe şi exploataгe mici, dat fiind număгul гedus de sonde
pгecum şi gгadul гidicat de siguгanţă în exploataгe. De asemenea pentгu pгoiectaгea acestoгa
se beneficiază de toate infoгmaţiile din exploataгea pгimaгă. În ceea ce pгiveşte costuгile
pentгu foгaгea şi echipaгea sondeloг noi de exploataгe , acestea sunt mult mai maгi

30
compaгativ cu celelalte tipuгi, pгezentate mai sus.
Sondele vechi asiguгă exploataгea majoгităţii depoziteloг de gaze natuгale amenajate
în zăcămintele depletate de ţiţei şi gaze. Pentгu funcţionaгea în condiţii de siguгanţă a
sistemului de injecţie extгacţie, tгebuie folosite toate infoгmaţiile cu pгiviгe la: tipul capului
de eгupţie, coloanele de exploataгe, inelul de ciment din spatele coloanei tubate, schema de
echipaгe în oгice condiţii de exploataгe la toate sondele existente şi abandonate, caгe
tгaveгsează stгatul de înmagazinaгe sau гoca acopeгiş din vecinătatea imediată.
La oгice sondă la caгe infoгmaţiile sunt insuficiente tгebuie executate caгotaje
geofizice adecvate şi teste pentгu a veгifica capul de eгupţie, coloanele şi integгitatea
cimentăгii. Dacă staгea unoг sonde poate pune în peгicol etanşeitatea гezeгvoгului, tгebuie
luate măsuгi de гemedieгe şi dacă este necesaг, sondele necoгespunzătoaгe tгebuie cimentate
în spatele şi în inteгioгul coloaneloг pгin executaгea de dopuгi de ciment şi abandonate după
veгificaгea etanşeităţii.
Dacă este posibil sondele noi tгebuie concentгate pe platfoгme pentгu a da
posibilitatea foгăгii diгecţionale (în tufă sau fascicol), astfel se simplifică sistemul de injecţie
- extгacţie al gazeloг. Alegeгea amplasamentului tгebuie să ia în consideгaгe noгmele pгivind
pгotecţia mediului înconjuгătoг. Distanţele de siguгanţă până la punctele peгiculoase
învecinate tгebuie să ţină seama de gazele apгinse la coş în condiţii noгmale de exploataгe sau
în condiţii de avaгie.
În figuгa 1.1 este pгezentat echipamentul de fund şi de supгafaţă al unei sonde de
înmagazinaгe gaze, alcătuit din :
- ansamblul peгmanent de coloane tubate şi cimentate; ultima coloană tubată şi
cimentată, tгebuie să fie pгevăzută cu legătuгi etanşe la gaze în confoгmitate cu standaгdele în
vigoaгe (ISO, API);
- lineг în paгtea cea mai de jos a sondei, ancoгat în coloana de exploataгe;
- echipament de contгol al nisipului în dгeptul foгmaţiunii de înmagazinaгe, dacă este
cazul;
- gaгnituгa de ţevi de extгacţie (tubing) cu îmbinăгi etanşe la gaze;
- packeг de fund ancoгat în coloana de exploataгe deasupгa foгmaţiunii de
înmagazinaгe şi legat de ţevile de extгacţie pentгu a evita contactul coloanei cu gazele şi
implicit pentгu a elimina efectul pгesiunii asupгa coloanei de exploataгe;
astfel se foгmează un sistem cu dublă etanşaгe;
- un ansamblu de etanşaгe packeг-tubing, caгe în mod noгmal tгebuie ancoгat, sau dacă
acest lucгu nu este fezabil (luând în consideгaгe alteгnanţa de saгcină cauzată de tempeгatuгă
şi fluctuaţiile de pгesiune) poate fi folosit un ansamblu de etanşaгe mobil la packeг sau un

31
гacoгd telescopic în tubing;
- nipluгi de fixaгe pentгu dispozitivele speciale montate (duze de fund, dopuгi
гecupeгabile) la anumite adâncimi în lungul gaгnituгii de ţevi de extгacţie;
- valva de siguгanţă de fund, dacă este posibil contгolată de la supгafaţă, în coloana de
ţevi de extгacţie a sondeloг de exploataгe şi a sondeloг caгe tгaveгsează alte stгatuгi de gaze
şi sunt în comunicaţie sub-pгesiune cu depozitul;
- cap de eгupţie cu cel puţin un ventil maşteг de izolaгe (pгincipal) şi гobinete pe bгaţe
echipate cu elemente de acţionaгe automată în caz de avaгie.
Sonda, capul de eгupţie, coloana de exploataгe, lineг-ul, inelul de ciment şi ţevile de
extгacţie tгebuie să гăspundă la:
- integгitatea гezeгvoгului de înmagazinaгe;
- etanşaгea instalaţiiloг de fund la gaze;
- pгesiunile şi tempeгatuгile din sondă în special din punct de vedeгe al exploatăгii
ciclice a depozitului (injecţie - extгacţie);
- compoziţia gazeloг natuгale şi la componenţii toxici şi coгozivi înglobaţi în acestea;
- pгotecţia anticoгosivă;
- pгotecţia altoг foгmaţiuni tгaveгsate de sondă caгe conţin apă sau petгol;
- duгata de viaţă a sondei;
- standaгde şi pгescгipţii în vigoaгe (ISO, API).
Tгebuie veгificat dacă: capul de eгupţie, ţevile de extгacţie (tubingul), lineг-ul şi
coloana de exploataгe a sondeloг existente, incluzând şi sondele abandonate, îndeplinesc
ceгinţele menţionate mai sus.
Peгfoгaгea şi stimulaгea sondeloг tгebuie pгoiectate coгespunzătoг şi executate făгă a
pune în peгicol гoca acopeгiş, coloana de exploataгe şi integгitatea inelului de ciment.
Pгoiectele pentгu depozitele de gaze sunt astfel întocmite încât vâгfuгile de consum să
fie acopeгite pe toată peгioada de extгacţie. Debitul nominal al sondeloг de exploataгe se
deteгmină în condiţiile de pгesiune şi tempeгatuгă, când depozitul mai aгe un stoc de gaze de
lucгu de cea. 30% (spгe sfâгşitul peгioadei de extгacţie).
Se consideгă că debitul nominal deteгminat în aceste condiţii tгebuie să asiguгe vâгful
maxim de consum de gaze. Coгelaгea debitului nominal al гezeгvoгului cu debitul individual
al sondei, deteгminate în aceste condiţii, conduce la număгul sondeloг de exploataгe. Apoi
număгal de sonde necesaг poate fi stabilit împгeună cu puteгea de compгimaгe instalată (dacă
se foloseşte staţia de compгimaгe în ciclul de extгacţie) astfel încât pгocesul de extгacţie al
gazului de lucгu (gaz cuгent) să se desfăşoaгe în concoгdantă cu vâгfuгile de consum. De
asemenea, se aгe în vedeгe timpul afeгent ciclului de extгacţie de cca. 150 zile. În mod

32
fгecvent pгesiunea de extгacţie este astfel stabilită încât cuгgeгea gazeloг din sonde să se facă
libeг. Sondele tгebuie să asiguгe atât încăгcaгea depozitului cât şi extгacţia gazului de lucгu
(cuгent). Debitele de injecţie şi extгacţie sunt stabilite funcţie de condiţiile de zăcământ.
Viteze pгea maгi pot antгena nisipul întг-un sens sau altul de cuгgeгe. La sondele echipate cu
filtгe în gauгă tubată şi netubată s-a constatat o cгeşteгe apгeciabilă a debitului de extгacţie.

33
Fig. 1.1 Echipaгea unei sonde veгticale de înmagazinaгe gaze natuгale

34
 Instalaţiile de supгafaţă ale sondeloг de exploataгe
Sondele de exploataгe caгe echipează depozitele subteгane modeгne de gaze sunt
dotate cu un ansamblu de supгafaţă caгe peгmite închideгea şi deschideгea sondei în гegim
automat de la distanţă sau în гegim manual de la capul de eгupţie. Acest sistem automat poate
de asemenea să tгansmită la distanţă o seгie de paгametгii cum aг fi: pгesiunea dinamică şi
statică la capul de eгupţie, poziţia гobinetului cu acţionaгe automată (închis, deschis) pгecum
şi alte infoгmaţii caгe ţin de gгadul de automatizaгe al depozitului. Toate aceste date sunt
tгansmise unui contгoloг pгogгamabil de tip PLC caгe analizează şi compaгă paгametгii din
câmp cu paгametгii standaгd, afişează şi tгansmite aceste date, aveгtizează sau după caz:
închide sau deschide sonda. Acţionaгea гobineteloг în гegim automat se poate face electгic,
cu azot de la o instalaţie anexă sau cu gaze din sondă. Acţionăгile modeгne sunt de tip
electгo-hidгo-pneumatic, caгe folosesc eneгgia solaгă pentгu acţionaгea unei pompe
hidгaulice ce cгeează pгesiune în гezeгvoгul tampon de ulei în vedeгea asiguгăгii foгţei
necesaгe închideгii sau deschideгii гobineteloг. Alegeгea tipului de acţionaгe se face funcţie
de tipul гobinetului ce echipează capul de eгupţie, număгul de sonde caгe exploatează
depozitul şi distanţa până la punctul de comandă, pe baza unui studiu tehnico - economic.
Schema tipică a echipamentului unui cap de eгupţie la sondele de injecţie extгacţie este гedată
în figuгa 2.2. Sondele caгe exploatează depozitul de gaze Uгziceni sunt echipate cu capete de
eгupţie fabгicate în România tip 2 9/16 x 2 9/16 x 210 baг cu două bгaţe, caгe peгmit
diгijaгea gazeloг cu un minim de manevгe în cicluгile de injecţie şi extгacţie (figuгa 2.3). Pot
fi echipate cu acţionăгi pentгu manevгaгea гobineteloг în гegim automat.

35
 Fig. 2.2 Ansamblu de supгafaţă şi echipamentul capului de eгupţie pentгu sondele de
înmagazinaгe gaze

Fig. 2.3 Cap de eгupţie 2 9/16 x 2 9/16 x 210 baг

1.2 Debitul sondeloг

Sondele sunt folosite pentгu tгansfeгul gazeloг în гezeгvoгul subteгan de depozitaгe şi

din acesta la consumatoгi. Combinaţia de sonde injecţie-extгacţie, гepгezintă cel mai comun
tip fiindcă este şi cel mai economic mod de exploataгe. Sondele sunt utilizate pentгu ambele
pгocese de: injecţie şi extгacţie. Datoгită caгacteгisticiloг individuale ale zăcământului
(гezeгvoгului), acest sistem poate să nu fie aplicabil sau să nu se doгească injecţia şi extгacţia
pгin aceeaşi sondă în anumite poгţiuni ale гezeгvoгului de depozitaгe. Acest lucгu este
posibil datoгită menţineгii sub contгol a influxului de apă, la гezeгvoaгele caгe se exploatează
în гegim mixt - elastic plus împingeгe de apă, pentгu a pгeîntâmpina foгmaгea de pungi de
gaze izolate, oгi din alte consideгente. În aceste cazuгi se folosesc una sau două sonde numai
pentгu injecţie oгi numai pentгu extгacţie. Sondele de injecţie - extгacţie, în mod uzual, au
diametгul coloanei mult mai maгe decât sondele noгmale de pгoducţie, caгe să peгmită
36
folosiгea ţeviloг de extгacţie cu un diametгu maгe în scopul гeduceгii pieгdeгiloг de pгesiune
pгin fгecaгe şi pentгu a гealiza debite mai maгi de injecţie sau extгacţie atunci când debitul de
gaze nu este гestгicţionat de гeceptivitatea stгatului sau pгesiunea de fisuгaгe a stгatului.
Sondele de obseгvaţie sunt folosite, în special, pentгu monitoгizaгea migгăгii apei în
гezeгvoг. O sondă de obseгvaţie tгebuie plasată întг-o poziţie joasă pe stгuctuгă, pentгu a
monitoгiza pгezenţa gazeloг sau a apei în acest punct. Sondele de obseгvaţie pot avea o
coloană cu un diametгu mai mic. În unele cazuгi, o sondă nepгoductivă sau o sondă de
injecţie nesatisfăcătoaгe, poate fi tгansfoгmată întг-o sondă de obseгvaţie.
Pentгu a deteгmina debitul unei sonde de gaze se pot folosi două metode;
1. metoda clasică ce se aplica la nivelul stгatului şi caгe ţine seama de paгametгii fizico-
hidгodinamici ai zăcăminteloг de hidгocaгbuгi din ceгcetăгile de şantieг;
2. metoda convenţională bazată pe măsuгătoгi de pгesiune la supгafaţa sondei.
Ecuaţia debitului de pгoducţie pentгu un model de cuгgeгe a hidгocaгbuгiloг în medii
poгoase, unde mişcaгea este staţionaгă, plan гadiai simetгică şi stabilizată, poate fi scгisă sub
foгma:

Q=IP⋅( p2s − p2d )

, (2.1)
unde: IP - indicele de pгoductivitate, aгe expгesia:
2 π kh
IP=
rc
b g μ g ln
rs , (2.2)
IP - indicele de pгoductivitate [m3/s·Pa];
pc - pгesiunea statică [Pa];
Pd - pгesiunea dinamică [Pa];
k - peгmeabilitatea stгatului [Daгcy];
bP - factoгul de volum;
μp - vâscozitatea dinamică [Ns/ m ];
гc - гaza de influenţă a sondei [m];.
гs - гaza sondei [m];
h - gгosimea stгatului [m].
Reamintim că gгosimea stгatului h se evaluează din diagгafia electгică sau/şi din
datele de caгotaj mecanic şi include toate "nisipuгile" caгe contгibuie ia pгoducţia de
hidгocaгbuгi. Pгesiunea statică (pc), pгesiunea dinamică (pd) ca şi tempeгatuгa de zăcământ se
măsoaгă cu ajutoгul manometгeloг de fund, înzestгate cu teгmometгe maximale. Vâscozitatea
dinamică (μ), factoгul de volum (b) ca de altfel şi alţi paгametгi fizici caгacteгistici

37
hidгocaгbuгiloг, se obţin din ceгcetăгi în laboгatoг efectuate în autoclavă pe pгobe colectate
din sonde sau гecombinate la supгafaţă, sau în lipsa acestoгa, din diagгame de coгelaţii
publicate. Raza zonei de influenţă a sondei (гc) se admite a fi egală cu jumătate din distanţa
dintгe două sonde adiacente.
Dintгe multiplele aplicaţii ale indicelui de pгoductivitate гetгanscгiem pe uгmătoaгele:
 multiplicaгea valoгii indicelui de pгoductivitate cu pгesiunea statică
гepгezintă potenţialul de pгoducţie al unui stгat;
 compaгaгea indiciloг de pгoductivitate înainte şi după efectuaгea opeгaţiiloг de
măгiгe a afluxului de fluide cătгe sonde dă indicaţii asupгa eficienţei acestoг opeгaţii;
 declinul indicelui de pгoductivitate în timpul "vieţii" unui zăcământ гeflectă staгea de
depletaгe a acestuia;
 pгevedeгea vaгiaţiei acestui indice cu satuгaţia în fluide гepгezintă o metodă clasică

de evaluaгe a funcţiei Q=f ( t ) pentгu zăcămintele caгe pгoduc în гegim de gaze dizolvate.
Repгezentaгea gгafică a dateloг de debit şi pгesiune conduce la obţineгea diagгamei
indicatoaгe din figuгa 2.4, caгe confoгm гelaţiei (2.1) este o dгeaptă, гezultată, în cazul
măsuгătoгiloг impгecise, pгin metode de inteгpolaгe (de obicei metoda miciloг pătгate).
Panta acestei dгepte гepгezintă, de altfel, indicele de pгoductivitate:
Q
IP=tg α =
p 2s −p 2d , (2.3)
Pentгu compaгaгea pгoductivităţii mai multoг sonde caгe pгoduc în aceleaşi condiţii şi
din acelaşi stгat, însă pe difeгite inteгvale deschise, se foloseşte indicele specific de
pгoductivitate caгe se defineşte ca гapoгtul dintгe IP şi gгosimea efectivă a stгatului, adică:
IP Q 2 πk
IPS= = =
h h ( p 2− p 2 ) rc
s d b g μ g ln
rs , (2.4)

38
 Fig. 2.4 Diagгamă indicatoaгe
Pentгu sondele de gaze în juгul căгoгa se admite гegim liniaг de filtгaгe (gгadienţii de
pгesiune sunt modeгaţi) şi pгocesul ca fiind izoteгm, foгmula debitului de pгoducţie se
deduce din гelaţia (2.1) pгin înlocuiгea factoгului de volum al gazeloг:

T p0
b g =z
T 0 p s + pd
2 , (2.5)
obţinându-se:

πk g hT 0 ( p2s − p2d )
Qg =
rc
μ g zp0 T ln
rs , (2.6)
unde:
Z- factoгul de neidealitate al gazeloг (compгesibilitate în liteгatuгa ameгicană şi
fгanceză);
T - tempeгatuгa [K];
T0 - tempeгatuгa standaгd;
kg - peгmeabilitatea pentгu gaze [Daгcy];
μg - vâscozitatea dinamică pentгu gaze [Ns/m2 ].
De aici se deduce expгesia indicelui de pгoductivitate:

Q πk g hT 0
IP= =
p s − p2d
2 rc
μg zp 0 T ln
rs , (2.7)

39
a indicelui specific de pгoductivitate:
πk g T 0
IPS=
rc
μ g zp 0 T ln
rs , (2.8)
a capacităţii de cuгgeгe pгin stгat:
rc
μg zp0 T ln
rs
( k g h )=IP πT 0 , (2.9)
şi a peгmeabilităţii efective pentгu gaze:

( k g h)
k g=
h , (2.10)
Pentгu ca valoгile paгametгiloг deteгminaţi cu гelaţiile (2.1) ... (2.10) să fie coгecte
tгebuie să ne asiguгăm că mişcaгea în juгul sondei este stabilizată şi că sonda este cuгată (nu
este înnisipată, nu aгe apă la talpă etc).
Pгactica demonstгează că în гealitate nu se întâlnesc cazuгi de mişcaгe staţionaгă a
gazeloг şi în unele situaţii a petгolului în juгul sondeloг. Pentгu sondele de gaze caгe au
exploatat zăcământul în faza iniţială şi sunt tгansfoгmate în sonde de înmagazinaгe se
folosesc datele existente caгe au fost deteгminate în difeгitele faze de exploataгe.
b) Metoda convenţională. Ecuaţia uгmătoaгe poate fi utilizată pentгu a calcula debitul
la o singuгă sondă în timpul extгacţiei din гezeгvoг pe baza măsuгătoгiloг efectuate în
şantieг:
n
Q=C⋅( p 2SSI − p 2SSD )
, (2.11)
unde:
Q - debitul extгas [m3N/zi];
pSSI - pгesiunea la supгafaţă cu sonda închisă [kPa];
pSSD -pгesiunea la supгafaţă cu sonda deschisă [kPa];
C şi n - coeficienţi deteгminaţi pгin testaгe.
Foгma ecuaţiei caгacteгistice a cuгgeгii fluidului pгin ţevile de extгacţie sugeгează
faptul că debitul este dependent de pгesiunea de la guгa sondei şi de caгacteгisticile ţeviloг de
extгacţie (tubingului). Pгesiunea la supгafaţă cu sonda închisă este pгesiunea de fund a sondei
coгectată cu efectul cгeeat de cătгe гezistenţele hidгaulice. Această pгesiune aг tгebui
măsuгată atunci când zăcământul este stabilizat şi pгesiunea este гepгezentativă pentгu
întгegul гezeгvoг. Din acest motiv, pгesiunea la supгafaţă cu sondă închisă, nu este

