Sistemele de tratare a aerului FRANCE AIR pentru bucatarii profesionale

Prezentare

Comunicat

Pentru ca ventilatia intr-o bucatarie profesionala sa fie functionala si in acelasi timp eficienta, tratam
aerului trebuie facut in acord cu:
-Standardele si Normele de Proiectare;
-Reglementarile de Securitate contra Incendiilor in stabilimente care privesc publicul;
-Reglementarile sanitare.

In tehnica ventilarii si conditionarii aerului este cunoscut faptul ca ventilarea locala a aerului reprezinta m
cel mai indicat pentru indepartarea nocivitatilor din anumite spatii, deoarece cu dispozitivele de asp
locala, substantele si mirosurile nocive sunt captate chiar de la locul de degajare. Randamentul unei inst
de ventilare/conditionare a aerului este maximal in contextul in care:
- dispozitivele de aspiratie sunt bine dimensionate;
- vitezele de aspiratie corect calculate;

- amplasarea lor este cat mai aproape de sursa de degajare, fara a impiedica personalul lucrator in activi
pe care o desfasoara.

In pictograma atasata acestui articol este prezentat intr-un mod succint modul in care FRANCE AIR tra
aerul la nivelul spatiilor de restaurant/bucatarie. Impreuna vom face o incursiune imaginara in
restaurant.

Odata intrati in incinta acestui spatiu ne intimpina un jet (curent) de aer cald-pe perioada rece a an

produs de catre o Perdea de aer cu jet de aer vertical-model HARMONY, reper 5, montata deasupra
Aceasta are rolul de a separa zona termica interioara de mediul exterior.

Spatiul de restaurant-de servire este conditionat termic-climatizat, utilizand unitati interioare de pl

ventiloconvectori caseta, model ELVIRA DECO, reper1. Agentul purtator de energie este apa calda
preparata la nivelul unei centrale termice sau a unui grup de apa racita/chiller, model OSIRIS, reper 6.

Cota de aer proaspat necesar si util in interiorul spatiului de restaurant si bucatarie este asigurat de ca
Centrala de Tratare a Aerului-CTA cu sau fara recuperare de energie termica, model MODULYS, reper 3.

Evacuarea aerului viciat poate fi facuta prin ventilator turela/sau in-line, pentru montare in exterior, m
SIMOUN, reper 2 sau prin sistemul propriu de exhaustare al aerului
din Hota de Bucatarie, model MEZZO/SPACIO/INDUCTAIR, reper 4.

Tratamentul aerului garanteaza echilibrul aeraulic al fluxului intrat in sala restaurant si in bucatarie. Se v
in calcul ca volumul aerului intrat in bucatarie sa fie cu aproximativ 10% inferior volumului de aer int
tratat in sala de restaurant; prin aceasta conditie tehnica se evita transferul de poluanti si mirosur
bucatarie spre Sala de Restaurant.

Activitatea bucatariilor profesionale este generatoare de noxe si mirosuri care trebuiesc eliminate pen
obtine:
- conditiile de igiena maxima astfel incat sa fie prevenite riscurile toxi-infectiilor alimentare colective,
- conditiile de confort si securitate pentru personal si mediul in care se desfasoara activitatea.

In interiorul unei Bucatarii Profesionale trebuiesc delimitate foarte clar cele doua zone tehnice: ZON
CONFORT de ZONA DE CAPTARE.
ZONA DE CONFORT intr-o bucatarie profesionala este caracterizata prin:
- temperatura maxima vara T=28C;
- temperatura ambientala iarna T=20C;
- gradientul de temperatura pe verticala incintei: T <3C;
- umiditatea relativa medie <70%;

- lipsa transferului de aer intre Salile de Restaurant si Bucatarie cu o depresiune redusa cu 15 % in buca
fata de sala restaurantului.
- numarul de schimburi de aer pe ora va fi cuprins intre 30-50 schimburi/ora;

- viteza curentilor de aer in zona ocupata este cuprinsa in plaja v=0,12 - 0,2 m/s; difuzia aerului este m
directionala, cu Efect Coanda (efect de plafon), care se realizeaza la viteze joase.
- nivelul acustic nu trebuie sa depaseasca 60 dB(A).
ZONA DE CAPTARE intr-o bucatarie profesionala este situata la nivelul hotei, care:
- asigura securitatea si sanatatea persoanelor, conform Codului Muncii;
- elimina poluantii si mirosurile neplacute rezultate in urma proceselor de productie;
- realizeaza desfumarea in caz de incendiu prin evacuare controlata a aerului prin ventilatoare rezistente
T=400C, timp de 120 minute.
- contribuie la mentinerea parametrilor scazuti de temperatura interioara;
- mentine umiditatea relativa la parametrii <70%;
- controleaza aerul viciat in zona de captare;

- pastreaza viteza de aspiratie la nivelul suprafetei libere in plaja v=0,2- 0,3 m/s.

Compania FRANCE AIR pune la dispozitia clientilor sai o gama completa de sisteme de captare, dilu
evacuare aer viciat din interiorul bucatariilor. In cele ce urmeaza va prezentam gama de produse pe ca
puteti utiliza in proiectele dumneavoastra, functie de solicitarile tehnice impuse prin proiecte.
A. HOTE TRADITIONALE

A.1. Hotele RAPIDO permit o instalare simplificata si rapida, oferind tot in unul, filtre grosiere, moto-venti
variator de viteza, sistem de iluminare si de vidanjare integrat.
Dimensiunile acestora sunt cuprinse intre: L=1 000-2 000 mm; l=1 000mm; h=400 mm.

Debitul de aer aferent ventilatorului centrifugal este cuprins intre D=500-2 500 m/h cu un disponib
presiune cuprins intre dP=30- 330 Pa. Sunt realizate in totalitate din Otel inox AISI 304.
Mai multe detalii in Catalogul France Air 2006-2007, pagina 1031.

A.2. Hotele PRESTO permit o instalare rapida si simplificata, fiind utilizate in restaurarile comerciale
renovarile a caror inaltime sub plafonul fals este mica.

