Documentația Tehnică pentru obținerea

Autorizației de Construire (DTAC)

Posted on 03.05.2019by Mugo

1. Documentația Tehnică pentru obținerea Autorizației de

Construire (DTAC) a gardului – 2019
După cum îi spune și numele DTAC-ul este acea documentație pe care ți-o face un arhitect sau o
firmă de arhitectură și constă în:

 Foaie de capăt
 Fișe de responsabilități
 Borderou
 Memoriu Tehnic General
 Plan încadrare în zonă
 Plan de situație
 Secțiuni
 Copii după Certificat de Urbanism, acte de proprietate și avize

Cum spuneam și aici, am apelat la o firmă din afara Bucureștiului, atât pentru DTAC cât și
pentru documentarea cererilor pentru avize.

I-am dat firmei actele necesare, după care m-am întâlnit cu un reprezentant al acesteia care a avut
drum prin București și care mi-a înmânat vreo 5 dosare (3 pentru avize și 1 în dublu exemplar
pentru autorizație (care includea printre altele și DTAC-ul).

De abia acasă, atunci când le-am luat la verificat am realizat că o parte din cereri erau completate
cu date aiurea, însă erau dintre documentele neimportante, iar firma imediat ce a fost anunțată
mi-a pus la dispoziție formatul lor electronic, pentru corectare. Nu era atât de importantă
corectitudinea datelor, cât mai ales know-how-ul pentru care am plătit de fapt.

O altă problemă cu DTAC-ul, serioasă de data asta, a fost legată de Timbrul de arhitectură.
Arhitectul de la firma care mi-a făcut DTAC-ul ar fi trebuit să știe procedura, s-o aplice din start
și nu să mă lase pe mine să o descopăr (asta dacă nu cumva în provincie se sare peste această
etapă la proiectele banale, precum cel pentru un gard).

Odată terminat DTAC-ul se depune la Ordinul Arhitecților din România (OAR) care ți-l
evaluează din punct de vedere al costurilor (și probabil și a altor criterii) și apoi îți dă o „Dovadă
de Luare în Evidență a Proiectului de Arhitectură”, în care este menționată valoarea estimată a
investiției. În funcție de aceasta se calculează Timbrul de arhitectură care este 0,05% din
estimare și totodată se menționează și contul în care să se facă plată timbrului. Evident pentru
treaba asta Ordinul Arhitecților te taxează și el cu 50 lei (transformat mai apoi de firmă în
onorariu de 100 lei).

Eu am aflat despre această procedură deja la final când aveam aproape toată documentația
strânsă pentru obținerea Autorizației și pentru că arhitectul nu și-a făcut treaba la timp a trebuit
să mai aștept încă o săptămână pentru depunerea DTAC-ului la OAR. Probabil aș fi pierdut și
mai mult timp dacă procedura nu se făcea on-line.

Estimarea costurilor e importantă și pentru Autorizație, pentru că taxa de autorizație se

calculează și ea tot în funcție de estimarea proprietarului (reprezintă 0.5% din ea) și dacă
proprietarul e și el un novice în ale construcțiilor (așa ca mine) va putea lua ca reper estimarea
celor de la OAR. Pe de altă parte am înțeles că dacă plătești mai puțin pe materiale și mâna de
lucru și poți să dovedești asta cu chitanțe și facturi, la finalul lucrărilor ți se poate recalcula taxa
și eventual restitui diferența.

Ordinul arhitecților mi-a evaluat gardul la mai mult decât intenționam eu să plătesc pentru el, dar
din punct de vedere al taxelor acestea au fost mici – 10.56 lei Timbrul de arhitectură și 106 lei
Taxa pentru Autorizația de Construire.

A treia problemă cu DTAC-ul și ea destul de serioasă a constat în faptul că cei de la primărie nu

au fost de acord cu Planul de situație… După ei DTAC-ul nu respecta cerințele din Certificatul
de Urbanism, mai exact gardul trebuia construit cu o retragere de 0,5 m față de drum. În Planul
de situație inițial acest detaliul nu se regăsea.