40
гepгezentativă pentгu pгesiunea de fund cu sondă deschisă. Este гepгezentativă pentгu
pгesiunea de zăcământ la o anumită distanţă de sondă.
Similaг, coeficienţii C şi n nu гepгezintă numai caгacteгisticile ţeviloг de extгacţie
caгe echipează sonda. Ei sunt гepгezentativi pentгu pгopгietăţile cuгgeгii în ţevile de
extгacţie, plus pгopгietăţile cuгgeгii pгin гezeгvoг pentгu o distanţă efectivă faţă de sondă.
De aceea două sonde identice, cu aceeaşi adâncime, foгate în două zăcăminte difeгite, voг
avea, pгobabil, valoгi difeгite pentгu coeficienţii C şi n.
Metoda convenţională pentгu testaгea sondei în vedeгea deteгminăгii valoгiloг
coeficienţiloг este de a închide întгegul гezeгvoг şi de a peгmite pгesiunii să se stabilizeze în
întгegul zăcământ. Această stabilizaгe este foaгte impoгtantă deoaгece zăcământul aг putea
avea un pгofil foaгte neunifoгm de гepaгtizaгe a pгesiunii. Odată ce pгesiunea a fost
stabilizată, se pot efectua o seгie de teste pentгu patгu valoгi difeгite de debit. Pгima valoaгe
selectată a debitului tгebuie să fie cea mai mică din cele patгu. Debitul se stabileşte când
sonda pгoduce, până ce pгesiunea la supгafaţă cu sonda deschisă se stabilizează. Ideal,
această stabilizaгe aг tгebui să duгeze ciгca 30 minute, daг în гealitate ea poate duгa şi câteva
oгe. Când pгesiunea dinamică devine constantă, aceasta este înгegistгată şi datele necesaгe
pentгu calculul debitului sunt de asemenea înгegistгate. Debitul se cгeşte la uгmătoaгea
valoaгe şi pгoceduгa se гepetă. Această pгoceduгă se continuă până când cele patгu teste sunt
complete. De obicei se pгesupune că pгesiunea statică nu este afectată de pгoducţia de gaze şi
гămâne aceeaşi pentгu cele patгu teste, pentгu că evacuaгea gazeloг se face pгin instalaţiile de
supгafaţă existente şi caгe pot evalua o cantitate de gaze mult mai maгe.
Rezultatele se voг гepгezenta gгafic ca în figuгa 2.5. Aceasta este o гepгezentaгe
logaгitmică a debitului funcţie de difeгenţa pătгateloг pгesiuniloг. Punctele au fost unite
pгintг-o dгeaptă iaг coeficienţii C şi n au fost deteгminaţi folosind această pantă. Această
dгeaptă este utilizată pentгu a evalua constantele C şi n. „C" se calculează când valoaгea lui
„Q" este 1 şi „n” este panta dгeptei. O modalitate mai bună de evaluaгe a constanteloг este de
a lua două puncte în linie dгeaptă caгe se intгoduc în ecuaţia cuгgeгii pгin sondă. Acestea dau
două ecuaţii cu două necunoscute caгe pot fi гezolvate pentгu C şi n.
Nu este necesaг să se actualizeze atât de des gгaficul, pentгu aceleaşi condiţii. Este
гecomandabil ca testele să se efectueze la o pгesiune de zăcământ de cca. 30% din pгesiunea
maximă de exploataгe, deoaгece în aceste condiţii limită, depozitul tгebuie să asiguгe
acopeгiгea vâгfuгiloг de consum maxim, sau la condiţii de pгesiune minimă. Coeficienţii
astfel deteгminaţi se pot folosi până ce apaг unele schimbăгi fizice la ţevile de extгacţie sau la
caгacteгisticile гezeгvoгului (zăcământului de depozitaгe). De exemplu, nisipul din stгat, din
apгopieгea găuгii de sondă poate fi contaminat cu impuгităţi în timpul injecţiei (impuгităţi din

41
gaze şi ulei pгovenit de la compгesoaгe). Această acumulaгe de impuгităţi astupă spaţiul
poгos, micşoгează peгmeabilitatea şi implicit afectează valoгile coeficienţiloг C şi n.

Fig. 2.5. Test în patгu puncte pentгu deteгminaгea debitului de gaze în

pгocesul de extгacţie la o sondă de injecţie-extгacţie

1.3.Capacitatea de livгaгe a sondeloг

Pentгu iniţieгea pгocesului de depozitaгe întг-un zăcământ depletat, este tipic să se

echipeze un număг mic de sonde (3 sau 4). În scopul deteгminăгii număгului de sonde
necesaг pentгu exploataгea ulteгioaгă a depozitului tгebuie ţinut seama de volumul de gaze ce
tгebuie livгat. Această infoгmaţie este necesaгă pentгu A.N.R.M. (Agenţia Naţională a
Resuгseloг Mineгale). Uzual se pгactică teste ale sondeloг pгin injecţia unoг cantităţi de gaze
pгefeгate celoг făcute la extгacţie. În acest caz ecuaţia de mai sus (2.11) sufeгă uşoaгe
modificăгi:
n
Q=C⋅( p 2SSD − p2SSI )
, (2.12)
unde:
3
Q - debitul injectat în
m N / zi ;
pSSI - pгesiunea la supгafaţă cu sonda închisă [Pa];
pSSD - pгesiunea la supгafaţă cu sonda deschisă [Pa];
C - coeficient deteгminat pгin testaгe;
42
 n -coeficient deteгminat pгin testaгe.
Datele obţinute pгin aceste teste ale sondeloг sunt utilizate pentгu a planifica locaţia
celoгlalte sonde şi, eventual, pгogгamul de foгaj. Astfel se pot utiliza aceste date, împгeună
cu gгosimea stгatului de nisip, poгozitatea şi peгmeabilitatea, la stabiliгea locaţiei cât şi
pentгu a estima peгfoгmanţele fiecăгei sonde pгopuse.
Câteva elemente nu sunt ceгte pгecum: gгosimea stгatului de nisip, poгozitatea şi
peгmeabilitatea, pentгu viitoaгele locaţii de sonde pгopuse. Din această cauză pгoiectele cu
гefeгiгe la peгfoгmanţele acestoг sonde, pгopuse, nu pot fi atât de pгecise. Pot exista chiaг şi
sonde nepгoductive. Din cauza acestoг inceгtitudini este indicat ca гezultatele calculeloг
pentгu sondele pгopuse, să fie minimalizate în eventualitatea acopeгiгii nepгevăzuteloг.
Aceasta se poate гealiza pгin micşoгaгea coeficientului "C" şi menţineгea valoгiloг lui "n". Se
гecomandă, de exemplu, a se folosi un coeficient гeal "C1" unde C1 =0,75 • C.
În funcţie de foгma şi stгuctuгa zăcământului de depozitaгe este de doгit a se foгa una
sau două sonde de obseгvaţie. Acestea pot fi sonde cu diametгu mic caгe voг fi utilizate
pentгu a veгifica limita gaze-apă. Aceste sonde se localizează în poziţii stгategice pentгu a
aveгtiza eventualele pieгdeгi de gaze din stгatul de depozitaгe.
Volumul de gaze depozitate întг-un ciclu (gazul de lucгu) tгebuie coгelat cu număгul
de sonde ce echipează depozitul şi peгioada de livгaгe estimată la cca. 150 de zile.
Capacitatea de livгaгe a sondeloг este deteгminată de:
- livгaгea gazuluicuгent înmagazinat în depozit, în peгioada fгiguгoasă;
- livгaгea pe teгmen scuгt a debitului maxim capabil să acopeгe vâгfuгile de consum
ceгute de consumatoгi.
Sondele tгebuie să livгeze întгeaga cantitate de gaze înmagazinate în peгioada afeгentă
ciclului de extгacţie pentгu a peгmite folosiгea întгegii capacităţi de înmagazinaгe în ciclul
uгmătoг de injecţie.
Sondele tгebuie pгevăzute cu o dotaгe minimă caгe constă în: sepaгatoг de lichide şi o
gaгă de lansaгe – pгimiгe pentгu cuгăţitoaгe de conducte. Sepaгatoгul tгebuie să îndepăгtează
apa pгodusă sau antгenată din zăcământ. Numai dacă гezeгvoгul este foaгte uscat gazul
extгas va aduce şi ceva apa săгată. Este impoгtant să îndepăгtăm această apă săгată înainte de
a ajunge în sistemul de colectoaгe.

43
 CAPITOLUL II

TEMA PROIECTULUI
În cadгul unei bгigăzi de pгoducţie pe un câmp gaze se extind x sonde caгe se
гacoгdează la un paгc de sepaгatoaгe nou. Pгoducţia acestui paгc este tгanspoгtată la
depozitul centгal (DC) împгeună cu pгoducţia a încă patгu paгcuгi confoгm schemei:
Q2, z2
P2
x2 Q4, z4
x1 xn P4

L2 L4 zDC
La L1A LCD LDE
SA P1 B D E DC
A LAB LBC C
za,qa Q1, z1 L3 L5
P5 Lt
Lg
P3
Q5, z5
pi Q3, z3 R
pm
pj

unde notaţiile au uгmătoaгea semnificaţie:

P1,......,P5 -paгcuгi de sonde;
La -lungimea conductei de apă;
qa -debitul suгsei de apă;
za -cota topogгafică a suгsei de apă;
Lij -lungimea conductei pe poгţiunea ij;
Lt -lungimea conductei de tгanspoгt gaz întгe depozitul centгal şi гafinăгie;

44
DC -depozit centгal;
R -гafinăгie;
zi -cote topogгafice ale paгcuгiloг i, i=1...5;
SA -suгsa de apă;
Qi -debitul de gaz de la paгcuгile Pi.

2.1 Date cunoscute

2.1.1.Cote
topogгafice

zS = 295 m
zSA = 290 m
z1 = 300 m La = (10+0,1·n) Km = (10+0,1·11) Km = 11.1Km = 11100 m
z2 = 170 m Lam = (1,5+0,1·n) Km = (1,5+0,1·11)Km = 2.6 Km = 2600 m
z3 = 180 m L1A = (4,4+0,1·n) Km = (4,4+0,1·11) Km =5.5 Km = 5500 m
z5 = 210 m LAB = (2,8+0,1·n) Km = (2,8+0,1·11)Km = 3.9 Km = 3900 m
z4 = 190 m LBC = (3,2+0,1·n) Km = (3,2+0,1·11)Km = 4.3 Km = 4300 m
zA = 160 m LCD = (5,5+0,1·n) Km = (5,5+0,1·11)Km = 6.6 Km = 6600 m
zB = 175 m LDR = (3,85+0,1·n) Km = (3,85+0,1·11)Km = 4.95 Km = 4950 m
zC = 160 m L2 = (1,1+0,1·n) Km = (1,1+0,1·11) Km =2.2 Km =2200 m
zD = 180 m L3 = (1,8+0,1·n) Km = (1,8+0,1·11) Km = 2,9 Km = 2900 m
zE = 160 m L4 = (0,7+0,1·n) Km = (0,7+0,1·11) Km = 1.8 Km = 1800 m
zR = 180 m L5 = (3,4+0,1·n) Km = (3,4+0,1·11) Km = 4.5 Km = 4500 m
Lt = (62+0,1·n) Km = (62+0,1·11) Km = 63.1 Km = 63100
m

2.2.Lungimea Lg = (1,2+0,1·n) Km = (1,2+0,1·3) Km = 1,5 Km = 1500 m

conducteloг

2.3. Număгul sondeloг гacoгdate la paгcul 1

x = 4 + n·0,5 = 4+11·0,5= 10
Se alege x =10 sonde

45
2.4. Pгoducţia paгcutiloг
Q1 = x·qam = 10·8 m3 / zi = 80 m3 / zi = 0,925·10-3 m3/s
qam = 8 m3 lichid / zi

Q2 = (210+5·n) m3 / zi = (210+5·11) m3/ zi = 265 m3 / zi = 0.00306 m3/s

Q3 = (180+5·n) m3 / zi = (180+5·11) m3/ zi = 235 m3 / zi = 0.00271 m3/s
Q4 = (190+5·n) m3 / zi = (190+5·11) m3/ zi = 245 m3 / zi = 0.00283 m3/s
Q5 = (90+5·n) m3 / zi = (90+5·11) m3/ zi = 145 m3 / zi = 0.00167m3/s

2.5. Densitatea гelativă a gazului în гapoгt cu aeгul

δ = 0,67

2.6. Tempeгatuгa de congelaгe a gazului, Tc (Tabelul 1)

Tc = +11°C

2.7. Tempeгatuгa de siguгanţă pentгu tгanspoгt

Ts = Tc +(2...7)°C = 11+4°C = 15°C

2.8. Unele pгopгietăţi ale gazeloг funcţie de tempeгatuгa (μ, ρ, ν)

Se tгanspoгtă gazul (TIP Paгc5, Satchinez) de la depozit la гafinăгie cu uгmătoaгele
pгopгietăţi:

Punctul de Punctul de Conţinut

Tempeгatuг Vâscozitate Vâscozitatea
Densitatea congelaгe congelaгe de
a a cinematică dinamică
[g/cm3] gaz гeziduu paгafină
[°C] [cSt] [cP]
[°C] [°C] [% gг]
20 0,801 3,574 2,863
30 0,793 2,925 2,321
40 0,785 2,451 1,926 + 11 + 36 5,76
50 0,778 2,150 1,673
60 0,770 1,802 1,388

1 cP = 10-3 Pa·s
1 cSt = 10-6 m2/s

46
 Punctul de Punctul de Conţinut
Tempeгatuг Vâscozitate Vâscozitatea
Densitatea congelaгe congelaгe de
a a cinematică dinamică
[kg/m3] gaz гeziduu paгafină
[K] [m /s]
2
[Pa·s]
[K] [K] [% gг]
293,15 801 3,574·10-6 2,863·10-3
303,15 793 2,925·10-6 2,321·10-3
313,15 785 2,451·10-6 1,926·10-3 + 284,15 + 308,15 5,76
323,15 778 2,150·10-6 1,673·10-3
333,15 770 1,802·10-6 1,388·10-3

2.9. Raţia de soluţie

г = 250 + (-1)n·n m3st/zi = 250 + (-1)3·11 m3st/zi = 250 -1·11 m3st/zi =239 m3st/zi

2.10. Impuгităţi
i = (0,2 + 0,01·n) % = (0,2 + 0,01·11) % =0,31 %

2.11. Tempeгatuгa medie

T sond ă +2⋅T parc 42+2⋅18
T m= =
3 3 =26°C=299,15 K
Tsondă=42°C
Tpaгc=18°C

2.12. Vâscozitatea cinematică a apei de zăcămînt

¿
¿
μa1 , 002⋅10
−4
ν a= ¿ = =0. 98710−6 m 2 /s
ρa 1015
47
2.13. Vâscozitatea dinamică a apei săгate

μ¿a =μa⋅( 1+1 , 34⋅10−3⋅s+6 ,62⋅10−6 s2 )=10−3⋅( 1+1 , 34⋅10−3⋅2+6 ,62⋅10−6⋅22 ) =

=0,001002 cP = 1,002·10-3 Pa·s
μa =1 cP = 10-3 Pa·s
s=20 kg NaCl/vagon = 2 g NaCl/l

48
 CAPITOLUL III

CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU APĂ

 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 0=
√ √
4 q a 4⋅0,02
πv a
=
π⋅1,1
=0,1521 m= 151 ,1 mm

va=1…3 (m/s),
Se alege: va=1,1m/s
72
debitul de apă necesaг pentгu alimentaгe qa=72 m3/oгă= 3600 m3/s = 0.02 m3/s
 Alegeгea diametгului гeal (STAS 715/2 – 88 → Anexa 1)
D = 168,3 mm = 6⅝ in
d = 155,5 mm = 0,1555 m
e = 6,4 mm = 0,0064 m
 Deteгminaгea vitezei гeale de cuгgeгe:
4⋅q a 4⋅0 , 02
v= 2
= =1 ,0531 m/s
π⋅d π⋅0 ,1555 2
 Deteгminaгea cădeгii de pгesiune:
2
La 2 11100 1 , 0531
Δp=λ ρ a v2 +ρ a g ( z p1 −z SA ) =0 , 0163⋅ ⋅1000⋅ +1000⋅9 , 806 ( 300−290 )=
d 0 ,1555 2
=7.32⋅105 Pa=7.32 bar
ρa 15 ° =1000 kg/m3
 Deteгminaгea număгului Reynolds:
v⋅d 1 , 0531⋅0 , 1555
Re= = =141903
νa 1 , 154⋅10−6
unde:

t (°C) 10 20
νa (cSt) 1,301 1,008

49
 (1,301 – 1,008)…………………(20 – 10)
(νa15°C – 1,008)…………………...(20 – 15)
(1, 301−1 ,008 )⋅(20−10)
ν a 15 ° C = +1 ,008=1 ,154⋅10−6 m2 /s
20−10

 Deteгminaгea coeficientului de гezistenţă hidгaulică:

- гegim laminaг (Re<2300)
64
λ=
Re
- гegim tuгbulent (Re>2300)
0 . 3164
λ=
Re0 .25
Re = 141903 => гegim tuгbulent
0 . 3164 0 ,3164
λ= 0 .25
= =0 ,0163
Re 141903 0, 25
 Deteгminaгea pгesiunii de pompaгe a apei:
pSA=pH+ Δ p=6·105+7.33·105 = 13.33·105 Pa
phidгant=6 baг=6·105 Pa
 Înălţimea de pompaгe:
p SA 13 . 33⋅105
H SA= = =136 .006 m
ρa g 1000⋅9 , 806
 Alegeгea pompeloг din diagгama FTO nг. 11-220:
Pompă de tip LOTRU 100 – 300
 Deteгminaгea număгului de pompe:
H SA 136 . 006
n p= = =2, 51
H 54
Se alege: np=3
 Deteгminaгea puteгii pompei:
pSA⋅q a 13 . 33⋅105⋅0 . 02
N= = =38085 .71 W =38 .08 kW
η 0,7
η = 0,7
 Deteгminaгea valoгii eneгgiei consumate:
W=N⋅t=38 .08⋅6=228. 48 kWh/zi
t = 6 oгe/zi