Acestea pot fi atat motorizate cat si non motorizate, caz in care ventilatoarele se monteaza in mediul ext
Fata de modelul anterior, sistemul de iluminare, variatorul de viteza, sistemul de purjare sunt acc
suplimentare.

Dimensiunile acestora sunt cuprinse intre: L=1 000-3 000mm; l= 570-1 000mm; h=350mm. Debitul d
aferent ventilatorului centrifugal (optional) este cuprins intre D=200-2 500 m/h cu un disponibil de pre
cuprins intre dP=30-330 Pa, existand doua versiuni de motorizare, cu refularea aerului in plan ve
(standard) sau orizontala.
Sunt realizate in totalitate din Otel inox AISI 304.
Mai multe detalii in Catalogul France Air 2006-2007, pag.1033

A.3.Hotele MINI PANTAGRUEL sunt hote de extractie pentru bucatarii mici, cofetarii, saloane mici, chici
Acestea au in dotare o viziera non aparenta, sistem compact de iluminare, moto-ventilator cu debit
evacuare D=400 m/h, presiune disponibila dP=100 Pa, filtre de grasimi din inox, intrerupator pornit/
variator de viteza electronica cu indicator luminos.
Sunt realizate din otel inox AISI 304.
Mai multe detalii in Catalogul France Air 2006-2007, pag. 1035.
B. HOTE TRADITIONALE DE MARE CONFORT

B.1. Hotele MEZZO sunt hote pentru bucatarii cu suprafete medii si degajament puternic, folosite in resta
partiale/totale sau constructii noi. Acestea au drept scop limitarea dispersiei, captarea si evacuarea ca
prin filtrarea poluantilor din bucatariile profesionale. Aceste hote sunt motorizabile, avand inaltimea cup
intre h=400-500 mm, lungime L=1 000-3 000mm (cu posibilitate de modulare la 6 000 mm
latime/profunzime=1 000/1 250/1 500 mm. Lungimile mai mari de L=3 000 mm se realizeaza
asamblarea modulelor; un profil din inox integrat AISI 304 asigura rigiditatea, asamblarea si fixarea ac
module.
Hotele pot fi cu montare la perete (sprijinit) sau dubla centrala; debitele de evacuare aer
sunt cuprinse intre D=2 500-10 500 m/h cu un disponibil de presiune dP=100-400 Pa.

Gama de accesorii (sistemul de iluminare, registru de reglare, variatorul de tensiune, colectorul, viro
placa, banda de acoperire etc.) permit personalizarea hotelor dupa cum solicita procesul impus de
necesitatile de exhaustare din bucatarii. Filtrele sunt tip buzunar sicanate din INOX.
Mai multe detalii in Catalogul France Air 2006-2007, pag. 1019

B.2. Hotele MEZZO COMPENSATION sunt hote pentru bucatarii cu suprafete medii si cu degajari puter
Fata de sistemul prezentat anterior, aceste hote au inglobate suplimentar un sistem de compensare a ae
tratat. Pe partea din fata a hotei exista grila de aspiratie/compensare aer realizata prin ambutisare sub f
unor perforatii in caprior. Hotele au inaltimea cuprinsa intre h=400-500 mm; Viziera are profunzimea de
000/1 250/1 500 mm din INOX cu aspect mat AISI 304 18/10; lungimea variaza intre L=1 000-3 000 mm

modulare personalizabila functie de necesitati).

Ca si in cazul hotelor MEZZO, parametrii tehnici si functionali variaza functie
constructive/modulate. Filtrele aferente hotelor sunt din INOX tip buzunar, sicanate.

de

dimens

Daca in cazul hotelor Mezzo se impune realizarea unui sistem perimetral de difuzie (introducere aer)
grile/fante liniare astfel incat dispersia mirosurilor sa fie limitata, in cazul hotelor Mezzo Compensation
sistem este inglobat in hota.
Mai multe detalii in Catalogul France Air 2006-2007, pag.1025.

B.3. Hotele SPACIO sunt hote pentru bucatarii cu suprafete medii si mari, cu degajament puternic; apl
acestora se reduce la evacuarea in totalitate a caldurii, captarea acesteia, filtrarea nocivitatilor si a poluan
Acestea au un design inovator, cu zona pasiva in forma de bolta iar cea activa, rigida si etansa. Inalt
acestora este de h=300 mm fiind echipate cu filtre buzunar, sicanate. Sistemul de iluminare se prezinta
forma unor spoturi circulare etanse, cu lampi compacte IP 65 si liniare, de ambianta.
Modularea hotelor se face avand la baza dimensiunile standardizate: profunzime (latime)
l=2 250/2 500/3 000 mm, lungimile L=948/1 422/1 896 mm.
Sunt realizate in totalitate din inox AISI 304 18/10 periat si lustruit.

Parametrii tehnici si functionali variaza functie de tipo dimensiunea hotei, o caracteristica important
selectie fiind valoarea debitului de aer filtrat si evacuat la nivelul unui filtru d=600-800 m/h. Filtrele afe
hotelor sunt din INOX tip buzunar, sicanate.
Mai multe detalii in Catalogul France Air 2006-2007, pag.1015.
C. HOTE CU INDUCTIE
C.1. Hotele INDUCTAIR HI sunt hote cu inductie variabila dublu flux, de captare cu

inaltime de 400 sau 500mm, realizate fara suruburi de imbinare aparente. Sunt echipate cu filtre sicana
buzunar. Materialele utilizate in confectionarea hotelor sunt: inox mat AISI 304 la periferie si otel galva
pentru panourile din spate si cele superioare. Pentru lungimi mai mari de L=3 000mm, acestea
asamblate prin module. Caracteristic acestor hote este faptul ca acestea sunt de tip dublu flux (introduce
evacuare aer). Compensarea aerului se face prin difuzie de joasa viteza sau liniara. Plenumul de inductie
izolat pe interior, fanta de inductie fiind echipata cu dispozitiv de reglare care permite optimizarea gradul
inductie pe elementele de gatit. Utilizarea acestor hote in detrimentul celor traditionale conduce la econ
de energie, avand un randament deosebit.