În mod surprinzător și anti-birocratic cei de la primărie au fost de acord să mă aștepte să aduc

DTAC-ul modificat. Putea să îmi respingă cererea și eram atunci nevoit să o iau de la capăt cu
depunerea unei noi cereri pentru Autorizație – alte drumuri, alt timp pierdut. Firma de arhitectură
a făcut rapid modificările (a durat o zi) după care mi le-a dat pentru verificare. Am trimis la
primărie pe cale electronică (grație consilierului de treabă de care avusesem noroc) noul Plan de
situație. Arhitecții de la primărie l-au verificat, au considerat că este OK și la câteva zile am fost
din nou sunat să mi se spună că autorizația intră la semnat la primar și că trebuie să aduc Planul
de situație, în original, atunci când vin să o ridic.

Datorită faptului că firma de arhitectură era situată în afara Bucureștiului a trebuit să mai aștept
încă o săptămână până ce planșele originale au ajuns fizic la mine.

ATENȚIE: o serie de aspecte privind autorizarea executării lucrărilor de construcții au fost

îmbunătățite prin actualizarea substanțială a Legii nr. 50/1991, la finele anului 2019. Articolul
de mai sus reflectă starea de fapt existentă la data publicării lui.
2. Documentația Tehnică pentru obținerea Autorizației de
Construire (DTAC) puț forat și racord electric – 2020
Mi-a luat ceva timp până m-am lămurit cum trebuie abordată documentația în cazul acestei noi
investiții. Spre deosebire de DTAC pentru gard acest DTAC fost compus din mai multe elemente
și chiar dacă în Certificatul de Urbanism mi s-a cerut Timbrul de arhitectură (și deci evaluarea
făcută de OAR – vezi mai sus), acesta nu a mai fost necesar pentru că grosul documentației
tehnice a fost realizată de un inginer instalator și nu de un arhitect (OAR nu are cum să evalueze
o documentație tehnică pentru instalații electrice sau alt tip de instalații).

L-am rugat pe inginerul instalator să-mi facă o estimare a costurilor, dar nici asta nu a fost
necesară întrucât racordurile la utilități intră sub incidența unui alt tip de taxare (am plătit o taxa
fixa de 12 lei pentru Taxa pentru Autorizație de Construire și nu procent din valoarea estimată,
ca prima oară).

a) Documentație de bază realizată gratis de un arhitect binevoitor (îi mulțumesc și pe această

cale), care a constat în:

 Memoriu tehnic – scurtă descriere a situației de fapt, încadrare juridică, proprietari,

autorizații anterioare și ce se intenționează a se construi nou.
 Planuri de situație 1:200, 1:500 și proiecție peste hartă Google Map.

b) Documentație tehnică pentru instalația electrică, realizată de un inginer instalator (pentru

suma de 600 lei), care a constat în:

 Foaie de capăt
 Borderou
 Memoriu tehnic
 Program de faze determinante
 Caiet de sarcini
 Listă de cantități
 Schema monofilară tablou electric put foraj / TE.PUT
 Plan amplasament. Rețele electrice exterioare

Cu alte cuvinte inginerul instalator mi-a făcut planul pentru o rețea electrică interioară care să
lege racordul electric (situat în exteriorul terenului) de puțul forat prin intermediul unui tablou
electric. În acel tablou a fost prevăzut un declanșator automat, în așa fel încât gradina să fie udată
la anumite intervale de timp presetate prin acționarea unei pompe submersibile, două prize și o
sursă de iluminat (total 7kW). Ideea era să obțin de la Enel un minim de energie electrică
trifazică care să mă ajute la grădinărit dar si la o viitoare organizare de șantier pentru atunci când
mă voi începe să construiesc casa, urmând să cer mai apoi celor de la Enel doar un upgrade de
rețea.
Am dat de inginerul instalator printr-o cunoștință care și-a construit o casă de curând. Am
colaborat excelent, mai mult online și ne-am întâlnit doar o singură dată la final când mi-a
înmânat documentația cu verificarea și ștampilele aferente, numai bună pentru depus alături de
celelalte documente la primărie.

c) Referat de verificare a documentație tehnice pentru instalația electrică – pus la dispoziție tot
de inginerul instalator după ce a dat proiectul spre avizare la un „Verificator atestat MLPAT”
(habar nu am ce înseamnă asta).