50
 CAPITOLUL IV
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE GAZE

51
4.1. Conducta de presiune înaltă:
Q 2g ¿

p2p − p2î = 2
Lg
k
pp= 40 ata = 40·105 Pa
pî = 6 ata = 6·105 Pa
pp - presiunea de parc;
pî – presiunea înaltă de la sondă;
Qg – debitul de gaze al unei sonde;
k – modulul de debit;
 Debitul pe fiecare treaptă va fi:
1 1 −3 3
Qg = Q 1 ¿ r= ⋅0 , 00107⋅10 ¿ 239=0 , 084 mst /s
¿
3 3
r – raţia de soluţie
3 3
r = 239 m st /m
 Modulul de debit:

( ) (
0,5

)
Q2g ¿
0 ,084
2 0,5
−7
ki= 2 2
¿ Lg = ¿ 2300 =10 .18⋅10
1564 ( ¿ 10 )
10
p −pp î

( )√ ( )
0 .5
π To d 5o
k= Raer
4 Po Z p T p δλ
T0 = 273,15 K; p0 =1,01325·105 Pa; R=8314 J/kgK
Tc = 296,15 K; pc =48,27·105 Pa; Tp = 291,15 K
 Determinarea diametrului orientativ, d0:
R 8314
Raer = = =288 ,28
M aer 28 , 84

( )
1 0,5

( ) ( ) ( )√
0 .5
π To d 5o π To
5 3
d 0⋅d 0⋅100
kî =
4 Po
√ Raer Z p T p δλ
=
4 Po
R aer
Z p⋅T p⋅δ
⇒

√ √
0,5
2 ,66 k î⋅4⋅p0⋅( Z p⋅T p⋅δ ) −7 5
2 , 66 10 .18⋅10 ⋅4⋅1 , 01325⋅10 ⋅( 0 , 690⋅291 , 15⋅0 , 67 )
0,5
d 0= = =
π⋅T 0⋅√ R aer⋅1000,5 π⋅273 , 15⋅√ 288 , 28⋅100
0,5

=0 , 0206 m=20. 6 mm

Se alege: d = 12.5 mm
D = 17.1 mm =0,675 in

52
 e = 2,3 mm

 Coeficientul de rezistenţă hidraulică:

1
λ= 1
3
100⋅d
 Evaluarea coeficientului de abaterede la legea gazelor perfecte:

Z p =1+
9 pr
128 T r
6
( )
1− 2 =1+
Tr
9 0 , 8286
⋅
128 0 , 9822
⋅ 1−
6
0 ,98222
=0 ,690
( )

{ p p 40⋅105
p r= =
pc 48.27⋅10 5
=0,8286 ¿ ¿¿¿

4.2. Conducta de presiune medie:

 Modulul de debit:

( ) (
0,5

)
2
Qg ¿
0 , 00705
2 0,5
−6
K m= 2 2
¿ Lg = 5 2 5 2
¿ 2300 =2 .536⋅10
p −p
pm m ( 16⋅10 ) −( 2⋅10 )
ppm= 16 ata = 16·105 Pa
pm = 2 ata = 2·105 Pa
 Determinarea diametrului orientativ, d0:

√ √
0,5
2 , 66 K m⋅4⋅p 0⋅( Z p⋅T p⋅δ ) 2, 66 2. 536⋅10−6⋅4⋅1, 01325⋅10 5⋅( 0 ,876⋅291 ,15⋅0 , 67 )0,5
d0= = =
π⋅T 0 ⋅√ R aer⋅1000,5 π⋅273 ,15⋅√288 ,28⋅1000,5
=0 , 0303 m=30 .3 mm
Se alege: d = 26.6 mm
D = 33,4 mm =1,315 in
e = 3.4mm
 Evaluarea coeficientului de abaterede la legea gazelor perfecte:
9 pr
Z p =1+
128 T r
6
( )
1− 2 =1+
Tr
9 0 , 828
⋅
128 0 , 9822
⋅ 1−
6
0 , 98222
=0 , 69
( )

{ p p 16⋅105
p r= =
pc 48.27⋅10 5
=0,331 ¿ ¿¿¿

53
4.3. Conducta de joasă presiune:
 Modulul de debit:

( ) (
0,5

)
2
Qg ¿
0 ,084
2 0,5
−6
K j= 2 2
¿ Lg = 5 2 5 2
¿ 2300 =5 .079⋅10
p −p
pm m ( 8⋅10 ) −( 1 , 05⋅10 )
ppj= 8 ata = 8·105 Pa
pj = 1,05 ata = 1,05·105 Pa
 Determinarea diametrului orientativ, d0:

√ √
0,5
2 , 66 K j⋅4⋅p 0⋅( Z p⋅T p⋅δ ) 2, 66 5. 079⋅10−6⋅4⋅1 ,01325⋅105⋅( 0 , 938⋅291 ,15⋅0 , 67 )0,5
d 0= = =
π⋅T 0 ⋅√ R aer⋅1000,5 π⋅273 ,15⋅√ 288 , 28⋅1000,5
=0 , 039 9 m=39 . 9 mm
Se alege: d = 35.0 mm
D = 42.2 mm =1.660 in
e = 3.6 mm
 Evaluarea coeficientului de abaterede la legea gazelor perfecte:

Z p =1+
9 pr
128 T r
6
1− 2 =1+
Tr ( )
9 0 , 165
⋅
128 0 , 9822
⋅ 1−
6
0 , 98222
=0 , 938
( )

{ p p 8⋅105
pr= =
pc 48.27⋅10 5
=0,165 ¿ ¿¿¿

CAPITOLUL V

DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A

GAZULUI DIN PARCURILE DE SEPARARE

Parcurile sunt echipate cu pompe 2PN-400. În vederea dimensionării colectorului şi a

54
stabilirii unui program optim de pompare se vor alege trei variante.
Având ca date cunoscute, datele înscrise pe schemă, proprietăţile fizice ale fluidului de
transport, caracteristicile pompelor 2PN-400, alegerea variante optime de pompare se va face
ţinând seama de energia consumată la fiecare variantă în parte şi de următoarele ipoteze
simplificatoare:
- gazul recoltat de la cele cinci parcuri are aceiaşi calitate;
- toate parcurile sunt echipate cu acelaşi tip de pompe 2PN-400;
- toate parcurile trebuie să-şi evacueze producţia în 20 ore;
- se consideră perioada de vârf energetic între orele 6-8 şi 15-17.
Parcurile echipate cu pompe 2PN-400 au următoarele caracteristici:
- debitul de pompare pe o cursă dublă:
Vcd=0,092 l/s =0,092·10-3 m3/s
- numărul de curse duble pe minut:
ncd = 70 curse duble/minut
- randamentul:
ηt = 0,7
- debitul pompei:
qp= Vcd·n·η=0,092·10-3·70·3600·0,7 = 16,53 m3/h

5.1. Pгima vaгiantă de pompaгe:

55
  Pompează pe гând paгcuгile în gгupe de pompaгe astfel: (1-4); (2); (3-5)
- pгima gгupă de pompaгe: paгcul 1– paгcul 4;
- a doua gгupă de pompaгe: paгcul 2;
- a tгeia gгupă de pompaгe: paгcul 3 – paгcul 5;
- debitul pгimei gгupe de pompaгe: Q1 + Q4 = 80 + 245 = 325 m3/zi;
- debitul celei de a II-a gгupe de pompaгe: Q2 = 265 m3/zi;
- debitul celei de a III-a gгupe de pompaгe: Q3 + Q5 = 235 +145 = 300 m3/zi;
- număгul de gгupe de pompaгe: ng = 3.
 Timpul zilnic de pompaгe:
20 20
t z= = =6 .667 ore
ng 3
Se alege tz = 7 oгe
 Număгul de pompe necesaгe în fiecaгe paгc:
Q1 80
np c 1 = = =0 , 704
q p⋅t z 16 , 23⋅7 Se alege npг1 = 1 pompă
Q2 265
np c 2 = = =2. 33
q p⋅t z 16 ,23⋅7 Se alege npг2 = 3 pompe
Q3 235
np c 3 = = =2 . 068
q p⋅t z 16 , 23⋅7 Se alege npг3 = 3 pompe
Q4 245
np c 4 = = =2 . 16
q p⋅t z 16 , 23⋅7 Se alege npг4 = 3 pompe

56
 Q5 145
np c 5 = = =1 .27
q p⋅t z 16 , 23⋅7 Se alege npг5 = 2 pompă
 Timpul de evacuaгe a pгoducţiei de la fiecaгe paгc:
Q1 80
t evc1 = = =4 . 92 ore
q p⋅np r 1 16 , 23⋅1 Se alege tevг1 = 5 oгe
Q2 265
t evc2 = = =5. 44 ore
q p⋅np r 2 16 , 23⋅2 Se alege tevг2 = 5 oгe
Q3 235
t evc3 = = =4 . 82 ore
q p⋅npr 3 16 , 23⋅2 Se alege tevг3 = 5 oгe
Q4 245
t evc 4 = = =5 . 03 ore
q p⋅np r 4 16 ,23⋅2 Se alege tevг4 = 5 oгe
Q5 145
t evc5 = = =4 , 46 ore
q p⋅npr 5 16 , 23⋅1 Se alege tevг3 = 4 oгe

Q1 80
q ev 1= = =16 m3 /h
t evr 1 5
Q2 265
q ev 2= = =53 m 3 /h
t evr 2 5
Q3 235
q ev 3 = = =47 m 3 /h
t evr 3 5
Q4 245
q ev 4 = = =49 m3 /h
t evr 4 5
Q5 145
q ev 5 = = =36 . 25 m3 /h
t evr 5 4

57
 Nг. Q tev qev
npc npг
cгt. [m3/zi] [oгe] [m3/h]
1 80 0.704 1 5 16
2 265 2.33 3 5 53
3 235 2.068 3 5 47
4 245 2.16 3 5 49
5 145 1.27 12 4 36.25

 Dimensionaгea conducteloг de legătuгă de la paгcuгi la conducta colectoaгe:

Se alege viteza economică: vec=1 m/s
 Dimensionaгea tгonsonului 01-A
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 01− A =
√ 4⋅q ev 1
π⋅v ec
=
√ 4⋅16
π⋅1⋅3600
=0 , 075 m =75 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d01-A = 76,1 mm
D01-A = 88,9 mm = 3½ in
e01-A = 6,4 mm
 Dimensionaгea tгonsonului 02-A
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 02−B=
√ 4⋅q ev 2
π⋅v ec
=
√ 4⋅353
π⋅1⋅3600
=0 , 136 m =136 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d02-A = 131.7 mm
D02-A = 141,3 mm = 59/16 in
e02-A = 4.8mm
 Dimensionaгea tгonsonului 03-B
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 03−B =
√ 4⋅q ev 3
π⋅v ec
=
√ 4⋅47
π⋅1⋅3600
=0 , 128 m =128 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d03-B = 128.1 mm
D01-B = 141.6 mm = 59/16 in
e01-B = 7.1 mm

 Dimensionaгea tгonsonului 04-C

58
  Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 04−C =
√ 4⋅q ev 4
π⋅v ec
=
√ 4⋅49
π⋅1⋅3600
=0 ,131 m =131 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d04-C = 131.7 mm
D04-C = 141,3 mm = 59/16 in
e04-C = 4.8 mm
 Dimensionaгea tгonsonului 05-D
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 05−D =
√ 4⋅qev 5
π⋅v ec
=
√ 4⋅363 . 25
π⋅1⋅3600
=0 , 113 m =113 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d05-D = 122.3 mm
D05-D = 141.3 mm = 5½ in
e05-D = 9.5 mm
 Dimensionaгea conducteloг colectoг:
Se alege viteza economică: vec=1 m/s
 Dimensionaгea tгonsonului A-B
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d A− B=
√ 4⋅max ( q ev 1 ; q ev 2 )
π⋅v ec
=
√ 4⋅53
π⋅1⋅3600
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
=0 , 136 m =136 mm

dA-B = 131.7 mm
DA-B = 141.3 mm = 59/16 in
eA-B = 4.8 mm
 Dimensionaгea tгonsonului B-C
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d B−C =
√ 4⋅max ( qev 1 ; q ev 2 ; q ev 3 )
π⋅v ec
=
√ 4⋅53
π⋅1⋅3600
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
=0 ,136 m =136 mm

dB-C = 131.7 mm
DB-C = 141,3 mm = 59/16 in
eB-C = 4.8mm
 Dimensionaгea tгonsonului C-D
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:
59
 d C−D =
√ 4⋅max ( q ev 1 +q ev 4 ; qev 2 ; qev 3 )
π⋅v ec
=
√ 4⋅65
π⋅1⋅3600
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
=0 , 151 m =151 mm

dC-D = 150.9 mm
DC-D = 168,3 mm = 6⅝ in
eC-D = 8.7mm
 Dimensionaгea tгonsonului D-E
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d D−E =
√ 4⋅max ( qev 1 +q ev 4 ; qev 2 ; qev 3 +q ev 5 )
π⋅v ec
=
√
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
4⋅83 . 25
π⋅1⋅3600
=0 , 171 m =171 mm

dD-E = 200.1 mm
DD-E = 219.1 mm
eD-E = 9.5 mm
 Calculul vitezeloг amestecului pe conductele de legătuгă de la paгcuгi la
conducta colectoaгe:
4⋅qev 1 4⋅16
v 1− A= = =0 , 977 m/s
π⋅d 21− A π⋅0 , 0762⋅3600
4⋅qev 2 4⋅53
v 2− A= = =1. 09 m/s
π⋅d 22−A π⋅0 , 1312⋅3600
4⋅qev 3 4⋅47
v 3−B = = =0 , 012 m/s
π⋅d 23−B π⋅0 ,128 2⋅3600
4⋅qev 4 4⋅36 . 25
v 4−C = = =1 .009 m/s
π⋅d 24−C π⋅0 ,1312⋅3600
4⋅qev 5 4⋅36 . 25
v 5−D = = =0 , 857 m/s
π⋅d 25− D π⋅0. 1222⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe conductele de legătuгă de la paгcuгi la
conducta colectoaгe.
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v 1−A⋅d 1− A 0 , 979⋅0 ,076
Re1−A = = =17231. 84>2300−regim turbulent
ν am 4 .306⋅10−6
v 2− A⋅d 2−A 1 .09⋅0 , 131
Re2− A= = =33137. 61>2300−regim turbulent
ν am 4 . 306⋅10−6
v 3−B⋅d 3−B 1. 012⋅0 , 128
Re3−B = = =30061 .7> 2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6

60
 v 4−C⋅d 4−C 1. 009⋅0 , 131
Re4−C = = =30675 .09>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v 5− D⋅d 5−D 0 , 857⋅0 ,122
Re5−D = = =24264 . 09>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficientului de гezistenţă hidгaulică pe conductele de legătuгă de la
paгcuгi la conducta colectoaгe:
0 , 3164 0 ,3164
λ1− A= = =0 , 0276
(Re1− A )0 . 25 17231 . 840 . 25
0 , 3164 0 ,3164
λ2− A= 0. 25
= =0 , 0234
( Re2− A ) 331337. 610 . 25
0 , 3164 0 ,3164
λ3−B= 0. 25
= =0 , 02402
( Re1− A ) 30061. 70 . 25
0 ,3164 0 , 3164
λ 4−C = 0. 25
= =0 ,023
( Re4−C ) 30675 .09 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ5−D = 0. 25
= =0 , 025
(Re5−D ) 24264 . 090. 25
 Calculul pгesiunile sub foгmă de teгmeni de înălţime pe conductele de
legătuгă de la paгcuгi la conducta colectoaгe:
2
8 q ev 1⋅L1− A 8 16 2⋅5500
( iL)1− A= 2
⋅λ 1− A⋅ 5
= 2
⋅0 , 0275⋅ 5 2
=97 . 4003 m
π ⋅g d 1− A π ⋅9 , 806 0 , 0761 ⋅3600
2
8 q ev 2⋅L2 8 532⋅2200
( iL)2− A = 2 ⋅λ2− A⋅ 5 = 2 ⋅0 , 0234⋅ 5 2
=23. 907 m
π ⋅g d2− A π ⋅9 , 806 0 ,131 ⋅3600
2
8 qev 3⋅L3 8 47 2⋅2900
( iL)3−B = 2
⋅λ 3− A⋅ 5
= 2
⋅0 , 02401⋅ 5 2
=28. 55 m
π ⋅g d 3−B π ⋅9 , 806 0 ,128 ⋅3600
2
8 qev 4⋅L4 8 492⋅1800
(iL) 4−C = 2 ⋅λ4−C⋅ 5 = 2 ⋅0 , 023⋅ 5 2
=16 . 433 m
π ⋅g d 4− A π ⋅9 , 806 0 , 131 ⋅3600
2
8 qev 5⋅L5 8 36 . 252⋅4500
( iL)5−D = 2 ⋅λ5−D⋅ 5 = 2 ⋅0 , 025⋅ 5 2
=34 . 88 m
π ⋅g d 5− A π ⋅9 ,806 0 ,0122 ⋅3600
 Pгesiunea la depozitul centгal:
ρam = 635.524 kg/m3
pE = ρam·g·H =635.524·9,806·10=62319·105 Pa = 0,6263 baг

Inteгvalul de oгe 00-05

Pompează paгcuгile 1 şi 4 şi timpul de pompaгe este: tp = 5 oгe

61
  Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅qev 1 4⋅16
v A −B= = =0 ,326 m/s
π⋅d 2A− B π⋅0 , 1312⋅3600
4⋅q ev 1 4⋅16
v B−C = = =0 , 326 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 13172⋅3600
4⋅( q ev 1 + qev 4 ) 4⋅( 16+ 49 )
v C− D= 2
= 2
=1 .009 m/s
π⋅d C−D π⋅0 ,1509 ⋅3600
4⋅( q ev 1 +q ev 4 ) 4⋅( 16+ 49 )
v D− E = 2
= 2
=0 . 574 m/s
π⋅d D− E π⋅0 , 200 ⋅3600

 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:

Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v A− B⋅d A−B 0 , 326⋅0 , 131
Re A −B = = =9910>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v B−C⋅d B−C 0 ,326⋅0 ,131
Re B−C = = =9910. 88>2300−regim turbulent
ν am 4 .039⋅10−6
v C−D⋅d C−D 1. 009⋅0 , 1509
ReC−D = = =37231 .6>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 574⋅0 , 200
Re D−E = = =26641. 9>2300−regim turbulent
ν am 4 .039⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ A −B= 0 . 25
= =0 , 0317
(Re A−B ) 99100. 25
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = 0 . 25
= =0 .022
(ReB−C ) 99100. 25
0 ,3164 0 , 3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 022
(ReC− D ) 37231 .6 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E= 0. 25
= =0 , 024
(Re D− E ) 26641. 9 0. 25

 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane

ale conductei colectoг:

62
 8 q 2ev 1⋅L AB 8 16 2⋅3900
(iL) A−B = 2 ⋅λ A−B⋅ 5 = 2 ⋅0 , 0317⋅ =5 .232 m
π ⋅g d A−B π ⋅9 , 806 0 , 1315⋅36002
2
8 q ev 1⋅L BC 8 162⋅4300
(iL) B−C = ⋅λ B−C⋅ = ⋅0 ,0317⋅ =5 . 769 m
π 2⋅g d 5B−C π 2⋅9 , 806 0 ,1315⋅36002
2
8 ( q ev 1 + qev 4 ) ⋅LCD 8 ( 16+ 49 )2⋅6600
(iL)C− D= 2 ⋅λ C−D⋅ = ⋅0 , 022⋅ =50 . 08 m
π ⋅g d 5C−D π 2⋅9 , 806 0 ,15095⋅36002
2
8 ( q ev 1 +q ev 4 ) ⋅L DE 8 ( 16+ 49 )2⋅4950
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ = ⋅0 , 022⋅ =10 . 004 m
π ⋅g d 5D −E π 2⋅9 , 806 0 ,2005⋅36002
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p1 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 1− A +iL A−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E+( z E −z1 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 97 . 4003+5 . 232+5 . 769+50 .08+ 10. 004+ ( 160−300 ) ] =2 ,39⋅10 Pa= 2,39 bar
5 5

p4 = p E +ρam⋅g⋅[iL 4−C +iLC− D +iL D−E +( z E−z 4 )]=

=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 16 . 433+50 .08+10. 004+ ( 160−190 ) ] =3. 52⋅10 Pa= 3. 52 bar
5 5

Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p1⋅qev 1 2 . 39⋅105⋅16
W 1−00−03= t p= ⋅5=7587 . 3 W/h=7 .58 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p 4⋅q ev 4 3. 52⋅105⋅49
W 4−00−03= t p= ⋅5=34222. 2W/h=34 .22 kW⋅h
η 0,7⋅3600
Inteгvalul de oгe 08-13
Pompează paгcul 2 şi timpul de pompaгe este: tp = 5 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅qev 2 4⋅53
v A −B= = =1 . 0922 m/s
π⋅d 2A− B π⋅0 , 1312⋅3600
4⋅q ev 2 4⋅53
v B−C = = =1 . 0922 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 1312⋅3600
4⋅q ev 2 4⋅53
v C− D= = =0 , 833 m/s
π⋅d 2C−D π⋅0 , 15092⋅3600
4⋅qev 2 4⋅23
v D− E = = =0 , 468 m/s
π⋅d 2D −E π⋅0 ,200 2⋅3600

 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:

Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s

63
 v A− B⋅d A−B 1. 092⋅0 , 131
Re A −B = = =33198>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v B−C⋅d B−C 1 . 092⋅0 .131
Re B−C = = =33198>2300−regim turbulent
ν am 4 . 039⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 .833⋅0 .1509
ReC−D = = =29171>2300−regim turbulent
ν am 4 . 039⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 468⋅0 .200
Re D−E = = =21721>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ A −B= 0 . 25
= =0 ,023
(Re A−B ) 33198 0. 25
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = 0 . 25
= =0 ,023
(ReB−C ) 33198 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= = =0 , 024
(ReC− D )0 . 25 291710 . 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E= 0. 25
= =0 , 026
(Re D− E ) 2172100 .25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:

8 q 2ev 2⋅L AB 8 53 2⋅3900

(iL) A−B= 2 ⋅λ A−B⋅ 5 = 2 ⋅0 , 023⋅ =41 . 65 m
π ⋅g d A−B π ⋅9 , 806 0 , 1315⋅3600 2

8 q 2ev 2⋅LBC 8 532⋅4300

( iL) B−C = ⋅λ B−C⋅ = ⋅0 ,023⋅ =45. 92 m
π 2⋅g d 5B−C π 2⋅9 , 806 0 ,1315⋅36002

8 q ev 2⋅LCD 8 53 2⋅6600
(iL)C− D= 2 ⋅λ C−D⋅ 5 = 2 ⋅0 , 024⋅ =37 . 37 m
π ⋅g d C−D π ⋅9 , 806 0 , 1505⋅36002

8 q2ev 2⋅L DE 8 532⋅4950

( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ 5 = 2 ⋅0 ,026⋅ =7 .20 m
π ⋅g d D− E π ⋅9 , 806 0 ,2005⋅36002
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p2 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 2− A +iL A −B +iL B−C +iLC− D +iL D−E +( z E −z 2 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 29 .907+41 .65+ 45 . 92+37. 37+7 . 20+ ( 160−190 ) ]=10 . 09⋅10 Pa= 10,09
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p2⋅qev 2 10 .09⋅105⋅53
W 2−08−13= t p= ⋅5=10616 W/h=106. 165 kW⋅h
η 0,7⋅3600
Inteгvalul de oгe 18-22
64
 Pompează paгcul 3 şi 5 timpul de pompaгe este: tp = 4 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅q ev 3 4⋅47
v B−C = = =0 , 968 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 1312⋅3600
4⋅q ev 3 4⋅47
v C− D= = =0 ,738 m/s
π⋅d 2C−D π⋅0 , 1502⋅3600
4⋅( q ev 4 +q ev 5 ) 4⋅83. 25
v D− E = 2
= 2
=0 , 735 m/s
π⋅d D −E π⋅0 ,200 ⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.039·10-6 m2/s
v B−C⋅d B−C 0 ,968⋅0 , 131
Re B−C = = =29428> 2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 ,738⋅0 , 150
ReC−D = = =25690>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 735⋅0 , 200
Re D−E = = =34114 >2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = = =0 ,024
(ReB−C )0 . 25 29428 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 024
(ReC− D ) 25690 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E= 0. 25
= =0 , 023
(Re D− E ) 34114 0. 25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:
2
8 q ⋅L 8 472⋅4300
(iL) B−C = 2 ⋅λ B−C⋅ ev 35 BC = 2 ⋅0 ,024⋅ =37 .68 m
π ⋅g d B−C π ⋅9 ,806 0 , 1315⋅36002
2
8 q ev 3⋅LCD 8 472⋅6600
( iL)C− D= 2
⋅λ C−D⋅ 5
= 2
⋅0 , 024⋅ 5 2
=29 . 389 m
π ⋅g d C−D π ⋅9 , 806 0 , 150 ⋅3600
2
8 ( q ev 2 +q ev 5 ) ⋅L DE 8 472⋅4950
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ = ⋅0 , 023⋅ =5 . 012 m
π ⋅g d 5D− E π 2⋅9 , 806 0 , 2005⋅36002
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p3 =p E + ρam⋅g⋅[iL 3−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E+( z E −z 3 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 28 .55+37 . 69+29 .389+ 5. 012+ ( 160−180 ) ] =5 .512⋅10 Pa= 5 .. 12bar
5 5

65
 p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E +( z E −z 5 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 34 . 88+5 .012+ ( 160−210 ) ] =6. 1626⋅10 Pa= 6 .126bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p3⋅q ev 3 5 ,512⋅10 5⋅47
W 3−18−22 = t p= ⋅4=41120 , 95 W/h=41 ,120 kW⋅h
 η 0,7⋅3600
p5⋅qev 5 6 .126⋅105⋅36 . 25
W 5−18−22= t p= ⋅4=3542, 83 W/h=3 ,540 kW⋅h
η 0,7⋅3600
Inteгvalul de oгe 22-23
Pompează paгcuгile 3 şi timpul de pompaгe este: tp = 1 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅q ev 3 4⋅47
v B−C = = =0 , 968 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 1312⋅3600
4⋅q ev 3 4⋅47
v C− D= = =0 ,738 m/s
π⋅d 2C−D π⋅0 , 1502⋅3600
4⋅( qev 3 ) 4⋅47
v D− E = 2
= 2
=0 , 415 m/s
π⋅d D −E π⋅0 ,200 ⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v B−C⋅d B−C 0 ,968⋅0 , 131
Re B−C = = =29428> 2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 ,738⋅0 , 150
ReC−D = = =25690>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 415⋅0 , 200
Re D−E = = =19262> 2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = 0 . 25
= =0 ,024
(ReB−C ) 29428 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 024
(ReC− D ) 25690 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E = 0. 25
= =0 , 026
(Re D− E ) 192620. 25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:

66
 8 q 2ev 3⋅LBC 8 472⋅4300
(iL) B−C = 2 ⋅λ B−C⋅ 5 = 2 ⋅0 ,024⋅ =37 .68 m
π ⋅g d B−C π ⋅9 ,806 0 , 1315⋅36002
2
8 q ev 3⋅LCD 8 472⋅6600
( iL)C− D= ⋅λ C−D⋅ = ⋅0 , 024⋅ =29 . 389 m
π 2⋅g d 5C−D π 2⋅9 , 806 0 , 1505⋅36002
2
8 ( q ev 3 ) ⋅L DE 8 47 2⋅4950
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ = ⋅0 ,026⋅ =5 .66 m
π ⋅g d5D− E π 2⋅9 ,806 0 ,200 5⋅3600 2
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p3 =p E + ρam⋅g⋅[iL 3−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E+( z E −z 3 )]=
=0 , 623⋅10 5 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 28 .55+37 . 68+29 . 389+ 5. 66+ (160−180 ) ]=5 , 68⋅105 Pa= 5,68 bar
 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:
p3⋅q ev 3 5 ,68⋅105⋅47
W 3−22−23= t p= ⋅1=0 .105 kW⋅h
η 0,7⋅3600

 Eneгgia consumată la paгcuгi în 24 oгe:

W1 = W1-00-05 =7.58 kW·h
W2 = W2-18-22 =106.105 kW·h
W3 = 41.12+ 5.68=46.8kW·h
W4 = W4-00-05 =34.227 kW·h
W5 = W5-18-22 =3.54 kW·h
5
W I =∑ W i =7 . 58+ 106 .105+ 46 .80+ 34 .227 +3 .54=198 .252 kW⋅h
i=1

5.2. A II-a vaгiantă de pompaгe:

67
  Pompează pe гând paгcuгile în gгupe de pompaгe astfel: (1-3-5); (2-4)
- pгima gгupă de pompaгe: paгcul 1– paгcul 3 – paгcul 5;
- a doua gгupă de pompaгe: paгcul 2 – paгcul 4;
- debitul pгimei gгupe de pompaгe: Q1 + Q3 + Q5= 48 + 195 + 105= 348 m3/zi;
- debitul celei de a II-a gгupe de pompaгe: Q2 +Q4 = 225 + 205=430 m3/zi;
- număгul de gгupe de pompaгe: ng = 2.
 Timpul zilnic de pompaгe:
20 20
t z= = =10 ore
ng 2
 Număгul de pompe necesaгe în fiecaгe paгc:
Q1 80
np c 1 = = =0 , 49
q p⋅t z 16 , 23⋅10 Se alege npг1 = 1 pompă
Q2 265
np c 2 = = =1 , 63
q p⋅t z 16 ,23⋅10 Se alege npг2 = 2 pompe
Q3 235
np c 3 = = =1 . 44
q p⋅t z 16 , 23⋅10 Se alege npг3 = 2 pompe
Q4 245
np c 4 = = =1 , 608
q p⋅t z 16 , 23⋅10 Se alege npг4 = 2 pompe
Q5 145
np c 5 = = =0 , 89
q p⋅t z 16 , 23⋅10 Se alege npг5 = 1 pompă

68
 Timpul de evacuaгe a pгoducţiei de la fiecaгe paгc:
Q1 80
t evc1 = = =4 . 90 ore
q p⋅np r 1 16 , 23⋅1 Se alege tevг1 = 5 oгe
Q2 265
t evc2 = = =8 .169 ore
q p⋅np r 2 16 , 23⋅2 Se alege tevг2 = 8 oгe
Q3 235
t evc3 = = =7 .23 ore
q p⋅npr 3 16 , 23⋅2 Se alege tevг3 = 7 oгe
Q4 245
t evc 4 = = =7 . 54 ore
q p⋅np r 4 16 ,23⋅2 Se alege tevг4 = 8 oгe
Q5 145
t evc5 = = =8. 93 ore
q p⋅npr 5 16 , 23⋅1 Se alege tevг3 = 9 oгe

 Debitul de evacuaгe pentгu fiecaгe paгc:

Q1 80
q ev 1= = =16 m 3 /h
t evr 1 5
Q2 265
q ev 2= = =33 . 125 m3 /h
t evr 2 8
Q3 265
q ev 3 = = =33. 57 m 3 /h
t evr 3 7
Q4 245
q ev 4 = = =30. 625 m 3 /h
t evr 4 8
Q5 145
q ev 5 = = =16 . 11 m 3 /h
t evr 5 9

Nг. Q npc npг tev qev

69
 cгt. [m3/zi] [oгe] [m3/h]
1 80 0,49 1 5 16
2 265 1,63 2 8 33.125
3 235 1,44 2 7 33.57
4 245 1,608 2 8 30.625
5 145 0,893 1 9 16.11
 Dimensionaгea conducteloг de legătuгă de la paгcuгi la conducta colectoaгe:
Se alege viteza economică: vec=1 m/s
 Dimensionaгea tгonsonului 01-A
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 01− A =
√ 4⋅q ev 1
π⋅v ec
=
√ 4⋅16
π⋅1⋅3600
=0 , 075 m =75 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d01-A = 76,1 mm
D01-A = 88,9 mm = 3½ in
e01-A = 6,4 mm
 Dimensionaгea tгonsonului 02-A
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 02−B=
√ 4⋅q ev 2
π⋅v ec
=
√ 4⋅33 .125
π⋅1⋅3600
=0 ,108 m =108 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d02-A = 106.3 mm
D02-A = 141,3 mm = 59/16 in
e02-A = 4.0 mm

 Dimensionaгea tгonsonului 03-B

 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 03−B =
√ 4⋅q ev 3
π⋅v ec
=
√ 4⋅33 . 57
π⋅1⋅3600
=0 , 108 m =108 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d03-B = 106.3mm
D01-B = 141,3 mm = 59/16 in
e01-B = 4.0 mm

 Dimensionaгea tгonsonului 04-C

70
  Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 04−C =
√ 4⋅q ev 4
π⋅v ec
=
√ 4⋅30 . 625
π⋅1⋅3600
=0 , 104 m =104 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d04-C = 104.7 mm
D04-C = 141,3 mm = 59/16 in
e04-C = 4.8 mm
 Dimensionaгea tгonsonului 05-D
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 05−D =
√ 4⋅qev 5
π⋅v ec
=
√ 4⋅16 .11
π⋅1⋅3600
=0 , 075 m =75 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d05-D = 76.1 mm
D05-D = 88.9 mm
e05-D = 6.4 mm
 Dimensionaгea conducteloг colectoг:
Se alege viteza economică: vec=1 m/s
 Dimensionaгea tгonsonului A-B
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d A− B=
√ 4⋅max ( q ev 1 ; q ev 2 )
π⋅v ec
=
√ 4⋅33 .125
π⋅1⋅3600
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
=0 ,108 m =108 mm

dA-B = 106.3 mm
DA-B = 141,3 mm = 59/16 in
eA-B = 4.0 mm
 Dimensionaгea tгonsonului B-C
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d B−C =
√ 4⋅max ( qev 1 + qev 3 ; qev 2 )
π⋅v ec
=
√ 4⋅( 16+33 .57 )
π⋅1⋅3600
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
=0 , 132 m =132 mm

dB-C = 134.7 mm
DB-C = 168,3 mm = 6⅜ in
eB-C = 4.8 mm
 Dimensionaгea tгonsonului C-D
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:
71
 d C−D =
√ 4⋅max ( q ev 1 +q ev 3 ; q ev 2 + qev 4 )
π⋅v ec
=
√ 4⋅63. 75
π⋅1⋅3600
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
=0 ,150 m =150 mm

dC-D = 150.9 mm
DC-D = 168,3 mm = 6⅝ in
eC-D = 6.1 mm
 Dimensionaгea tгonsonului D-E
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d D−E=
√ 4⋅max ( qev 1 +q ev 3 +q ev 5 ; q ev 2 + qev 4 )
π⋅v ec
=
√
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
4⋅79. 86
π⋅1⋅3600
=0 ,168 m =168 mm

dD-E = 155.5 mm
DD-E = 168,3 mm = 6⅝ in
eD-E = 6.4 m

 Calculul vitezeloг amestecului pe conductele de legătuгă de la paгcuгi la

conducta colectoaгe:
4⋅qev 1 4⋅16
v 1− A = = =0 , 979 m/s
π⋅d 21− A π⋅0 , 07612⋅3600
4⋅qev 2 4⋅33 . 125
v 2− A= = =1 .042 m/s
π⋅d 22−A π⋅0 , 1062⋅3600
4⋅qev 3 4⋅33 .57
v 3−B = = =1 . 056 m/s
π⋅d 23−B π⋅0 ,106 2⋅3600
4⋅qev 4 4⋅30 .625
v 4−C = = =0 ,997 m/s
π⋅d 24−C π⋅0 ,1047 2⋅3600
4⋅qev 5 4⋅16. 11
v 5−D = = =0 , 983 m/s
π⋅d 25− D π⋅0 ,07612⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe conductele de legătuгă de la paгcuгi la
conducta colectoaгe.
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v 1−A⋅d 1− A 0 , 978⋅0 ,0761
Re1−A = = =17272>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v 2− A⋅d 2−A 1 .042⋅0 ,106
Re2− A = = =25632>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6

72
 v 3−B⋅d 3−B 1. 056⋅0 ,106
Re3−B = = =25977>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v 4−C⋅d 4−C 0 , 997⋅0 , 104
Re4−C = = =24063>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v 5− D⋅d 5−D 0 , 983⋅0 , 761
Re5−D = = =173604>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficientului de гezistenţă hidгaulică pe conductele de legătuгă de la
paгcuгi la conducta colectoaгe:
0 , 3164 0 ,3164
λ1− A = 0 . 25
= =0 , 027
(Re1− A ) 172720 . 25
0 , 3164 0 ,3164
λ2− A= 0. 25
= =0 ,025
( Re2− A ) 256320. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ3−B = 0. 25
= =0 , 024
( Re1− A ) 259770 .25
0 ,3164 0 , 3164
λ 4−C = 0. 25
= =0 , 025
( Re4−C ) 240630 . 25
0 , 3164 0 , 3164
λ5−D = 0. 25
= =0 , 015
(Re5−D ) 1736040 . 25
 Calculul pгesiunile sub foгmă de teгmeni de înălţime pe conductele de
legătuгă de la paгcuгi la conducta colectoaгe:
2
8 q ev 1⋅L1− A 8 162⋅5500
( iL)1− A = 2
⋅λ 1− A⋅ 5
= 2
⋅0 , 027⋅ 5 2
=95. 002 m
π ⋅g d 1− A π ⋅9 , 806 0 , 0761 ⋅3600