Practic, o hota cu inductie are in componenta sa doua zone: cea de introducere aer proaspat tratat si ce
extractie/evacuare aer viciat; utilizarea acestui sistem de hote cu inductie in interiorul unei bucatarii simp
sistemul de tratare/ventilare al bucatariei in balans cu spatiul de restaurant.
Dimensiunile standard de modulare sunt:
- profunzime/latime l=1 250/ 1 500/ 1750/ 2 500/ 3 000/ 3 500 mm;
- lungime l= 1 500-3 000 mm; orice lungime mai mare de aceasta se face prin asamblare.

Debitele de aer exhaustat pot ajunge pana la D=20-22 000 m/h si nu au sistemele de introduce
evacuare aer inglobate in structura hotelor.
Mai multe detalii in Catalogul France Air 2006-2007, pag.1036.

C.2. Hotele INDUCTAIR HIC sunt hote cu inductie variabila si compensare de aer; fata de hota preze
anterior la punctul C.1. Aceasta hota are in plus un sistem de introducere aer tratat (cald sau rece). Pe p
din fata a hotei exista grila de aspiratie/compensare aer realizata prin ambutisare sub forma unor perfora
caprior. Hotele au inaltimea cuprinsa intre h=400-500 mm; Viziera are profunzimea de l=1 250/1 500/1
mm cu posibilitate de dublare a dimensiunilor, prin modulare pe latimea acesteia. Ca si in cazul ant
compensarea aerului se face prin difuzie de joasa viteza sau liniara. Plenumul de inductie este izola
interior, fanta de inductie fiind echipata cu dispozitiv de reglare care permite optimizarea gradului de ind
pe elementele de gatit. Suplimentar apare grila perforata de pe peretele frontal prin care este aspirat
tratat.

Sunt utilizate pentru captarea, filtrarea si extractia poluantilor din bucatarii profesionale acolo und

incearca stapanirea parametrilor de costuri, de confort si igiena. Debitele de aer exhaustat pot ajunge pa
D=20-22 000 m/h si nu au sistemele de introducere si evacuare aer inglobate in structura hotelor.
Mai multe detalii in Catalogul France Air 2006-2007, pag.1039.
D.HOTE SPECIFICE
Din aceasta gama de hote enumeram:

- Hota de extractie pentru cuptoare profesionale, model FOUR realizate pe principiul hotelor prezenta
aliniatele anterioare;

-Hota de extractie pentru spalatorii, model LAV AIR, ce au grad ridicat de captare al vaporilor, realiza
conditiile tehnice specifice FRANCE AIR.

-Hota de extractie cu inaltime variabila, cu posibilitate de adaptare la toate configuratiile de punere in ope

Cel mai mare avantaj pe care vi-l punem la dispozitie este faptul ca toate echipamentele prezentate a
numitor comun: FRANCE AIR, prezent in Romania prin cei doi distribuitori ai sai Air Systems si Climat
BMS.

Ing. Sebastian Duca Climatronic

Ing. Iulian Cirtog Air Sys

Copyright 2006 - Editura Minos

Ventilatia in
bucatarie
de Andreea TENESCU

Sistemul de ventilatie elimina caldura si grasimea produse de

echipamentele de gatit, aburul rezultat in urma procesului de fierbere,
dar si monoxidul de carbon provenit din combustia gazului.

Un sistem de ventilatie in bucatarie, care poate include atat eliminarea

noxelor, cat si reimprospatarea aerului nu mai reprezinta o extra
optiune, cat o cerinta a legii. In ceea ce priveste sanatatea si siguranta
la locul de munca, legislatia in domeniu insista pe existenta bucatariilor
bine ventilate, care sa asigure confortul angajatilor, lucru ce nu poate fi
obtinut doar prin deschiderea larga a geamurilor sau a unei usi. Orice
miros de mancare gatita, emanat in aer, nu este numai o neplacere
pentru vecini, ci si un motiv intemeiat pentru a nu primi autorizatie de
functionare sau pentru a fi reclamat catre organele de control.
Sisteme de ventilatie
Exista doua mari tipuri de sisteme de ventilatie pentru bucatarii: cu hota si ventilatie
din tavan. Cele cu hota sunt populare in randul bucatariilor comerciale, insa, ambele
sisteme dispun de un ansamblu de filtre si racitoare care scot caldura, umiditatea si
gazele periculoase si care pot atrage si particule de mancare sau grasime, asta in
timp ce introduc aer curat si mai rece in bucatarie.Sistemul de ventilatie optim
depinde si de natura operatiunilor din bucatarie si de spatiu.
Curatarea
Curatarea sistemelor de ventilatie este esentiala, atat din punct de vedere al igienei,
cat si din cel al sigurantei. Daca gradul de prajire in bucatarie este foarte ridicat,
atunci curatarea ar trebui sa fie saptamanala. Principial, cei care instaleaza sistemele
ar trebui sa indrume personalul in privinta frecventei de spalare. Ignorarea acestor
indicatii poate absolvi firma asiguratoare de orice fel de plata a daunelor, in

eventualitatea unui incendiu.

TIPURI DE FILTRE
Una dintre caracteristicile variabile ale sistemului este tipul filtrului utilizat in indepartarea particulelor de mancare,
foarte grase. Grasimea nu reprezinta doar un miros neplacut, ci si un factor ridicat de risc in ceea ce priveste un
potential incendiu in sistemele de extragere.
Exista sase tipuri de filtre pentru grasime:
Filtre cu plasa
Acestea sunt plase de metal stratificate, pe care se depun particulele de grasime pe masura ce sunt absorbite de
catre sistemul de ventilatie. Ele necesita o curatare regulata si nu sunt eficiente in cazul unor niveluri ridicate de
topire a grasimii. Mai mult, in bucatariile unde se utilizeaza foarte mult prajirea se pot produce incendii ale
sistemului de ventilatie.
Acest tip de filtre ar trebui utilizat in locatiile in care se foloseste foarte putin sau chiar deloc arderea grasimii, deci,
nu trebuie instalat langa gratare, tavi pentru prajitul usor, friteuze etc. Curatarea acestora se face prin inmuierea
lor in apa fiarta si apoi utilizarea unui detergent cu efect puternic degresant, cu toate ca este posibil sa se
deterioreze in acest mod plasele metalice si filtrul sa necesite inlocuire.
Filtre cu schimbator
Sunt mult mai eficiente, pentru ca schimba grasimea din aer si o depune intr-un recipient de colectare. Aceste
tipuri de filtre se preteaza in bucatariile unde gatitul in urma caruia rezulta grasime arsa este moderat. In general,
sunt fabricate din otel inoxidabil, iar procesul de curatare a lor este unul foarte simplu, intrucat se pot introduce in
orice tip de masina de spalat vase.
Filtrele cu cartus
Nu trebuie confundate cu filtrele de unica folosinta, care nu pot fi niciodata utilizate in bucatariile comerciale,
prevazute cu sisteme de extragere. Cartusele filtrelor sunt confectionate din otel inoxidabil si sunt mai eficiente
decat filtrele baffle, pentru ca sunt destinate locatiilor unde se pune accent pe utilizarea frecventa a grasimii. Si
aceste tipuri de filtre se pot spala in masini obisnuite de spalat vase.
Filtrele cu spalare automata
Reprezinta un sistem mai avansat, pentru ca acestea sunt supuse zilnic unei curatari automate interne, ce necesita
un excedent de apa fiarta, iar acest lucru le face sa fie printre cele mai scumpe sisteme, dar sunt si printre cele mai
eficiente.
Filtrele cu aburi
Sunt considerate printre cele mai operative, dar necesita instalatii sanitare si sunt foarte scumpe. Acestea au un
sistem de emanare a aburului cald, care inmoaie practic grasimea si o depune intr-un recipient de colectare.
Filtrele cu raze UV
O tehnologie de ultima ora in domeniul sistemelor de ventilatie din bucatarii si reprezinta combinarea filtrelor cu
cartuse, cu raze ultraviolete. Eficienta lor in eliminarea grasimii si a mirosurilor neplacute este de 98%.

Cap 05-2005 RESPONSABILITILE INVESTITORILOR !

Teodor TERETEAN
Motto: A tri n aer condiionat nseamn a tri mai mult i mai bine
n articol se analizeaz dou cazuri reale de instalaii de ventilare, cu potenial ridicat de incendiu i, respectiv, de
explozie, ambele contravenind flagrant regulilor tehnice precizate, att de Normativul I5-98 (Normativ privind proiectarea
i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare), ct i de Normativul P118-99 (Normativ de siguran la foc a
construciilor).
The paper examines two actual cases of ventilation systems, which deliberately violate fire & explosion protection rules,
claimed by Romanian Norms I5-98 and P118-99.

Am avut nu de mult prima satisfacie major, drept ecou al rndurilor din acest col de
pagin al revistei Instalatorul.
Eram la Conferina de la Iai, a AIIR - Filiala Moldova, din 7-8 Iulie a.c.
Le mulumim i pe aceast cale Domnilor, Prof. Dr. Ing. Liviu Dumitrescu - preedintele
AIIR i Prof. Dr. Ing. Theodor Mateescu - preedintele Filialei Moldova - AIIR, pentru
invitaia de a participa cu o comunicare n plenul lucrrilor.
Afirmam destul de des n articolele anterioare ca aceste scrieri se adreseaz, cu
precdere, nespecialitilor n ventilaii-climatizare.
Ei bine, vorba ceea viaa fiind mai tare ca filmul, un numr important de ingineri
ieeni i nu numai, profesioniti de netgduit, ne-au confirmat utilitatea muncii depuse
de noi pentru prezentarea cazurilor care, potenial, genereaz probleme n buna, dar mai
ales corecta, realizare i funcionare a instalaiilor de ventilare i climatizare la noi n
ar.
Cazuistica li s-a prut important, mrturisindu-ne c extrase din articolele noastre
sunt prezentate viitorilor beneficiari (investitori), spre pild, ntru evitarea unor situaii
similare, mai mult dect (hai sa le zicem academic !) stingheritoare pentru toat
suflarea.
Din (ne)fericire putem s afirmm deja rolul determinant al tandemului executantbeneficiarilor/ proprietarilor, secondai de executani i/sau furnizori de echipamente n
crearea acestor probleme cu nalt grad de periculozitate.
Pentru c proiectanii independeni pentru obiective mici i mijlocii sunt rara avis.
i vei vedea, n cele ce urmeaz, ct de mare este sus-pomenitul potenial de a ne
fura singuri geamantanul.
Primul caz (Iulie 2005).
(La care avem i poze pentru ilustrarea treniei).
Din pcate, suntem n mijlocul capitalei rii.