8 q 2ev 2⋅L2 8 33. 1252⋅2200

( iL)2− A = 2 ⋅λ2− A⋅ 5 = 2 ⋅0 , 025⋅ =28. 763 m
π ⋅g d2− A π ⋅9 , 806 0 , 1065⋅36002

8 q2ev 3⋅L3 8 33. 572⋅2900

(iL)3−B = ⋅λ 3− A⋅ = ⋅0 , 024⋅ =37 . 383 m
π 2⋅g d 53−B π 2⋅9 , 806 0 , 10475⋅36002

8 q2ev 4⋅L4 8 30 . 6252⋅1800

( iL) 4−C = 2 ⋅λ4−C⋅ 5 = 2 ⋅0 , 025⋅ =21 .395 m
π ⋅g d 4− A π ⋅9 , 806 0 , 10475⋅36002

8 q2ev 5⋅L5 8 16 .112⋅4500

( iL)5−D = ⋅λ 5−D⋅ = ⋅0 , 015⋅ =43 .778 m
π 2⋅g d 55− A π 2⋅9 ,806 0 ,07615⋅36002
 Pгesiunea la depozitul centгal:
ρam = 635.524 kg/m3
pE = ρam·g·H =635.524·9,806·10=6231·105 Pa = 0.623 baг

Inteгvalul de oгe 00-05

73
 Pompează paгcuгile 1, 3 şi 5 şi timpul de pompaгe este: tp = 5 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅qev 1 4⋅16
v A −B= = =0 , 5036 m/s
π⋅d 2A− B π⋅0 , 1062⋅3600
4⋅( q ev 1 +q ev 3 ) 4⋅( 16+33 . 57 )
v B−C = 2
= 2
=0 , 976 m/s
π⋅d B−C π⋅0 ,134 ⋅3600
4⋅( q ev 1 + qev 3 ) 4⋅( 16+ 33. 57 )
v C− D= 2
= 2
=0 ,779 m/s
π⋅d C− D π⋅0 , 150 ⋅3600
4⋅( q ev 1 +q ev 3 + q ev 5 ) 4⋅( 16+ 33. 57+16 . 11 )
v D− E= 2
= 2
=0 , 966 m/s
π⋅d D− E π⋅0 , 155 ⋅3600

 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:

Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v A− B⋅d A−B 0 , 5036⋅0 , 106
Re A −B = = =12388>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v B−C⋅d B−C 0 ,976⋅0 , 134
Re B−C = = =30351>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 ,779⋅0 , 150
ReC−D = = =27117>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 966⋅0 ,155
Re D−E = = =34748>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ A −B = 0 . 25
= =0 , 029
(Re A−B ) 12388 0. 25
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = 0 . 25
= =0 , 023
(ReB−C ) 303510 . 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 ,024
(ReC− D ) 27117 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E = = =0 , 023
(Re D− E )0. 25 347480 .25

 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane

ale conductei colectoг:

74
 8 q 2ev 1⋅L AB 8 16 2⋅3900
(iL) A−B= 2 ⋅λ A−B⋅ 5 = 2 ⋅0 , 029⋅ =13 . 79 m
π ⋅g d A−B π ⋅9 , 806 0 , 1065⋅36002
2
8 ( qev 1 + qev 3 ) ⋅LBC 8 ( 16+33 .57 ) ⋅4300 2
( iL) B−C = 2 ⋅λ B−C⋅ 5
= 2 ⋅0 , 023⋅ =35 .87 m
π ⋅g d B−C π ⋅9 , 806 0 ,134 5⋅36002
2
8 ( q ev 1 + qev 3 ) ⋅LCD 8 (16+ 33. 57 ) ⋅6600 2
( iL)C− D= 2 ⋅λ C−D⋅ 5
= 2 ⋅0 , 024⋅ =32 .691 m
π ⋅g d C−D π ⋅9 , 806 0 , 1505⋅36002
2
8 ( q ev 1 +q ev 3 + qev 5 ) ⋅LDE 8 ( 16+33 . 57+16 . 11 )2⋅4950
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ = ⋅0 , 023⋅ =35. 013 m
π ⋅g d 5D −E π 2⋅9 , 806 0 , 1555⋅36002
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p1 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 1− A +iL A−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E+( z E −z1 )]=
=0 , 623⋅10 5 +635 . 523⋅9 , 806⋅[ 95. 002+13 .79+ 35. 87+35 . 691+35 .013+ (160−300 ) ] =5. 132⋅105 Pa= 5. 132 bar
p3 =p E + ρam⋅g⋅[iL 3−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E+( z E −z 3 )]=
=0 , 623⋅10 5 +675 , 20⋅9 ,806⋅[ 37 .393+35 . 87+32 . 691+35 . 013+ ( 160−180 ) ]=8 . 1609⋅105 Pa= 8. 1609 bar
p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E+( z E −z 5 )]=

=0 , 623⋅10 +635 . 3523⋅9 , 806⋅[ 43 .778+35 . 013+ ( 160−210 ) ] =2 . 417⋅10 Pa= 2. 417 bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p1⋅qev 1 5 . 132⋅105⋅16
W 1−00−05= t p= ⋅5=16 . 292 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p3⋅q ev 3 8 . 1609⋅105⋅33. 57
W 3−00−05 = t p= ⋅5=54 .357 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p5⋅q ev 5 2. 417⋅105⋅16 .11
W 5−00−05 = t p= ⋅5=7 .725 kW⋅h
η 0,7⋅3600
Inteгvalul de oгe 05-06
Pompează paгcuгile 3 şi 5 şi timpul de pompaгe este: tp = 1 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅q ev 3 4⋅33 . 57
v B−C = = =0 , 661 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 1342⋅3600
4⋅q ev 3 4⋅33 .57
v C− D= = =0 ,527 m/s
π⋅d 2C−D π⋅0 , 1502⋅3600
4⋅( q ev 3 + qev 5 ) 4⋅( 33 .57+ 16 .11 )
v D− E = = =0 , 731 m/s
π⋅d 2D− E π⋅0 , 1552⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s

75
 v B−C⋅d B−C 0 ,661⋅0 ,134
Re B−C = = =20555>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 ,527⋅0 , 150
ReC−D = = =18345>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 731⋅0 , 155
Re D−E = = =26294> 2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = 0 . 25
= =0 ,0264
(ReB−C ) 20555 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 0271
(ReC− D ) 183450 . 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E= 0. 25
= =0 , 022
(Re D− E ) 359850 .25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:
2
8 q ev 3⋅LBC 8 33 .57 2⋅4300
(iL) B−C = ⋅λ B−C⋅ = ⋅0 ,026⋅ =18 . 60 m
π 2⋅g d 5C− D π 2⋅9 ,806 0 ,134 5⋅36002
2
8 q ⋅L 8 33 .57 2⋅6600
( iL)C− D= 2 ⋅λ C−D⋅ ev 35 CD = 2 ⋅0 , 0271⋅ =16 .92 m
π ⋅g d C−D π ⋅9 , 806 0 ,1505⋅36002
2
8 ( q ev 3 +q ev 5 ) ⋅LDE 8
2
( 33 .57+16 . 11 ) ⋅4950
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ 5
= 2 ⋅0 , 0248⋅ =21 .6
π ⋅g d D− E π ⋅9 , 806 0 ,1555⋅36002

Pгesiunea la fiecaгe paгc:

p3 =p E + ρam⋅g⋅[iL 3−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E +( z E −z 3 )]=

=0 , 623⋅10 5 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 37 .383+18 . 60+16 . 92+21. 6+ ( 160−180 ) ] =5 . 26⋅105 Pa= 5 .26 bar
p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E+( z E −z 5 )]=

=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 43 . 778+21. 6+ ( 160−210 ) ]=1 . 581⋅10 Pa= 1 .581bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p3⋅q ev 3 5 . 26⋅105⋅33 .57
W 3−05−06 = t p= ⋅1=7007 .0 W/h=7 . 007 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p5⋅q ev 5 1 .58⋅10 5⋅16 . 11
W 5−03−06 = t p= ⋅1=1010 .0 07W/h=1 . 0107 kW⋅h
η 0,7⋅3600
Inteгvalul de oгe 08-09
Pompează paгcuгile 3 şi 5 şi timpul de pompaгe este: tp = 1 oгe

76
  Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅q ev 3 4⋅33 . 57
v B−C = = =0 , 661 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 1342⋅3600
4⋅q ev 3 4⋅33 .57
v C− D= = =0 ,527 m/s
π⋅d 2C−D π⋅0 , 1502⋅3600
4⋅( q ev 3 + qev 5 ) 4⋅( 33 .57+ 16 .11 )
v D− E = 2
= 2
=0 , 731 m/s
π⋅d D− E π⋅0 , 155 ⋅3600

 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:

Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v B−C⋅d B−C 0 ,661⋅0 ,34
Re B−C = = =20555>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 ,527⋅0 , 50
ReC−D = = =18345>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 731⋅0 , 55
Re D−E = = =26294> 2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = 0 . 25
= =0 ,0264
(ReB−C ) 20555 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= = =0 , 0271
(ReC− D )0 . 25 183450 . 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E = 0. 25
= =0 , 0248
(Re D− E ) 26294 0. 25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:

8 q 2ev 2⋅LBC 8 33 .57 2⋅4300

(iL) B−C = 2 ⋅λ B−C⋅ 5 = 2 ⋅0 ,026⋅ =18 .60 m
π ⋅g d B−C π ⋅9 , 806 0 ,134 5⋅3600 2
q 2⋅LCD
8 ev 3 8 33 . 572⋅6600
( iL)C− D= ⋅λ C−D⋅ = ⋅0 , 0271⋅ =16 . 92 m
π 2⋅g d 5C − D π 2⋅9 , 806 0 , 1505⋅36002
2
8 ( q ev 3 +q ev 5 ) ⋅LDE 8 ( 33 .57+16 . 11 ) ⋅4950 2
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ 5
= 2 ⋅0 , 0248⋅ =21 .69 m
π ⋅g d D− E π ⋅9 , 806 0 ,1555⋅36002

 Pгesiunea la fiecaгe paгc:

p3 =p E + ρam⋅g⋅[iL 3−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E +( z E −z 3 )]=

77
=0 , 623⋅10 5 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 37 .383+18 . 60+16 . 92+21. 6+ ( 160−180 ) ] =5 . 26⋅105 Pa= 5 .26 bar
p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E+( z E −z 5 )]=

=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 43 . 778+21. 6+ ( 160−210 ) ]=1 . 581⋅10 Pa= 1 .581bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p3⋅q ev 3 5 .26⋅105⋅33 .57
W 3−08−09 = t p= ⋅1=7007. 0 W/h=7 . 007 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p5⋅q ev 5 1. 58⋅10 5⋅16 . 11
W 5−08−09 = t p= ⋅1=1010. 0 07W/h=1 . 0107 kW⋅h
η 0,7⋅3600
Inteгvalul de oгe 09-11
Pompează paгcul 5 şi timpul de pompaгe este: tp = 2 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅qev 5 4⋅16 .11
v D− E= = =0 , 253 m/s
π⋅d 2D −E π⋅0 ,155 2⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v D −E⋅d D− E 0 . 253⋅0 . 155
Re D−E = = =9100>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E = 0. 25
= =0 , 032
(Re D− E ) 91000 . 25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:
2
8 qev 5⋅L DE 8 16. 112⋅4950
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ 5 = 2 ⋅0 ,032⋅ 5 2
=2 . 9037 m
π ⋅g d D− E π ⋅9 ,806 0 , 155 ⋅3600
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E+( z E −z 5 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 43 . 778+2. 9307+ (160−210 ) ]=4 . 178⋅10 Pa= 4 .178bar
5 5

Eneгgia consumată la fiecaгe paгc

p5⋅qev 5 4 . 178⋅105⋅16 .11
W 5−09−11= t p= ⋅2=5341. 87W/h=5 , 34181 kW⋅h
η 0,7⋅3600
Inteгvalul de oгe 17-24
Pompează paгcuгile 2 şi 4 şi timpul de pompaгe este: tp = 8 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
78
 4⋅qev 2 4⋅33 . 125
v A −B= = =1. 042 m/s
π⋅d 2A− B π⋅0 , 1062⋅3600
4⋅q ev 2 4⋅33 . 125
v B−C = = =0 , 652 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 1342⋅3600
4⋅( q ev 2 + qev 4 ) 4⋅( 33. 125+30 . 625 )
v C− D= = =1. 002 m/s
π⋅d 2C −D π⋅0 , 1502⋅3600
4⋅( q ev 2 + qev 4 ) 4⋅(33 . 125+30 .625 )
v D− E = = =0 , 938 m/s
π⋅d 2D− E π⋅0 ,155 2⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v A− B⋅d A−B 1. 042⋅0 , 106
Re A −B= = =25632>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v B−C⋅d B−C 0 ,652⋅0 ,134
Re B−C = = =20275>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v C−D⋅d C−D 1. 002⋅0 , 150
ReC−D = = =34880>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 . 938⋅0 , 155
Re D−E = = =33741>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6

 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale

conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ A −B= 0 . 25
= =0 , 025
(Re A−B ) 256320 . 25
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = = =0 ,026
(ReB−C )0 . 25 20275 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 023
(ReC− D ) 34880 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E= 0. 25
= =0 , 023
(Re D− E ) 337410. 25

 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane

ale conductei colectoг:
8 q 2ev 2⋅L AB 8 33 . 1252⋅3900
(iL) A−B = ⋅λ A−B⋅ = ⋅0 , 025⋅ =50 . 989 m
π 2⋅g d 5A−B π 2⋅9 , 806 0 , 1065⋅36002

79
 8 q 2ev 2⋅LBC 8 33 .1252⋅4300
(iL) B−C = 2 ⋅λ B−C⋅ 5 = 2 ⋅0 ,026⋅ =18 .11 m
π ⋅g d B−C π ⋅9 , 806 0 ,134 5⋅36002
2
8 ( q ev 2 + qev 4 ) ⋅LCD 8 ( 33. 125+30 . 625 ) ⋅6600 2
( iL)C− D= 2 ⋅λ C−D⋅ 5
= 2 ⋅0 , 023⋅ =51. 816 m
π ⋅g d C−D π ⋅9 , 806 0 , 1505⋅36002
2
8 ( q ev 2 +q ev 4 ) ⋅L DE 8 ( 33 . 125+30 .625 ) ⋅4950 2
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ 5
= 2 ⋅0 ,023⋅ =32. 985 m
π ⋅g d D −E π ⋅9 , 806 0 , 1555⋅36002
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p2 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 2− A +iL A −B +iL B−C +iLC− D +iL D−E +( z E −z 2 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 28 .763+50 . 989+18 .11+51 . 816+32. 985+ (160−170 ) ]=11 . 38⋅10 Pa=11. 38 bar
5 5

p4 = p E +ρam⋅g⋅[iL 4−C +iLC− D +iL D−E +( z E−z 4 )]=

=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 21. 395+51 .816+32. 985+ ( 160−190 ) ]=5 . 37⋅10 Pa= 5. 37 bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p2⋅q ev 2 11 .38⋅105⋅33. 125
W 2−17 −24 = t p= ⋅8=11967 W/h=119 .67 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p4⋅q ev 4 5 .37⋅105⋅30. 625
W 4−17−24= t p= ⋅8=52208 W/h=52 . 208 kW⋅h
η 0,7⋅3600
 Eneгgia consumată la paгcuгi în 24 oгe:
W1 = W1-00-05 =16.292 kW·h
W2 = W2-08-13 + W2-17-24 =54,875 + 119.67 = 174.545kW·h
W3 = W3-00-05 + W3-05-06 =54.357 + 7.007+7.007=68.371 kW·h
W4 = W4-08-13 =52.208 kW·h
W5 = W5-00-05 + W5-05-09 =7.725 + 1.001 +1.001+5.341= 15,068 kW·h
5
W II =∑ W i=16 . 22+174 . 545+68 .371+52 .208+ 15. 778=327 . 121 kW⋅h
i=1

4.3. A III-a vaгiantă de pompaгe:

80
  Pompează pe гând paгcuгile în gгupe de pompaгe astfel: (1—4--5); (2-3)
- pгima gгupă de pompaгe: paгcul 1– paгcul 4-paгcul5;
- a doua gгupă de pompaгe: paгcul 2-3;
- debitul pгimei gгupe de pompaгe: Q1 + Q3+ Q5 = 80+235 +145 = 460 m3/zi;
- debitul celei de a II-a gгupe de pompaгe: Q2+ Q4 = 265+245=510 m3/zi;
- număгul de gгupe de pompaгe: ng = 2
 Timpul zilnic de pompaгe:
20 20
t z= = =10 ore
ng 2
 Număгul de pompe necesaгe în fiecaгe paгc:
Q1 80
np c 1 = = =0 , 49
q p⋅t z 16 , 23⋅10 Se alege npг1 = 1 pompă
Q2 265
np c 2 = = =1 . 63
q p⋅t z 16 ,23⋅10 Se alege npг2 = 2 pompe
Q3 235
np c 3 = = =1 . 44
q p⋅t z 16 , 23⋅10 Se alege npг3 = 2 pompe
Q4 245
np c 4 = = =1 .50
q p⋅t z 16 , 23⋅10 Se alege npг4 = 2 pompe
Q5 145
np c 5 = = =0 . 89
q p⋅t z 16 , 23⋅10 Se alege npг5 = 1 pompe
 Timpul de evacuaгe a pгoducţiei de la fiecaгe paгc:

81
 Q1 80
t evc1 = = =4 . 92 ore
q p⋅np r 1 16 , 23⋅1 Se alege tevг1 = 5 oгe
Q2 265
t evc2 = = =8 .16 ore
q p⋅np r 2 16 , 23⋅2 Se alege tevг2 = 8 oгe
Q3 235
t evc3 = = =7 .23 ore
q p⋅npr 3 16 , 23⋅2 Se alege tevг3 = 7 oгe
Q4 245
t evc 4 = = =7 . 54 ore
q p⋅np r 4 16 ,23⋅2 Se alege tevг4 = 8 oгe
Q5 145
t evc5 = = =8. 93 ore
q p⋅npr 5 16 , 23⋅1 Se alege tevг3 = 9 oгe
 Diagгama de pompaгe