Iniial, am fost invitai s ne dm cu prerea asupra modului n care poate fi fcut mai
puin zgomotos un echipament de ventilaie cocoat pe terasa de la nivelul 11 al unui
bloc bucuretean.
Interesant este faptul c, de pe terasa cu pricina, se
vedea (nu chiar foarte departe) Palatul Parlamentului.
n esen, era vorba despre o instalaie de evacuare a
fumului i cldurii de la un set de echipamente aparinnd
buctriei unui restaurant gen fast-food, adic locul n
care se pregtesc n mare vitez tot felul de specialiti,
inclusiv carne prajit.
Pe vertical, instalaia se compunea (n aceast ordine)
din: (1) hot de aspiraie, (2) un prim echipament de
evacuare (ventilator de hot), (3) canale de evacuare (de
la parter pn la terasa blocului) si (4) un al doilea
echipament de evacuare, nseriat cu primul.
n prima imagine prezentat este imortalizat al doilea
echipament de evacuare, adic punctul (4) din
enumerare.
n cea de a doua, o poz de interior, apare punctul (1) din enumerare, adic hota de
aspiraie.
n orice caz, din spusele tuturor a rezultat c, la acest obiectiv, nu exist un proiect al
instalaiei; totul a fost fcut pe picior (V reamintete ceva aceasta afirmaie, Drag
Cetitoriule!).
Cuvintele noastre, referitoare la Cartea Construciei, au zmislit o nedisimulat
consternare n auditoriu, suspiciunile ncepnd s pluteasc n jurul nostru, fapt care ne-a
pus pe gnduri tocmai pentru c discuia avea loc pe marginea terasei de la nivelul 11.
Dar esena problemei era alta.
S vedem care erau neajunsurile periculoase, generate de instalaia descris mai
nainte.
(1) - Hota de aspiraie avea filtre de tipul metalic, n zig-zag, nepotrivite (dup prerea
noastr) pe poziia de treapt unic de filtrare.
Debitul mare de aerosoli (fum) i vapori de grsime nu pot fi reinui cu eficien
mulumitoare de acest tip de filtru, n aceast configuraie a hotei.
n plus, dei rezistena la curgere a acestui tip de filtru este modesta, aa cum rezult
din imaginea prezentat, hota avea cteva celule de filtrare lips; motivul prezentat de
proprietarul restaurantului era demn de Cartea Recordurilor: hota nu mai trgea i am
vrut s-o ajutm; comentariul nostru: Aferim, bre!
(2) - Primul echipament de evacuare al hotei era un ventilator axial, n construcie
revolttor de normal, montat n chiar carcasa hotei, taman pentru a fi splat de toi
vaporii de grsime din zon.
De reinut c, pe de o parte, ventilatorul avea un debit nepotrivit de mic pentru
travaliul real al grtarelor, iar pe de alt parte, construcia
sa era cea mai potrivit pentru a provoca un incendiu
direct n curentul de aer, viciat att de aerosoli ct i de
vaporii de grsime.
(3) - Tubulatura de evacuare a aerului viciat, n drumul
su prin interiorul blocului, dei era corect executat din
tabl zincat, avea un drum plin de meandre (coturi i
curbe n-loc) iar seciunea sa (perfect subdimensionat)
ar fi trebuit s fie parcurs cu viteze ale aerului de
minimum 30 m/s, pentru evacuarea aerului poluat (de
fapt, de aici venea i gtuirea curgerii aerului de care
vorbea proprietarul, problema soluionat de dnsul prin
scoaterea celulelor filtrante).
i asta nu era totul.
(4) Echipamentul suplimentar, ataat la captul tubulaturii de evacuare, pe terasa
blocului, ne oferea o sum de surprize: era un ventilator dublu aspirant montat n

interiorul unei cabine tipice (numit i cabinet), avea antrenare cu curea trapezoidal (de
ctre un motor electric n construcie obinuit); n plus, cabinetul ventilatorului era
prevzut, la gura de intrare a aerului, cu o celul filtrant.
Recapitulm, pe scurt, erorile constatate d.p.d.v. al concepiei i execuiei acestei
instalaii:
scoaterea din hot (cu bun tiin), a unor celule filtrante (majoritatea
aerului evacuat va fi nefiltrat, ocolind restul celulelor nedemontate), canalul de evacuare
transformndu-se n colector de grsime;
folosirea unui ventilator axial n construcie normal pentru evacuarea
aerului ce spal, la propriu, motorul electric mbcsindu-l cu substane care, n timp, se
usuc i iau foc, de la nsei scnteile produse de acelai motor;
folosirea pentru evacuarea aerului a unui canal cu o seciune de cca. 3 ori
mai mic dect este necesar; consecina direct este scderea proporional a debitului
de aer evacuat;
cel de al doilea ventilator pctuiete altfel: aerul intr liber n cabinet
depunnd poluanii pe toi pereii, mnjind cureaua cu grsime i aerosoli (prjeli)
fcnd-o vulnerabil la patinare i incendiu; (rog a se observa n imagine cum,
disperat, beneficiarul instalaiei a admis s se scoat filtrul de la intrarea n cabinet i s
fie aruncat pe teras, sub cabinet);
inexistenta unei instalaii de compensare a aerului evacuat din incinta
restaurantului i buctriei, ceea ce nseamn c n fiecare farfurie servit se regsesc
nc, din plin, praful i microorganismele aspirate direct din strad, pe ui, prin ferestre
sau prin grupurile sanitare (prevzute cu ferestre deschise spre exterior); Pofta Bun !
Al doilea caz: o poveste halucinant (nceput de august 2005).
La care, din pcate, nu avem i poze (am fi dat de bnuit!).
ntr-un ora important, la nord de Bucureti, un investitor a avut ideea de a fabrica,
ntr-o hal dezafectat, cum sunt cu zecile pe la noi, tot felul de modele i mrimi de
carcase metalice.
Zis i fcut !
Pe partea de prelucrri mecanice, nimic de zis, totul mergea bine.
Problemele au aprut la vopsirea acestor produse.
Pe scurt, investitorul nostru a improvizat la propriu (ghicii i Dumneavoastr c nu e
greu) o vopsitorie.
Care vopsitorie a fost obinut din spaiul aceleiai hale, prin compartimentarea cu
nite perei din panouri simple de rigips, a unor zone de lucru cu urmtoarele destinaii:
camera de prevopsire, camera de vopsire i camera de uscare.
Toate camerele erau aezate n sistem vagon, lipite de un zid exterior, din crmid, al
halei mari; ultima era camera de uscare.
Numai a doua ncpere avea aerisire (!); drept aerisitor ef era un ventilator axial,
n construcie normal, amplasat n zidul exterior al halei, la cca. 3 m de la pardoseal.
Aerul de compensare nu intra pe nicieri; deci ventilatorul mergea n gol, degeaba.
Prima ncpere (de pregtire i prevopsire) i ultima (de uscare) erau ermetic nchise;
ventilarea se fcea prin deschiderea uilor (de 1,00x2,00 m) dup terminarea
proceselor de pregatire-vopsire-uscare.
Att ct se putea aerisi ceva, adic mai nimic.
Cnd, n timpul vizitei, am ajuns n ncperea din fund, aflat n plin proces de uscare a
carcaselor proaspt vopsite i dup ce am tras n piept, cteva guri de aer, bine dres cu
diluanii proaspt evaporai, am apucat sa-mi dau seama ca nu visez, totul era ct se
poate de real: am nceput sa fug, cutnd ieirea din labirintul morii.
Nu de alta dar gazele cu pricina erau amestecuri de aceton, toluen, butanol i alte
bunti, produse tipice ale vopsitoriilor care lucreaz cu nitroderivai.
Ce protecie a muncii?
Ce protecie la incendiu?
Care protecie la explozii?

Bref, o pur improvizaie, nscocit din ignoran cras.

Cred c i Omul de Neanderthal avea un sim mai practic dect investitorul nostru,
pentru c Oameni Buni: trebuie sa avem curajul sa spunem ca el este capul rutilor.
A dat drumul unui proces tehnologic clandestin, fr nici o aprobare de la factorii n
drept.
Cnd i-a dat seama, din discuia final, ct l cost amenajarea unei vopsitorii
serioase, care s respecte toate regulile impuse de spaiile de lucru avnd categoria A
pericol de incendiu i explozii, a luat decizia imediat de a continua lucrul fr s ia
nici o msur.
Vorba propriului su gnd: dac pn acum nu s-a ntmplat nimic, nseamn ca
nimic nu se mai poate ntmpla!
Noi zicem n replic: S dea Domnul s auzim numai de bine!
n loc de concluzie
Pn cnd comunitatea noastr inginereasc va mai permite ca (o bun parte din)
instalaiile de ventilare i climatizare s fie proiectate si executate de amatori, n
conformitate cu indicaiile preioase ale unor investitori ignorani ?!
Articol publicat n Revista INSTALATORUL nr. 5 / 2005

Doctor Inginer n Termo-Hidraulica Instalaiilor, Expert Tehnic, Verificator de Proiecte, Prof. Univ. Asociat la UTCB i UPB, Cercettor
tiinific Principal la INCERC - Bucureti (1970-1994), membru al Asociaiei Inginerilor de Instalaii din Romnia (AIIR), membru al
Asociaiei Generale a Frigotehnitilor din Romnia (AGFR), membru al Asociaiei Americane a Inginerilor din nclzire, Refrigerare i
Aer Condiionat-Inc. (ASHRAE). Tel: 0722 363 066. Tel/Fax: 021 232 5145. E-mail: tt@airconditioning.ro. http:\\
www.airconditioning.ro.

Cap 01-2005 VENTILAREA CORECT A BUCTRIILOR

NAPOI / BACK

Teodor TERETEAN
Neglijat pn de curnd, ventilarea corect a buctriilor a devenit azi o necesitate.
Nu ne mai putem permite s mbrcam hainele, mirosind a mncare proaspt gtit.
Ba se poate dar, riscul de a fi dezagreabili celor din jur, este mare!
Dar asta nu este totul!
De ce ventilm.
Pe scurt, n timpul preparrii mncrurilor se produc o serie de procese care degaj
mirosuri.
n special din prjeli, fripturi i fierturi.
n esen, aceste procese de tehnologie a preparrii alimentelor, produc dou tipuri
de poluani: aerosoli i vapori grai.
Aerosolii sunt microparticole solide, relativ uoare, care odat produse sunt luate de
curenii de aer, orict de mici ar fi acetia i se plimb prin apartamentul nostru.
Reamintim aici i existena unui alt tip de aerosoli, foarte familiar nou: fumul de
igar.
Un singur fum de igar, tras n piept i expirat ntr-o ncpere, conine aerosoli care
dispar de la sine, n doar 14 ore.
Vaporii grai sunt produi, fie de fierberea grsimilor (uleiuri, untur etc.), fie de
folosirea acestora la prjeli.
Abundena de mirodenii de pe pia, n ultimii ani, a sporit diversitatea de mirosuri
care ni se pot impregna n obiectele din jur, din cas, dar mai ales n haine.
Cum ventilm.
Numai cu hote de buctrie care, de obicei, permit evacuarea aerului viciat, direct
afar.
Acestea se amplaseaz deasupra aragazurilor (mainilor de gtit).
Exista o regul ideal n privina alegerii mrimii fizice a unei hote: att lungimea,
ct i limea acesteia, trebuie sa depeasc cu 510 cm marginile aragazului
(mainii de gtit), deasupra cruia se aeaz.
Folosind o hot, drumul de la locul de producere a poluanilor (aerosoli sau vapori
grai), pn la gura de captare (pentru evacuare), este minim.
De reinut, pe acest drum, poluanii nu au pe ce s se depun.
Ideal este ca hota s se lipeasc de un perete, caz n care debitul de aer necesar
pentru evacuare este minim.
Aezarea la perete a hotei micoreaz influena curenilor de aer orizontali la nivelul
plitei, cureni care deviaz drumul poluanilor spre hot.

De ex., n cazul unei hote de 1,00x0,60 m, amplasat la perete, debitul de aer

necesar a fi evacuat este mai mic cu cca. 50% fa de amplasarea aceleiai hote n
mijlocul buctriei.
Ct ventilm.
Iat o bun ntrebare.
Rspunsul scurt este: ct mai economic, dar eficient.
Exist o mulime de date practice referitoare la debitele de aer de evacuat printr-o
hot.
Este bine s lum n considerare dou elemente: mrimea aragazului i mrimea
buctriei.
Mrimea aragazului indic debitul de aer primar necesar a fi evacuat.
Astfel, pentru un aragaz, amplasat la perete, cu Lungimea x limea = 0.60 x 0.50 m
debitul minim de evacuat este de cca. D ev,min= 360 m3/h.
Debitul ideal este de cca. Dev,id= 500 m3/h.
Orice debit de aer cuprins ntre cele dou valori indicate mai nainte este acceptabil.
Mrimea buctriei are importan asupra eficienei splrii cu aer proaspt a
volumului acesteia.
Este uor de imaginat c nu tot ce se ridic din cuptoare, crtii sau tigi va putea
fi captat de hot, pe loc i evacuat afar.
De ex., la ridicarea capacului de pe o tigaie, se ridic brusc o cantitate de vapori plus
aerosoli care nu vor putea fi captai n totalitate de ctre hot.
Vor mai fi i scpri pe de lturi.
Acestea cltoresc prin tot aerul ncperii nainte de a fi recaptate i evacuate n
exterior.
De aceea este bine s corelm debitul hotei cu volumul buctriei.
Astfel, pentru buctriile mici, cum sunt cele ale apartamentelor noastre, cu volume
de aer cuprinse ntre V = 15 i 25 m3, se recomand realizarea a N = 20 30
schimburi orare.
n cazul buctriilor cu volumele de mai nainte, debitele de aer, economice, ale
hotelor se afla ntre Dev,econ = 15 x 30 = 450 m3/h i Dev,econ= 25 x 20 = 500 m3/h.
Rezumnd, debitul minim la buctria cu V = 15 m 3 ar fi de Dev,min = 300 m3/h iar
debitul de aer cel mai generos la buctria de 25 m 3 ar fi de Dev,max = 750 m3/h.
Vom comenta ceva mai jos.
Ce sunt schimburile orare.
Schimburile orare de aer sunt un instrument empiric, dar foarte practic, pentru a
msura, pentru o anumit ncpere (de ex. buctria), rapiditatea cu care se
nlocuiete aerul viciat, cu aer proaspt.
De ex., n cazul a N = 20 schimburi orare, aerul proaspt nlocuiete, n principiu,
aerul viciat al unei ncperi la fiecare 60 : 20 = 3 minute.
Spunem n principiu pentru c nlocuirea corect cu aer proaspt depinde de nc o
serie de factori cum sunt: sistemul de ventilare folosit, omogenitatea distribuiei de
aer n ncpere, viteza curenilor de aer etc.
Compensarea cu aer proaspt.
Aceasta este o mare problem.
Va rugam s fii de acord c dac se dorete extragerea unui debit de aer dintr-o
ncpere (Dev) este obligatoriu ca acesta sa fie nlocuit de un alt debit de aer (D in), adus
din alt parte; astfel, se face o compensare: Dev = Din.
n caz contrar nu se poate extrage din ncpere mai nimic.