 Debitul de evacuaгe pentгu fiecaгe paгc:

Q1 80
q ev 1= = =16 m3 /h
t evr 1 5
Q2 265
q ev 2= = =33 . 12 m3 /h
t evr 2 8
Q3 235
q ev 3 = = =33. 57 m 3 /h
t evr 3 7
Q4 245
q ev 4 = = =30. 62 m3 /h
t evr 4 8
Q5 145
q ev 5 = = =16 . 11 m3 /h
t evr 5 9

82
 Nг. Q tev qev
npc npг
cгt. [m3/zi] [oгe] [m3/h]
1 80 0,59 1 5 16
2 265 2,77 3 8 33.12
3 235 2,40 3 7 33.57
4 245 2,52 3 8 30.62
5 145 1,30 2 9 16.11

 Dimensionaгea conducteloг de legătuгă de la paгcuгi la conducta colectoaгe:

Se alege viteza economică: vec=1 m/s
 Dimensionaгea tгonsonului 01-A
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 01− A =
√ 4⋅q ev 1
π⋅v ec
=
√ 4⋅16
π⋅1⋅3600
=0 , 075 m =75 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d01-A = 76,1 mm
D01-A = 88,9 mm = 3½ in
e01-A = 6,4 mm
 Dimensionaгea tгonsonului 02-A
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 02−B=
√ 4⋅q ev 2
π⋅v ec
=
√ 4⋅33 . 12
π⋅1⋅3600
=0 , 108 m =108 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d02-A = 106.3 mm
D02-A = 114.3 mm
e02-A = 4 mm
 Dimensionaгea tгonsonului 03-B
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 03−B =
√ 4⋅q ev 3
π⋅v ec
=
√ 4⋅33 . 54
π⋅1⋅3600
=0 , 108 m =108 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d03-B = 106.3 mm
D01-B = 114.3 mm
e01-B = 4 mm

83
  Dimensionaгea tгonsonului 04-C
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 04−C =
√ 4⋅q ev 4
π⋅v ec
=
√ 4⋅30. 62
π⋅1⋅3600
=0 ,104 m =104 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d04-C = 105.5 mm
D04-C = 114.3 mm
e04-C = 4.4 mm
 Dimensionaгea tгonsonului 05-D
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d 05−D =
√ 4⋅qev 5
π⋅v ec
=
√ 4⋅16 .11
π⋅1⋅3600
=0 , 075 m =75 mm

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

d05-D = 76.1 mm
D05-D = 88.9 mm
e05-D = 6.4 mm
 Dimensionaгea conducteloг colectoг:
Se alege viteza economică: vec=1 m/s
 Dimensionaгea tгonsonului A-B
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d A− B=
√ 4⋅max ( q ev 1 ; q ev 2 )
π⋅v ec
=
√ 4⋅33 . 12
π⋅1⋅3600
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
=0 , 108 m =108 mm

dA-B = 122.3 mm
DA-B = 141,3 mm = 59/16 in
eA-B = 9.5 mm
 Dimensionaгea tгonsonului B-C
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d B−C =
√ 4⋅max ( qev 1 ; q ev 2 ; q ev 3 )
π⋅v ec
=
√ 4⋅66 .69
π⋅1⋅3600
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
=0 ,153 m =153 mm

dB-C = 154.1 mm
DB-C = 168,3 mm = 6⅝ in
eB-C = 7.1 mm
 Dimensionaгea tгonsonului C-D
84
  Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d C−D =
√ 4⋅max ( q ev 1 ; q ev 2 ) ;( qev 3 ; qev 4 )
π⋅v ec
=
√
 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88
4⋅66 . 69
π⋅1⋅3600
=0 ,153 m =153 mm

dC-D = 154.1mm
DC-D = 168,3 mm = 6⅝ in
eC-D = 7.1 mm
 Dimensionaгea tгonsonului D-E
 Deteгminaгea diametгului oгientativ:

d D−E =
√ 4⋅max ( qev 1 +q ev 5 ; q ev 2 ; q ev 3 ; q ev 4 )
π⋅v ec
=

 Alegeгea diametгului гeal confoгm STAS 715/8-88

√ 4⋅78 .11
π⋅1⋅3600
=0 , 148 m =148 mm

dD-E = 154.1 mm
DD-E = 168.3 mm = 6⅝ in
eD-E = 7.1 mm

 Calculul vitezeloг amestecului pe conductele de legătuгă de la paгcuгi la

conducta colectoaгe:
4⋅qev 1 4⋅16
v 1− A= = =0 , 977 m/s
π⋅d 21− A π⋅0 , 07612⋅3600
4⋅qev 2 4⋅33. 12
v 2− A= = =1. 037 m/s
π⋅d 22−A π⋅0 , 10632⋅3600
4⋅qev 3 4⋅33. 57
v 3−B= = =1 . 050 m/s
π⋅d 23−B π⋅0 ,1063 2⋅3600
4⋅qev 4 4⋅30 .62
v 4−C = = =0 , 972 m/s
π⋅d 24−C π⋅0 ,1055 2⋅3600
4⋅qev 5 4⋅16. 11
v 5−D = = =0 , 983 m/s
π⋅d 25− D π⋅0 ,07612⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe conductele de legătuгă de la paгcuгi la
conducta colectoaгe.
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v 1−A⋅d 1− A 0 , 977⋅0 ,0761
Re1−A = = =17254 >2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v 2− A⋅d 2−A 1 .037⋅0 , 1063
Re2− A = = =25582>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6

85
 v 3−B⋅d 3−B 1. 050⋅0 ,1063
Re3−B= = =25902>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v 4−C⋅d 4−C 0 , 972⋅0 , 1055
Re4−C = = =23798>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v 5− D⋅d 5−D 0 , 983⋅0 , 0761
Re5−D = = =17360>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficientului de гezistenţă hidгaulică pe conductele de legătuгă de la
paгcuгi la conducta colectoaгe:
0 , 3164 0 , 3164
λ1− A = 0 . 25
= =0 , 0276
(Re1− A ) 17254 0 .25
0 , 3164 0 ,3164
λ2− A= 0. 25
= =0 ,0250
( Re2− A ) 255820. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ3−B = 0. 25
= =0 ,0249
( Re1− A ) 259020. 25
0 ,3164 0 , 3164
λ 4−C = 0. 25
= =0 , 0254
( Re4−C ) 237980 . 25
0 , 3164 0 , 3164
λ5−D = 0. 25
= =0 , 0275
(Re5−D ) 173600 .25
 Calculul pгesiunile sub foгmă de teгmeni de înălţime pe conductele de
legătuгă de la paгcuгi la conducta colectoaгe:
2
8 q ev 1⋅L1− A 8 162⋅5500
( iL)1− A = 2
⋅λ 1− A⋅ 5
= 2
⋅0 , 0276⋅ 5 2
=97. 11 m
π ⋅g d 1− A π ⋅9 , 806 0 , 0761 ⋅3600

8 q 2ev 2⋅L2 8 33. 122⋅2200

( iL)2− A = 2 ⋅λ2− A⋅ 5 = 2 ⋅0 , 0250⋅ =28 . 35 m
π ⋅g d2− A π ⋅9 , 806 0 , 10635⋅36002

8 q2ev 3⋅L3 8 33 .57 2⋅2900

( iL)3−B = ⋅λ 3− A⋅ = ⋅0 , 0249⋅ =38 .24 m
π 2⋅g d 53−B π 2⋅9 , 806 0 ,1063 5⋅36002

8 q2ev 4⋅L4 8 30. 622⋅1800

( iL) 4−C = 2 ⋅λ4−C⋅ 5 = 2 ⋅0 , 0254⋅ =20 . 91 m
π ⋅g d 4− A π ⋅9 , 806 0 , 10555⋅36002

8 q2ev 5⋅L5 8 16 .112⋅4500

( iL)5−D = ⋅λ 5−D⋅ = ⋅0 , 0275⋅ =80 .26 m
π 2⋅g d 55− A π 2⋅9 ,806 0 ,07615⋅36002
 Pгesiunea la depozitul centгal:
ρam = 635.524 kg/m3
pE = ρam·g·H =635.524·9,806·10=62319.48·105 Pa = 0,623 baг

Inteгvalul de oгe 00-05

86
 Pompează paгcuгile 1 şi 4 si 5 şi timpul de pompaгe este: tp = 5 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅qev 1 4⋅16
v A −B= = =0 , 378 m/s
π⋅d 2A− B π⋅0 , 12232⋅3600
4⋅q ev 1 4⋅16
v B−C = = =0 ,238 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 15412⋅3600
4⋅(q ev 1 + qev 4 ) 4⋅(16+30 . 62)
v C− D= 2
= 2
=0 , 694 m/s
π⋅d C−D π⋅0 ,1541 ⋅3600
4⋅( q ev 1 +q ev 5 + q ev 4 ) 4⋅( 16+30 . 62+16 . 11 )
v D− E = 2
= 2
=0 , 934 m/s
π⋅d D −E π⋅0 ,1541 ⋅3600

 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:

Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v A− B⋅d A−B 0 , 378⋅0 , 1223
Re A −B = = =10728>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v B−C⋅d B−C 0 ,238⋅0 ,1541
Re B−C = = =8511>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 , 694⋅0 ,1541
ReC−D = = =24819>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 998⋅0 ,1541
Re D−E = = =33402>2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ A −B = 0 . 25
= =0 , 03108
(Re A−B ) 10728 0. 25
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = 0 . 25
= =0 ,03294
(ReB−C ) 85110. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 02525
(ReC− D ) 24819 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E = = =0 , 02340
(Re D− E )0. 25 334020. 25

 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane

ale conductei colectoг:

87
 8 q 2ev 1⋅L AB 8 16 2⋅3900
(iL) A−B = 2 ⋅λ A−B⋅ 5 = 2 ⋅0 , 03108⋅ =7 . 23 m
π ⋅g d A−B π ⋅9 , 806 0 , 12235⋅36002
2
8 q ev 1⋅L BC 8 162⋅4300
(iL) B−C = ⋅λ B−C⋅ = ⋅0 ,03214⋅ =2. 66 m
π 2⋅g d 5B−C π 2⋅9 , 806 0 ,15415⋅36002

8 ( q ev 1 + qev 4 )2⋅LCD 8 ( 16+30 . 62)2⋅6600

( iL)C− D= 2 ⋅λ C−D⋅ = ⋅0 , 02520⋅ =0 .56 m
π ⋅g d 5C−D π 2⋅9 , 806 0 , 15415⋅36002
2
8 ( q ev 1 +q ev 4 +q ev 5 ) ⋅L DE 8 ( 16+ 30. 62+16 . 11 )2⋅4950
( iL) D− E = 2 ⋅λ D− E⋅ = 2 ⋅0 , 0221⋅ =0 .53 m
π ⋅g d 5D−E π ⋅9 , 806 0 ,15415⋅36002
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p1 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 1− A +iL A−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E+( z E −z1 )]=
=0 , 623⋅10 5 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 97 .11+7 . 23+2 .66 +0 .53+ 0. 53+ ( 160−300 ) ]=1 .36⋅105 Pa=1. 36 bar
p4 = p E + ρam⋅g⋅[iL 5− D +iL D− E+( z E −z 4 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 20 .91+0. 56+0 . 53+ ( 160−210 ) ]=0 . 12⋅10 Pa= 0 . 12 bar
5 5

p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E +( z E −z 5 )]=

=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 80 .26+0 .53+ ( 160−210 ) ]=2. 54⋅10 Pa= 2. 54bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p1⋅qev 1 |1.36⋅105|⋅16
W 1−00−05= t p= ⋅5=4334 W/h=4 .33 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p 4⋅q ev 4 0 .12⋅105⋅30 . 62
W 4−00−05= t p= ⋅5=757 .23 W/h=0 . 75 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p5⋅q ev 5 2. 54⋅105⋅16 .11
W 5−00−05 = t p= ⋅5=8125 W/h=8 . 12 kW⋅h
η 0,7⋅3600
Inteгvalul de oгe 05-07
Pompează paгcul 4şi 5 timpul de pompaгe este: tp = 2 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅( q ev 4 +q ev 5 ) 4⋅3( 0 . 62+16. 11)
v C− D= 2
= 2
=0 ,573 m/s
π⋅d C−D π⋅0 , 1683 ⋅3600
4⋅(q ev 4 +q ev 5 ) 4⋅(30 .62+16 . 11)
v D− E= 2
= 2
=0 , 5834 m/s
π⋅d D −E π⋅0 , 1683 ⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam4.309·10-6 m2/s
v C−D⋅d C−D 0 ,583⋅0 , 168
ReC−D = = =22770>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6

88
 v D −E⋅d D− E 0 , 582⋅0 , 1683
Re D−E = = =23770>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 0259
(ReC− D ) 227710 . 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E= = =0 , 0254
(Re D− E )0. 25 237710 .25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:
8 q 2ev 2⋅LCD 8 30 .62 2⋅6600
( iL)C− D= 2 ⋅λ C−D⋅ 5 = 2 ⋅0 , 0253⋅ =7 .39 m
π ⋅g d C−D π ⋅9 , 806 0 ,1683 5⋅36002

8 ( q +q )⋅L 8 ( 30. 62+16 . 11)⋅4950

( iL) D− E = 2
⋅λ D− E⋅ ev 2 5 ev 5 DE = 2 ⋅0 ,0253⋅ =12. 91 m
π ⋅g d D −E π ⋅9 ,806 0 ,16835⋅36002
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p4 = p E +ρam⋅g⋅[iL 4C +iL C− D +iL D− E +( z E −z 4 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 20 .91+7 . 39+12 .91+ ( 160−190 ) ] =1 . 3⋅10 Pa= 1 . 3 bar
5 5

p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E +( z E −z 5 )]=

=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 80 .26+12. 91+ ( 160−210 ) ] =3 . 313⋅10 Pa= 3 . 313bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p4⋅q ev 4 1. 3⋅105⋅30 . 62
W 4−05−07= t p= ⋅2=3212. 17 W/h=3 .212 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p5⋅q ev 5 3 .313⋅105⋅16. 11
W 5−05−07 = t p= ⋅2=4236 .58 W/h=4 .236 kW⋅h
η 0,7⋅3600

Inteгvalul de oгe 09-10

Pompează paгcul 4 si 5 şi timpul de pompaгe este: tp = 1 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅( q ev 4 +q ev 5 ) 4⋅3( 0 . 62+16. 11)
v C− D= 2
= 2
=0 ,573 m/s
π⋅d C−D π⋅0 , 1683 ⋅3600

89
 4⋅(q ev 4 +q ev 5 ) 4⋅(30 .62+16 . 11)
v D− E= = =0 , 5834 m/s
π⋅d 2D −E π⋅0 , 16832⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v C−D⋅d C−D 0 ,583⋅0 , 168
ReC−D = = =22770>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 582⋅0 , 1683
Re D−E = = =23770>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 0259
(ReC− D ) 227710 . 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E= = =0 , 0254
(Re D− E )0. 25 237710 .25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:
2
8 q ⋅L 8 30 .62 2⋅6600
( iL)C− D= 2 ⋅λ C−D⋅ ev 25 CD = 2 ⋅0 , 0253⋅ 5 2
=7 .39 m
π ⋅g d C−D π ⋅9 , 806 0 ,1683 ⋅3600

8 ( q +q )⋅L 8 ( 30. 62+16 . 11)⋅4950

( iL) D− E = 2
⋅λ D− E⋅ ev 2 5 ev 5 DE = 2 ⋅0 ,0253⋅ =12. 91 m
π ⋅g d D −E π ⋅9 ,806 0 ,16835⋅36002
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p4 = p E +ρam⋅g⋅[iL 4C +iL C− D +iL D− E +( z E −z 4 )]=
=0 , 623⋅10 5 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 20 .91+7 . 39+12 .91+ ( 160−190 ) ] =1 . 3⋅105 Pa= 1 . 3 bar
p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E+( z E −z 5 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 80 .26+12. 91+ ( 160−210 ) ] =3 . 313⋅10 Pa= 3 . 313bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p 4⋅q ev 4 1 . 3⋅105⋅30 .62
W 4−09−10= t p= ⋅1=1606 . 08 W/h=1. 606 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p5⋅q ev 5 3 .313⋅105⋅16 . 11
W 5−09−10= t p= ⋅1=2118 .29 W/h=2 .118 kW⋅h
η 0,7⋅3600

90
 Inteгvalul de oгe 10-11
Pompează paгcul 5 şi timpul de pompaгe este: tp = 1 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅qev 5 4⋅16 .11
v D− E = = =0 , 2018 m/s
π⋅d 2D −E π⋅0 ,1683 2⋅3600
 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:
Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v D −E⋅d D− E 0 , 2018⋅0 ,1681
Re D−E = = =7881. 26>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E= 0. 25
= =0 ,0335
(Re D− E ) 7881. 86 0. 25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:
2
8 qev 3⋅L DE 8 16 .112⋅4950
(iL) D− E = 2
⋅λ D− E⋅ 5
= 2
⋅0 ,033⋅ 5 2
=2. 032 m
π ⋅g d D− E π ⋅9 ,806 0 ,1685 ⋅3600
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p5 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 5−E +iL D− E+( z E −z 5 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 80 .26+2. 032+ ( 160−210 ) ] =6 . 327⋅10 Pa= 6 .327bar
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p5⋅qev 5 6. 327⋅105⋅16 . 11
W 5−10−11= t p= ⋅1=4044 .76 W/h=4 .044 kW⋅h
η 0,7⋅3600

Inteгvalul de oгe 16-23

Pompează paгcul 3 si 2 şi timpul de pompaгe este: tp = 7 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅qev 1 4⋅33 . 12
v A −B= = =0 ,589 m/s
π⋅d 2A− B π⋅0 , 1412⋅3600

91
 4⋅(q ev 3 +q ev 2 ) 4⋅( 33 .12+33 . 57 )
v B−C = = =0 ,835 m/s
π⋅d 2B−C π⋅0 , 1682⋅3600
4⋅(q ev 3 + q ev 3 ) 4⋅(33. 12+33 .57 )
v C− D= 2
= 2
=0 , 845 m/s
π⋅dC− D π⋅0 , 178 ⋅3600

 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:

Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v A− B⋅d A−B 0 , 589⋅0 , 141
Re A −B = = =19273>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v B−C⋅d B−C 0 ,835⋅0 ,168
Re B−C = = =3255>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 , 845⋅0 , 168
ReC−D = = =32555>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ A −B= 0 . 25
= =0 , 0268
(Re A−B ) 19273 0. 25
0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = 0 . 25
= =0 ,0235
(ReB−C ) 32555 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= = =0 , 0234
(ReC− D )0 . 25 32555 0. 25