O hot care extrage aer dintr-o buctrie, cu ua i ferestrele nchise, nu va putea

funciona aproape deloc.
Se spune c ventilatorul hotei se nvrte n gol, debitul de aer evacuat, fiind ca i nul
(Dev0, quasi-nul).
Trebuie sa asiguram deci compensarea aerului evacuat cu aer proaspt, de afar sau
din alta ncpere.
Numai c, n acest ultim caz problema nu este rezolvat: i n aceast a doua
ncpere trebuie adus, pn la urm, aer de afar.
Pentru instalaiile relativ mici, din apartamentele noastre, este suficient
deschiderea ferestrei.
Necazul este c, iarna, va ptrunde n buctrie aer prea rece iar vara, prea cald.
Ideal este ca aerul de compensaie (cel adus de afar) s fie introdus ct mai
aproape de hot, fr ca n drumul su, aerul introdus s se intersecteze cu
ocupanii buctriei.
Asta presupune o anume aezare a aragazului fa de fereastr!
Cea mai bun soluie de compensare, dar i cea mai scump, este compensarea
aerului evacuat cu o instalaie special de introducere n apartament a aerului
proaspt, filtrat, nclzit iarna i rcit vara.
Influena ferestrelor termopan.
Noutatea ultimilor ani la noi o constituie dotarea masiv a apartamentelor existente
cu ferestre avnd geam termopan.
Acestea, datorit calitii geamului i a celor 2 garnituri de etanare, asigur att o
bun izolare termic ct i (atenie!) o excelent etanare a apartamentului la
infiltraiile de aer.
Avantaj i dezavantaj!
Dezavantajul dispare dac se face o temeinic ventilare, zilnic, a ntregului
apartament. (Vom reveni asupra acestui subiect).
La buctrie gospodina trebuie s aib montat o fereastr termopan, cu deschidere
batant, care s dirijeze spre tavan o bun parte din aerul introdus pe aici.
Efectul de rece al aerului proaspt este, parial, micorat.
Despre hote.
n esen, hotele de buctrie sunt dispozitive de captare local a gazelor, vaporilor
i aerosolilor, numii generic poluani.
Sunt alctuite, n general, dintr-o carcas, unul sau dou ventilatoare, unul sau dou
becuri de iluminat, o clapet de aer anti-retur i un filtru de reinere a poluanilor
(popular numite filtre de grsime).
Ventilatoarele au una, dou sau trei viteze (debite de aer evacuat).
Preturile lor sunt n consecin.
Filtrele de grsime sunt, fie nlocuibile (de unic folosin), fie lavabile (din plas
metalic zincat sau, mai scumpe, de inox).
Piaa autohton este bine aprovizionat cu hote, la preuri variabile, dup firm i
calitate.
Nu ntotdeauna cele mai scumpe sunt i cele mai bune, dar (uzual) cele produse de
firme cu renume sunt de calitate.
Verificarea periodic a hotelor.
Hotele trebuie verificate periodic (conform prospectului) de un specialist al firmei
furnizoare sau al unei firme serioase de service.
Fiind totui un mecanism, verificarea se recomand, att n garanie, ct i n postgaranie.

Se va verifica, n special, starea de curenie a ventilatoarelor i capacitatea lor de

absorbie.
ntreinerea hotelor.
Se face de ctre proprietar.
Carcasa se va cura periodic (lunar sau trimestrial) de orice fel de depuneri, att
interioare ct i exterioare, cu un detergent indicat de productor sau cu ap i spun
normal.
Filtrele nlocuibile se vor schimba periodic, ori de cte ori se va constata murdrirea
(colmatarea) acestora, mai ales dac se simt mirosuri de rnced n zona de absorbie
a hotei.
Este bine sa avei cteva filtre de rezerv.
Nu folosii improvizaii: se distrug ventilatoarele.
Filtrele lavabile se vor spla cu detergentul indicat de productor sau cu ap i
spun, ori de cte ori este nevoie.
S nu ne speriem: necesitatea schimbrii/ splrii filtrelor este o dovad a bunei
funcionri a hotei.
Invitaie.
Ateptm oricnd pota redaciei pentru lmuriri suplimentare.
NAPOI / BACK

Articol publicat n Revista UTIL, Anul IV, nr. 1 / 2005

NAPOI / BACK

Cap 12-2005 VENTILAREA REEDINELOR INDIVIDUALE

Teodor TERETEAN
ncepem rndurile de faa prin clarificarea unor noiuni: nclzirea locuinelor (iarna)
i, mai nou, utilizarea aparatelor de aer condiionat pentru rcirea lor (vara) nu
nseamn ventilare.
Ventilare nseamn primenirea aerului din ncperile noastre cu aer proaspt, de
afar.
Dar, din pcate, n majoritatea covritoare a cazurilor, ventilarea ncperilor este
asociat cu producerea de cureni de aer.
De aici i pn la a confunda ventilarea incintelor cu apariia curenilor de aer nu
este dect un singur pas.