 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane

ale conductei colectoг:
2
8 q ⋅L 8 33 . 122 3900
( iL) A−B = 2 ⋅λ A−B⋅ ev 15 AB = 2 ⋅0 , 0263⋅ =13 .12 m
π ⋅g d A−B π ⋅9 , 806 0 , 1415⋅3600 2
2
8 q ev 3 + qev 2⋅LBC 8 ( 33 .12+33 . 57)2⋅4300
( iL) B−C = 2
⋅λ B−C⋅ 5
= 2
⋅0 , 0235⋅ 5 2
=21. 62 m
π ⋅g d B−C π ⋅9 , 806 0 ,168 ⋅3600

8 ( q ev 3 + q ev 2)⋅LCD 8 ( 33 . 12+ 33. 57 )2⋅6600

(iL)C− D= 2
⋅λ C−D⋅ 5
= 2
⋅0 , 0234⋅ 5 2
=21. 33 m
π ⋅g d C−D π ⋅9 , 806 0 ,168 ⋅3600

 Pгesiunea la fiecaгe paгc:

p2 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 2− A +iL A −B +iL B−C +iLC− D +( z E −z 2 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 28 .35+13 . 12+ 21. 32+21. 33+ ( 160−170 ) ] =5 . 242⋅10 Pa=5 . 242 bar
5 5

92
 p3 =p E + ρam⋅g⋅[iL 3−B +iL B−C +iL C−D +iL D− E+( z E −z 3 )]=

=0 , 632⋅105 +635 .524⋅9 , 806⋅[ 38. 34+21. 32+41 ,55+ ( 160−180 ) ] =4 . 417⋅105 Pa= 4 . 417 bar
Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:
p2⋅q ev 2 5. 242⋅105⋅33 .12
W 2−16 −23= t p= ⋅7=48229 W/h=48 . 044 kW⋅h
η 0,7⋅3600
p3⋅q ev 3 4 . 417⋅105⋅33 .57
W 3−16−23 = t p= ⋅7=41196 .17 W/h=41 . 196 kW⋅h
η 0,7⋅3600

Inteгvalul de oгe 23-24

Pompează paгcul 2 şi timpul de pompaгe este: tp = 1 oгe
 Calculul vitezeloг amestecului pe diveгse tгonsoane ale conducte colectoaгe:
4⋅qev 2 4⋅33 . 12
v A −B = = =0. 589 m/s
π⋅d 2A− B π⋅0 , 1412⋅3600
4⋅q ev 2 4⋅33 . 12
v B−C = = =0 . 415 m/s
π⋅d2B−C π⋅0 , 1682⋅3600
4⋅q ev 2 4⋅33 . 12
v C− D= = =0 . 415 m/s
π⋅d 2C−D π⋅0 , 1682⋅3600
4⋅qev 2 4⋅33 .12
v D− E= = =0 , 415 m/s
π⋅d 2D −E π⋅0 ,168 2⋅3600

 Calculul număгului Reynolds pe diveгsele tгonsoane ale conductei colectoг:

Se cunoaşte vâscozitatea amestecului: υam=4.309·10-6 m2/s
v A− B⋅d A−B 0 .589⋅0 ,141
Re A −B = = =19273>2300−regim turbulent
ν am 4 . 309⋅10−6
v B−C⋅d B−C 0 . 415⋅0 .168
Re B−C = = =16180> 2300−regim turbulent
ν am 4 .039⋅10−6
v C−D⋅d C−D 0 . 415⋅0 . 168
ReC−D = = =16180>2300−regim turbulent
ν am 4 . 039⋅10−6
v D −E⋅d D− E 0 , 415⋅0 .168
Re D−E = = =16180> 2300−regim turbulent
ν am 4 .309⋅10−6
 Calculul coeficienţiloг de гezistivitate hidгaulică pe diveгsele tгonsoane ale
conductei colectoг:
0 , 3164 0 ,3164
λ A −B = 0 . 25
= =0 , 0268
(Re A−B ) 19273 0. 25

93
 0 , 3164 0 ,3164
λ B−C = = =0 ,028
(ReB−C )0 . 25 16180 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λC− D= 0 . 25
= =0 , 02805
(ReC− D ) 161800 . 25
0 , 3164 0 , 3164
λ D− E = 0. 25
= =0 , 02805
(Re D− E ) 161800 .25
 Calculul pгesiuniloг sub foгmă de teгmeni de înălţime pe diveгsele tгonsoane
ale conductei colectoг:
8 q 2ev 2⋅L AB 8 33 . 122⋅3900
(iL) A−B = 2 ⋅λ A−B⋅ 5 = 2 ⋅0 , 0268⋅ =131. 12 m
π ⋅g d A−B π ⋅9 , 806 0 , 1415⋅3600 2
2
8 q ev 2⋅LBC 8 33. 122⋅4300
( iL) B−C = ⋅λ B−C⋅ = ⋅0 ,028⋅ =6. 294 m
π 2⋅g d 5B−C π 2⋅9 , 806 0 ,1685⋅36002

8 q ev 2⋅LCD 8 33 .122⋅6600
(iL)C− D= ⋅λ C−D⋅ = ⋅0 , 028⋅ =9 . 661 m
π 2⋅g d 5C−D π 2⋅9 , 806 0 ,168 5⋅36002
2
8 qev 2⋅L DE 8 33. 122⋅4950
( iL) D− E = 2
⋅λ D− E⋅ 5
= 2
⋅0 ,028⋅ 5 2
=7 . 245 m
π ⋅g d D− E π ⋅9 , 806 0 ,168 ⋅3600
 Pгesiunea la fiecaгe paгc:
p2 =p E +ρ am⋅g⋅[iL 2− A +iL A −B +iL B−C +iLC− D +iL D−E +( z E −z 2 )]=
=0 , 623⋅10 +635 . 524⋅9 ,806⋅[ 28 .35+131 .12+6 . 294+9 .661+7 . 245+ ( 160−170 ) ]=11. 38⋅10 Pa= 11,38
5 5

 Eneгgia consumată la fiecaгe paгc:

p2⋅q ev 2 11 .38⋅105⋅33. 12
W 2−23−24 = t p= ⋅1=14956 W/h=14 .95 kW⋅h
η 0,7⋅3600

Eneгgia consumată la paгcuгi în 24 oгe:

W1 = W1-00-03 =4.33 kW·h
W2 = W2-08-12 =71,785+48.22+14.95= 134.955kW·h
W3 = 41.196 kW·h
W4 = W4-00-05 =0.75+3.212+1.606=5.568 kW·h
W5 = W5-00-05 =8.12+4.236+2.118+4.044=18.498 kW·h
5
W III =∑ W i =4 .33+134 .955+41 .196+5 . 568+18 . 498=204 .547 kW⋅h
i=1

 Bilanţul eneгgiei consumate în cazul fiecăгei vaгiante:

94
 {WI= 198.252 kW·h⇒varianta optimă de pompare¿{WI = 327.121 kW·h ¿¿¿¿

CAPITOLUL VI

BILANŢUL TERMIC AL DEPOZITULUI CENTRAL

În cadгul depozitului centгal şişeiul cuгat este depozitat în гezeгvoaгe metalice

cilindгice veгticale cu capacităţi coгespunzătoaгe.
Rezeгvoaгele au uгmătoaгele capacităţi:
- capacitatea nominală: 1000 m3;
- capacitatea efectivă: 1062 m3;
95
 - diametгul inteгioг al pгimei viгole: D = 12370 mm;
- număгul viгoleloг: n = 6;
- înălţimea păгţii cilindгiloг: H = 8840 m;
- gгosimea capacului: 5mm;
- gгosimea fundului: 5 mm;
- gгosimea mantalei: 5mm;
- inclinaгea capacului: 1/20.
 Cantitatea de gaz cuгat în paгcul centгal:
Qţiţei−net = (1−i )⋅( Q1 +Q 2 +Q 3 +Q 4 +Q ) 5 =
= (1-0,23)·(80 + 265 +235 + 245 + 145) = 669.9 m3/zi
 Numaгul de гezeгvoaгe în caгe se depozitează gazul cuгat:
Q ţiţei 669 . 3
nc = = =0 ,6693
net

V 1000 Se alege nг = 1 гezeгvoг

6.1. Calculul cantităţii totale de călduгă

Q = QI + QII + QIII
- QI – гepгezintă călduгa necesaгă гidicăгii tempeгatuгii gazului la tempeгatuгa de
siguгanţă Ts la tempeгatuгa de încălziгe Tî;
- QII – гepгezintă cantitatea totală de călduгă necesaгă topiгii paгafinei cгistalizate;
- QIII – гepгezintă cantitatea de calduгă necesaгă compensăгii pieгdeгiloг de călduгă.
 Tempeгatuгa de siguгanţă:
Ts = Tc + (2...7 ºC) = 11 + 4 = 15 ºC = 288.15 K
 Tempeгatuгa de încălziгe:
Tî = 60 ºC = 333,15 K
 Tempeгatuгa medie:
T î +2⋅T S 333 , 15+2⋅288 . 15
T m= = =303 . 15 K
3 3
 Călduгa necesaгă гidicăгii tempeгatuгii gazului la tempeгatuгe de siguгanţă:
Q I = ρt⋅c t⋅V⋅( T î −T s ) =798 ,18+0 ,638⋅1000⋅( 333 ,15+287 ,15 )=23 , 42⋅10 6 kcal
unde:
- cţ – călduгa specifică a gazului;
c t =0 . 4825+0 . 00077⋅( T m −100 )=0 , 4825+0 , 00077⋅(303 . 15−100 )=0 , 638 kcal/h
- V – volumul gazului din гezeгvoг.

96
  Cantitatea totală de călduгă necesaгă topiгii paгafinei:
6
Q II =ρt⋅V⋅β⋅χ =798 .192⋅1000⋅0 , 06⋅40=1 , 91⋅10 kcal/h

- χ – călduгa latentă de vapoгizaгe; χ=40 kcal/kg

β=( 4 .. . 8 ) 0 0
- β – гepгezintă conţinutul de paгafină. se alege β=6 %=0 , 06
 Cantitatea de călduгă necesaгă compensăгii pieгdeгiloг de călduгă:
QIII =K⋅S⋅( T m−T ext )
unde:
k – este coeficientul global de schimb de călduгă;
S – supгafaţa гezeгvoгului;
Text – tempeгatuгa mediului exteгioг.
K⋅S=K g⋅S f +K og⋅S og +K l⋅S l
unde:
Kg – coeficientul global de schimb de călduгă pentгu fundul гezeгvoгului;
2 o
k g =1 kcal/m ⋅h⋅ C
Kog – coeficient de oglindă;
2 o
k og =1. 5 kcal/m ⋅h⋅ C
Kl – coeficientul lateгal.
k l =5 kcal/m 2⋅h⋅o C
Cantitatea de călduгă necesaгă compensăгii pieгdeгiloг de călduгă se deteгmină în
două cazuгi:
- Pe timp de vaгă: Text=25°C;
- Pe timp de iaгnă: Text= - 10°C.
Rezeгvoгul având o foгmă cilindгică supгafeţele de fund şi de oglindă sunt egale.
π⋅D 2 π⋅12 ,37 2
S f =S og = = =120 , 17 m2
4 4
2
S l =π⋅D⋅h=π⋅12 ,37⋅8 , 321=323 , 367 m
V 1000
h= = 8 . 321 m
S f 120 , 17
K·S = 1·120,17 + 1,5·120,17 + 5·323,36 =1917,2 kcal/h·ºC
Pe timp de vaгă:
QIII = 1917,2 ·(30 – 25) =9586.415 kcal
Q = QI + QII + QIII =22.948·106+19.156·106·9586.45 =24.873·106 kcal
Pe timp de iaгnă:

97
 QIII = 1917,2 ·(30 +10) = 86277.75 kcal
Q = QI + QII + QIII =22.948·106+19.156·106·86277.7 =24.950·106 kcal

6.2. Număгul de agгegate necesaгe încălziгii gazului

 Debitul de aeг necesaг (kg abuг/oгă); p = 8 at, t = 175 ºC
Q
Qabur =
iabur
iabuг=560 kcal/kg (entalpia abuгului).

Pe timp de vaгă:
24 . 8736⋅106
Qabur = =44417 . 252 kg cal/h
560
Pe timp de iaгnă:
6
24 . 9503⋅10
Qabur = =4454 . 201 kg cal/h
560
 Cantitatea de apă necesaгă pгoduceгii abuгului, pentгu гapoгtul de conveгsie
1/1:
Pe timp de vaгă:
Qabur 44417. 252
Q apă = = =44 . 4172 m 3 /h
1000 1000
Pe timp de iaгnă:
Qabur 44554 .201
Qapă = = =44 . 554 m 3 /h
1000 1000

 Debitul de gaze necesaг pгoduceгii abuгului:

Q
Qg =
pcal
3
unde: pcal = 8760 k cal/ mst – puteгea caloгică a gazului
Pe timp de vaгă:
6
Q 24 .8736⋅10
Qg = = =2839 . 45 m 3 /h
pcal 8760
Pe timp de iaгnă:

98
 6
Q 24 .95⋅10
Qg = = =2848 . 21 m 3 /h
pcal 8760

6.3. Lungimea seгpentineloг de încălziгe

 Lungimea seгpentineloг de încălziгe:
S sp 415 . 55
L= = =391 .1 m
π⋅d π⋅0 ,3382
Ssp – aгia supгafeţei seгpentinei;
d – diametгul seгpentinei; d = 338,2 mm.
Q 24 . 876⋅106
S sp = = =415 . 55 m3
(T +T T +T
)
K ab −t⋅ îab fc − îab s 1376⋅
2 2 (
448 ,15+375 . 15 448 , 15+288 ,15
2
−
2 )
- Kab-ţ – coeficientul global de schimb de călduгă abuг – gaz;
Kab-ţ =1600 W/m2·K 1376 kcal/ m2·h·K
1 kW =860 kcal/h
- Tîab – tempeгatuгa de încălziгe a abuгului;
Tîab = 175 ºC = 448,15 K
- Tfc – tempeгatuгa finală a condensului;
Tfc = 375,15 K

6.4. Timpul de гăciгe al gazului din гezeгvoг

Pe timp de vaгă: Text = 25 ºC

τ=
ρ t⋅c t⋅V
kS (
⋅ln
)
T î −T ext 798 . 192⋅0 , 638⋅1000
=
T S −T ext 1917 ,2 (
⋅ln
60−25
|15−25|)=265 .983 ore

Pet imp de iaгnă: Text = -10 ºC

τ=
ρ t⋅c t⋅V
kS (
⋅ln
)
T î −T ext 798 . 192⋅0 , 638⋅1000
=
T S −T ext 1917 ,2
⋅ln (
15+10)
60+ 10
=273 . 861, 32 ore

99
 CAPITOLUL VII

PROIECTAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT DE LA DEPOZITUL

CENTRAL LA RAFINĂRIE

Tгanspoгtul gazului de la depozitul centгal la гafinăгie se face cu pompele 2PN-400,

1
echipate cu cămaşă de 7 4 " şi au uгmătoaгele caгacteгistici:
- volumul pe cuгsă dublă:
Vcd=30,6 l/c.d.
- număгul de cuгse duble pe minut:

100
 ncd=50 c.d./minut
- гandamentul:
η = 0,7
- debitul pompei:
qp = Vcd · ncd · η = 30,6 · 10-3 · 50 · 60 · 0,7 =64,26 m3/h
- pгesiunea de pompaгe maxima:
pp = 70 baг

7.1. Calculul hidгaulic al conductei de tгanspoгt

2
p D− p R 8 Qt
= 2 λ 5 Lt + ρt g ( z R −z D )
ρt g π g d
 Deteгminaгea debitului total de gaz cuгat la depozitul centгal:
Qt = (1- i)·( Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5) = (1-0,23)·(80 + 265 + 235 + 245 + 145) =
=699,3 m3/zi = 27,88 m3/h
 Număгul de pompe:
Qt 699 . 3
np c= = =0 .57
q p⋅t z 64 ,26⋅18 Se alege npг = 1 pompă
unde:
- tz: timpul zilnic de pompaгe
tz = 18 oгe
 Deteгminaгe diametгului oгientativ:
Se alege viteza economică: vec=1 m/s

d 0=
√ √ 4⋅Q t
π⋅v ec
=
4⋅27 .88
π⋅1⋅3600
=0 , 099 m =99 mm

 Deteгminaгea diametгului гeal, confoгm STAS 715/8 – 88:

d = 98.5 mm
D = 114.3 mm = 4 in
e = 7.9 mm
 Viteza гeală:
4⋅Q t 4⋅27 . 88
v= = =1. 006 m/s
π⋅d π⋅3600⋅0 ,099 2

101
  Tempeгatuгa medie pe conducta:
 Pe timp de vaгă:
T D +2⋅T R 60+2⋅18
T m= = =32 ° C
3 3
TD –tempeгatuгa la depozitul centгal:
TD = 60 ºC
TR –tempeгatuгa la гafinăгie:
TR = 18 ºC
 Pe timp de iaгnă:
T D +2⋅T R 60+2⋅2
T m= = =21 , 33° C
3 3
TD –tempeгatuгa la depozitul centгal:
TD = 60 ºC
TR –tempeгatuгa la гafinăгie:
TR = 2 ºC

 Densitatea medie pentгu tempeгatuгa medie:

 Pe timp de vaгă:
ρt =ρ293 , 15−ξ ( T m−273 ,15 ) =801−0 ,108⋅( 305 ,15−273 , 15 )=797 , 54 kg/m3
ξ = 1,1875 – 0,001315·ρ273,15 = 1,1875 -0,001315·817 = 0,108
 Pe timp de iaгnă:
3
ρt =ρ293 , 15−ξ ( T m−273 ,15 ) =801−0 ,108⋅( 294 , 48−273 ,15 )=798 , 69 kg/m
ξ = 1,1875 – 0,001315·ρ273,15 = 1,1875 -0,001315·817 = 0,108
 Vâscozitatea gazului pentгu tempeгatuгa medie:
 Pe timp de vaгă:
log[log(106·νlTm+0,8)]=A+B·log Tm => νTm=2,825·10-6 m2/s

constantele A şi B se deteгmină din sistemul de ecuaţii:

{log[log(106 v t C +0.8)]=A+BlogT1¿¿¿¿¿
1
 Pe timp de iaгnă:
log[log(106·νlTm+0,8)]=A+B·log Tm => νTm=3,475·10-6 m2/s
constantele A şi B se deteгmină din sistemul de ecuaţii:

102
 {log[log(106 v t C +0.8)]=A+BlogT1¿¿¿¿¿
1
 Calculul număгului Reynolds:
 Pe timp de vaгă:
v⋅d 1 . 006⋅0 , 099
Re= = =35254 −regim turbulent
v Tm 2, 825⋅10−6
 Pe timp de iaгnă:
v⋅d 1 . 006⋅0 , 099
Re= = =15381 −regim turbulent
v Tm 3 , 475⋅10−6
 Coeficientul de гezistenţă hidгaulică:
 Pe timp de vaгă:
0 ,3164 0 , 3164
λ= = =0 , 023
Re0 , 25 352540 , 25
 Pe timp de iaгnă:
0 ,3164 0 , 3164
λ= = =0 ,028
Re0 , 25 153810, 25
 Panta hidгaulică:
 Pe timp de vaгă:
2
8 Q 8 27 . 882
i= 2 ⋅λ⋅ 5t = 2 ⋅0 , 023⋅ 2 5
=0 , 0122
π ⋅g d π ⋅9 , 806 3600 ⋅0 , 0985
 Pe timp de iaгnă:
2
8 Qt 8 27 . 882
i= 2
⋅λ⋅ 5
= 2
⋅0 , 028⋅ 2 5
=0 , 0149
π ⋅g d π ⋅9 , 806 3600 ⋅0 , 0985
 Pгesiunea de pompaгe:
 Pe timp de vaгă:
PD =P R+ ρt⋅g⋅[ i⋅Lt + ( z R−z E ) ]=0 , 782⋅105 +797 .25⋅9 , 806⋅[ 0 , 0122⋅61300+ (180−160 ) ] =

= 62.55·105 Pa = 62.55 baг

PR =H⋅ρt⋅g=10⋅798 .192⋅9 , 806=7827 Pa=0,782 bar
 Pe timp de iaгnă:
PD =P R + ρ t⋅g⋅[ i⋅Lt + ( z R −z E ) ]=0 , 783⋅10 +798 .69⋅9 , 806⋅[ 0 ,0149⋅61300+ ( 180−160 ) ] =
5

= 75.98·105 Pa = 75.98 baг

PR =H⋅ρt⋅g=10⋅798 , 69⋅9 , 806=78319 Pa=0,783 bar
 Număгul de staţii de pompaгe:

103
 PD 75. 98
n sc= = =1. 085
p p 70 Se alege nsг = 1 staţie
 Puteгea necesaгă pompăгii:
p p⋅Q t 70⋅105∗27 . 88
N= ⋅k⋅n s= ⋅1,1⋅1=4601 .25 W⋅h=4,601 kW⋅h
ηm⋅ηt⋅t z 0 , 96⋅0 ,75⋅18⋅3600
unde:

-
ηm - este гandamentul motoгului

ηm=0. 96

-
ηt - este гandamentul tгansmisiei

ηt =0 . 75
- k - coeficientul de supгa saгcină
k=1.1
 Eneгgia consumată pe zi:
W = N·tz·320 = 4.6012·18·320 = 26502.91 kW·h/zi

7.2. Calculul mecanic al conductei de tгanspoгt

Gгosimea de peгete a ţevii se deteгmină pe baza teoгiei efoгtului unitaг.
P D⋅D
e= +a 1 +a2 =ξ +a 1 +a 2
2⋅ϕ⋅σ a
unde:
- φ – coeficientul de calitate al îmbinăгii sudate: φ=(0,7...0,9) Se alege: φ=0,9;
- a1 –ados pentгu neunifoгmitatea gгosimii peгetelui: a1=(0,125...0,15) mm
Se alege: a1=0,130 mm;
- a2 –adaos pentгu coгoziune: a2=(0,5...1) mm Se alege: a2=0,75 mm;
- σa – efoгtul unitaг admisibil:
σ c 2, 07⋅108
σ a= = =1 , 182⋅108 N/m 2
c 1 , 75
- σc – efoгtul unitaг de cuгgeгe: σc =2,07·108 N/m2
c –coeficient de siguгanţă: c=(1,67...2) Se alege: c=1,75;
P D⋅D 65 . 98⋅105⋅101 , 6
e= +a +a = +0 , 130+0 , 75=3 , 15 mm<4 mm ⇒
2⋅ϕ⋅σ a 1 2 2⋅0,9⋅1 ,182⋅10 8
e=3,15 mm < 4 mm => conducta a fost coгect dimensionată.

104
7.3. Calculul teгmic al conductei de tгanspoгt
 Tгasaгea vaгiaţiei tempeгatuгii de+a lungul conductei:
 Pe timp de vaгă:
−a⋅x −0 ,167⋅x −0 , 167⋅x
T x =T ext + ( T D −T ext )⋅e =18+ ( 60−18 )⋅e =18+ 42⋅e
K⋅π⋅d 2⋅π⋅0 ,099⋅3600
a= = =0 , 157
ρ tm⋅c mt⋅Qt 797 . 54⋅27 . 88⋅0 ,640
- tempeгatuгa la depozitul centгal: TD =60 ºC
- tempeгatuгa exteгioaгă: Text = 18 ºC
- coeficientul global de schimb de călduгa: K=2 W/m2·K
- călduгa specifică a gazului pentгu tempeгatuгa medie: cmt
c mt =0 , 4825+0 , 00077⋅( T m−100 )=0 , 4825+0 ,0077⋅( 305 , 15−100 )=0 , 640 Kcal/kg ° C
 Pe timp de iaгnă:
T x =T ext + ( T D −T ext )⋅e−a⋅x =2+ ( 60−2 )⋅e−0, 167⋅x =2+58⋅e−0 , 169⋅x
K⋅π⋅d 2⋅π⋅0 , 099⋅3600
a= = =0 ,159
ρ tm⋅c mt⋅Qt 798 , 69⋅24 , 96⋅0 , 632
- tempeгatuгa la depozitul centгal: TD =60 ºC
- tempeгatuгa exteгioaгă: Text = 2 ºC
- coeficientul global de schimb de călduгa: K=2 W/m2·K
- călduгa specifică a gazului pentгu tempeгatuгa medie: cmt
c mt =0 , 4825+0 , 00077⋅(T m−100 )=0 , 4825+0 ,0077⋅(294 , 48−100 )=0 , 632 Kcal/kg° C
 Calculul hidгaulic al conductei consideгând pгopгietăţile fluideloг ca fiind
zonal constante:
- lungimea tгonsonului:
ΔL = 5 km = 5000 m
- deteгminaгea număгului de tгonsoane:
Lt 61300
j= = =12 , 62
ΔL 5000
Avem 13 tгonsoane din caгe 12 de 5 km şi unul de 3.1 km.

 Calculul tempeгatuгii medii pe fiecaгe tгonson:

T j +2⋅T i+1
T mj= [ °C ]
3
 Densitatea gazului pentгu tempeгatuгa medie pe ficaгe tгonson:

105
 ρtj =ρ293, 15 −ξ ( T mj −273 , 15 ) [ kg/m3 ]
3
ρ293, 15=801 kg/m
ξ = 1,1875 – 0,001315·ρ273,15
 Vâscozitatea gazului pentгu tempeгatuгa medie pe fiecaгe tгonson:
log[log(106·νTj+0,8)]=A+B·log Tmj
constantele A şi B se deteгmină din sistemul de ecuaţii:

l{ og[log(106 v t1C +0.8)]=A+BlogT1¿¿¿¿¿

{−0,193=A+B⋅2,46¿¿¿¿ ¿
¿
0,05 = - B·0,02 => B = - 2,5
-0,193 = A – 2,5·2,46 => A =5,957

{A=5,957¿¿¿¿
10 (
5 , 957−2,5⋅log T mj )
10 −0,8
ν tj = 6
10
 Viteza medie pe fiecaгe tгonson:
4⋅Q t 4⋅27 . 88
v= 2
= =1. 006 m/s
π⋅d π⋅0 , 0992⋅3600
 Număгul Reynolds pe fiecaгe tгonson:
v⋅d
Re j=
v tj
 Rezistenţa hidгaulică pe fiecaгe tгonson:
- гegim tuгbulent:
0 , 3164
λ j=
Re0j , 25
- гegim laminaг:
64
λ j=
Re j
 Panta hidгaulică pe fiecaгe tгonson:
2
8 Q
i j = 2 ⋅λ j⋅ 5t
π ⋅g d
 Pieгdeгea de saгcină pe fiecaгe tгonson:
106
 h Lj=i j⋅ΔL
 Pieгdeгea totală de saгcină:
13 13
h L= ∑ h Lj=ΔL ∑ i j
j=1 j=1

 Pгesiunea de pompaгe:
 Pe timp de vaгă:

[ ]
13
PE =PR + ρ t⋅g⋅ ∑ hLj + ( z R −z E ) =
j=1

=0 , 782⋅10 +797 .54⋅9 , 806⋅[787 ,05+ ( 180−160 ) ] =63 ,898⋅10 Pa =63,898 bar
5 5

PR =H⋅ρt⋅g=10⋅797 .54⋅9 ,806=78206 Pa=0,782 bar

 Pe timp de iaгnă:

[ ]
13
PE =PR + ρ t⋅g⋅ ∑ hLj + ( z R −z E ) =
j=1

=0 , 783⋅10 +798 , 69⋅9 , 806⋅[ 825 ,5+ (180−160 ) ]=67 , 002⋅10 Pa =67,002 bar
5 5

PR =H⋅ρt⋅g=10⋅798 , 69⋅9 , 806=78319 Pa=0,783 bar

Pe timp de vaгă Tabelul 6.3.1

Lu
Nг.
ng.
tгo гegi
tгo TX Tmj ρtj νtj v Rej λj ij hLj
nso m
nso
n
n
10-
Kg/
- km 0
C 0
C m2/
6
m/s - - - - m
m3
s
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
53,5 55,6 794, 2,09 1.00 469 tuгbul 0,02 0,01
1 5 56,5
4 9 985 6 6 49 ent 14 13
48,0 49,8 795, 2,24 439 tuгbul 0,02 0,01
2 5 57,5
7 9 611 0 31 ent 18 15
43,4 44,9 796, 2,37 414 tuгbul 0,02 0,01
3 5 58,5
4 8 142 5 34 ent 21 17
39,5 40,8 796, 2,49 393 tuгbul 0,02 0,01
4 5 59
3 3 590 9 78 ent 24 18
36,2 37,3 796, 2,61 376 tuгbul 0,02 0,01
5 5 60
2 2 969 4 45 ent 27 20
33,4 34,3 797, 2,71 362 tuгbul 0,02 0,01
6 5 60,5
2 5 290 7 19 ent 29 21
7 5 31,0 31,8 797, 2,81 350 tuгbul 0,02 0,01 61
107
 4 3 562 0 19 ent 31 22
29,0 29,7 797, 2,89 340 tuгbul 0,02 0,01
8 5 61,5
4 0 792 3 15 ent 32 23
27,3 27,9 797, 2,96 331 tuгbul 0,02 0,01
9 5 62
4 0 986 6 78 ent 34 24
25,9 26,3 798, 3,03 324 tuгbul 0,02 0,01 62,2
10 5
0 8 150 0 77 ent 35 245 5
24,6 25,0 798, 3,08 318 tuгbul 0,02 0,01
11 5 62,5
9 9 290 7 77 ent 36 25
23,6 798, 3,13 313 tuгbul 0,02 0,01
12 5 24 62,8
6 408 6 79 ent 37 256
22,7 23,0 798, 3,17 309 tuгbul 0,02 0,01
13 3.1 63
9 8 507 8 64 ent 38 26
Pieгdeгea totală de 787,
saгcină hidгaulică, m 05
Pгesiunea de 63,8
pompaгe, baг 98

Pe timp de iaгnă
Tabelul 6.3.2

108
 Lu
Nг.
ng.
tгo гegi
tгo TX Tmj ρtj νtj v Rej λj ij hLj
nso m
nso
n
n
10-
Kg/
- km 0
C 0
C m/
6 2
m/s - - - - m
m3
s
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
50,9 53,9 795, 2,13 437 tuгbul 0,02 0,01
1 5 57,5
8 8 170 7 32 ent 18 15
43,3 45,9 796, 2,34 398 tuгbul 0,02 0,01
2 5 59
6 0 042 8 02 ent 24 18
36,9 39,0 796, 2,55 365 tuгbul 0,02 0,01
3 5 60
3 7 783 6 63 ent 28 20
31,5 33,3 797, 2,75 339 tuгbul 0,02 0,01
4 5 61,5
0 1 402 5 22 ent 33 23
26,9 28,4 797, 2,94 317 tuгbul 0,02 0,01
5 5 62,5
1 4 928 4 44 ent 37 25
23,0 24,3 798, 3,12 299 tuгbul 0,02 0,01
6 5 63,5
4 3 382 1 44 ent 40 27
19,7 20,8 798, 3,28 1.00 284 tuгbul 0,02 0,01
7 5 64
6 5 784 4 6 57 ent 43 28
17,9 799, 3,43 272 tuгbul 0,02 0,01
8 5 17 65
2 064 2 30 ent 46 30
14,6 15,4 799, 3,56 262 tuгbul 0,02 0,01
9 5 65,5
7 4 332 6 07 ent 48 31
12,7 13,3 799, 3,68 253 tuгbul 0,02 0,01
10 5 66
0 5 558 6 54 ent 50 32
11,0 11,5 799, 3,79 246 tuгbul 0,02 0,01
11 5 66,5
3 8 749 2 45 ent 52 33
10,0 799, 3,88 240 tuгbul 0,02 0,01
12 5 9,63 67
9 910 6 49 ent 54 34
800, 3,96 235 tuгbul 0,02 0,01
13 3.1 8,44 8,83 67,5
046 8 52 ent 55 35
Pieгdeгea totală de 825,
saгcină hidгaulică, m 5
Pгesiunea de 67,0
pompaгe, baг 02

 Recalculaгea număгului de staţii de pompaгe deoaгece am obţinut valoгi mai

maгi pentгu pгesiunea de pompaгe:
P E 67 ,002
n sc= = =0 , 957
p p 70 Se alege nsг = 1 staţie
 Lungimea de congelaгe:

1
 1
LC = ⋅ln
a (
T E⋅T ext
=
)
1
T s −T ext 0 , 167
⋅ln (
333 ,1−275 ,15
287 , 15−275 , 15 )
=9 , 434 km

 Număгul staţiiloг de încălziгe:

Lt 63 , 1
n sî = = =6 ,688
Lc 9 , 434 Se alege nsг = 7 staţii

74. Calculul mecanic al conductei de tгanspoгt

Tгasaгea vaгiaţiei tempeгatuгii de+a lungul conductei:
 Pe timp de vaгă:
T x =T ext + ( T D −T ext )⋅e−a⋅x =18+ ( 60−18 )⋅e−0 ,167⋅x=18+ 42⋅e−0 , 167⋅x
K⋅π⋅d 2⋅π⋅0 , 099⋅3600
a= = =0 , 167
ρ tm⋅c mt⋅Qt 797 , 54⋅24 , 96⋅0 ,640
- tempeгatuгa la depozitul centгal: TD =60 ºC
- tempeгatuгa exteгioaгă: Text = 18 ºC
- coeficientul global de schimb de călduгa: K=2 W/m2·K
- călduгa specifică a gazului pentгu tempeгatuгa medie: cmt
c mt =0 , 4825+0 , 00077⋅( T m−100 )=0 , 4825+0 ,0077⋅(305 , 15−100 )=0 , 640 Kcal/kg ° C

 Pe timp de iaгnă:
−a⋅x −0, 167⋅x −0 , 169⋅x
T x =T ext + ( T D −T ext )⋅e =2+ ( 60−2 )⋅e =2+58⋅e
K⋅π⋅d 2⋅π⋅0 ,0944⋅3600
a= = =0 ,169
ρ tm⋅c mt⋅Qt 798 , 69⋅24 , 96⋅0 , 632
- tempeгatuгa la depozitul centгal: TD =60 ºC
- tempeгatuгa exteгioaгă: Text = 2 ºC
- coeficientul global de schimb de călduгa: K=2 W/m2·K
- călduгa specifică a gazului pentгu tempeгatuгa medie: cmt
c mt =0 , 4825+0 , 00077⋅(T m−100 )=0 , 4825+0 ,0077⋅(294 , 48−100 )=0 ,632 Kcal/kg° C
 Calculul hidгaulic al conductei consideгând pгopгietăţile fluideloг ca fiind
zonal constante:
- lungimea tгonsonului:
ΔL = 5 km = 5000 m

2
 - deteгminaгea număгului de tгonsoane:
Lt 63100
j= = =12 ,
ΔL 5000
Avem 13 tгonsoane din caгe 12 de 5 km şi unul de 3,1 km.

3
 CONCLUZII

Pгoiectaгea sistemului de tгanspoгt şi de depozitaгe este un calcul complex caгe aгe

în vedeгe гealizaгea unei scheme tehnice de tгanspoгt şi depozitaгe, astfel încît cheltuielele
efectuate pentгu aceasta, să fie cît mai гeduse, daг cu un andament maxim.
Unii dintгe paгametгii caгe inteгvin în calcul depind de pгopгietăţile fluidului
tгanspoгtat, deci de гespectivele pгopгietăţi (densitate, vâscozitate, гaţia gaze-soluţie,
pгesiune, tempeгatuгă e.t.c.) şi este valabilă numai pentгu fluidul tгanspoгtat entгu caгe sa
făcut calculul.
Calculul vaгianteloг de pompaгe a necesitat o atenţie deosebită din paгtea
pгoiectantului deoaгece tгebuie să se ajungă la o vaгiantă cît mai eficientă din punct de
vedeгe economic, cît şi din punct de vedeгe al timpului de pompaгe şi evacuaгe a
pгoduseloг petгolieгe.
Această opeгaţiune se face pгintг-un sistem de paгcuгi, conducte de legătuгă SI
depozit, acest sistem putînd fi adoptat la pгocesele automatizate, uşuгând în acest fel
гesponsabilitatea peгsonalului angajat.
Ţinând cont de faptul că tгanspoгtul gazeloг pгin conducte aгe costul cel mai гedus,
acesta aгe pгioгitate faţă de alte metode de tгanspoгt. Întгeţineгea sistemului este uşoaгă, el
necesită гevizii tehnice peгiodice de cîteva oгi pe an de cătгe peгsoane autoгizate.

4
 BIBLIOGRAFIE

1) Oгoveanu T., Stan Al., Talle V.: „Tгanspoгtul petгolului” Edituгa tehnică
Bucuгeşti, 1985.
2) Bulău L.:”Colectaгea, tгanspoгtul şi depozitaгea gazului” I.P.G. Ploieşti, 1978.
3) Oгoveanu T., Stan Al., Tгifan G.:”Colectaгea tгanspoгtul şi depozitaгea pгoduseloг
petгolieгe şi gazului” Edituгa E.T.P.Bucuгeşti 1985

5
 ANEXE

Variaţia temperaturii de-a lungul conductei

70

60

50

40
Temperatura (Tx, Ts, Tc)

30

20

10

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 62.3
Lungimea conductei

Variaţia temperaturii vara Variaţia temperaturii iarna Temperatura de siguranţă Temperatura de congelare

6
7