Pe cale de consecin, pentru a ne exprima oarecum juridic, apare un comportament

extrem de nesntos: suprimarea cu orice pre a primenirii cu aer proaspt a
plmnilor notri n propria noastr cas.
Pe de alt parte, nu pot dect s fiu de acord cu cei care, neagrend deloc curentul
de aer, manifest dorina expres de a stopa ferm producerea acestei stri de
disconfort.
De unde pornete aceasta tendin ?
S ne reamintim ce sunt curenii de aer
Definiia, att teoretic, dar mai ales practic, ne arat c acetia sunt sesizai de rcirea
local, nedorit, a unor poriuni ale corpului uman, generat de micarea aerului.
Curenii de aer sunt neplcui, n mod egal, att pentru femei, ct i pentru brbai.
Senzaiile nedorite apar cnd, n ncperi, aerul nconjurtor are viteze de peste aproximativ
0,25 m/s.
n fapt, cu ct este mai mare diferena de temperatura ntre interiorul unei camere i
exteriorul acesteia (de exemplu iarna), prin simpla deschidere a ferestrei se produce o intrare
brusc a aerului din exterior n camer; aceasta nu este o noutate pentru nimeni.
Partea bun a acestei aciuni este primenirea, cu repeziciune, a aerului consumat din
ncpere cu aerul proaspt, din afar.
Partea rea este c viteza de rcire a camerei i intensificarea circulaiei aerului n ncpere
duce sigur la apariia curenilor de aer.
De ce este necesara primenirea aerului
S analizm puin situaia.

Aerul proaspt conine, printre altele, 21% oxigen i 0.030.04% bioxid de carbon.
n acelai timp fiecare metru cub de aer are ntre 5 i 25 grame vapori de ap.
Literatura de specialitate, medical sau inginereasc, menioneaz rezultate dintre
cele mai interesante pentru a ne convinge despre starea de bine pe care trebuie s
ne-o asigurm prin ventilarea ncperilor de locuit.
Cu alte cuvinte pentru aerul proaspt necesar a fi furnizat n aceasta situaie.
S lum cazul unei ncperi de tipul camer de zi (n variant modern aceasta fiind
denumit i sufragerie sau living room) cu o suprafa de 3 x 5 = 15 m2 i un volum
de cca. 45 m3, rezultai pentru o nlime liber de H = 3 m.
n cazul n care n aceast ncpere s-ar afla 4 persoane (urmrind, s zicem, un film
la TV), n urm cu civa ani normele sanitare artau c ar fi necesare urmtoarele
debite minimale de aer proaspt:
- - pentru alimentarea cu oxigen, Daer = 4 pers x 2 m3/h*pers = 8 m3/h;
- - pentru mpiedicarea creterii concentraiei de bioxid de carbon peste 0,6%,
Daer = 4 pers x 6 m3/h*pers = 24 m3/h;
- - pentru nlturarea mirosului corpurilor (la aduli), Daer = 4 pers x 18
m3/h*pers = 72 m3/h.
n prezent, normele autohtone stabilesc valori mult crescute fa de cele de mai
nainte.
Relund ncperea de mai nainte, debitele de aer proaspt necesare, dac am ine
seama de practica fumatului, ar fi:
- fr fumat, 4 pers x 25 m3/h*pers = 100 m3/h;
- la fumat moderat, 4 pers x 35 m3/h*pers = 140 m3/h;
- la fumat intens, 4 pers x 50 m3/h*pers = 200 m3/h;
- la fumat foarte intens, 4 pers x 75 m3/h*pers = 300 m3/h.

Soluii constructive.
Apare din ce n ce mai clar faptul c soluionarea de avangard, n domeniul
rezidenial, se va ndrepta ctre ventilarea mecanic.
Este de vorba de nlocuirea aerului viciat cu aer proaspt, pe cale mecanic,
folosindu-se unul sau mai multe ventilatoare conectate la o mini-reea de distribuie a
aerului n cas.
In cadrul celor de fa vom prezenta dou variante posibile:
- variant bazat pe evacuarea mecanic centralizat, higro-reglabil, a
aerului viciat;
- variant bazat pe introducerea mecanic, centralizat a aerului proaspt.
Evacuarea mecanic higro-reglabil centralizat
Examinnd Fig. 1. se observ c n podul casei se monteaz un echipament
specializat (poz. 1) care conine n esen un ventilator de evacuare a aerului, cu
funcionare non-stop.
Un asemenea ventilator poate extrage pn la 270 m3/h de aer viciat, care este
suprancrcat cu umiditate, puterea electric monofazat instalat fiind insignifiant:
cca. 50 W.
Construit n varianta silenioas, acesta are racordate la aspiraie 4 8 tuburi
flexibile (poz. 2) care colecteaz aerul poluat din cas prin intermediul unor guri de
captare (poz. 3) special concepute, acionate manual sau electric, n funcie de
valoarea umiditii relative a aerului n imediata apropiere a gurii.
Acest principiu face ca amplasarea gurilor de captare s fie mai potrivit n tavan,
locul dintr-o ncpere n care umezeala aerului atinge valoarea maxim.
Aerul viciat este colectat din spaiile n care sunt prezeni vaporii de ap:
dormitoarele, camerele de zi, spltoria de rufe (unde se afl maina de splat),
buctria, camera de baie etc.
Colectarea se face astfel nct aerul s fie evacuat cu valori variabile ale debitelor, n
funcie de valoarea surplusului de umiditate din acele ncperi.
Aspirat de echipamentul de ventilare mecanic (poz. 1), aerul colectat este evacuat
la nivelul acoperiului printr-un dispozitiv special de mprtiere (poz. 5).
n cazul acestui sistem, compensarea cu aer proaspt se face prin cadrul uii de la
intrarea n cas, prevzut fante specializate (poz. 4), practicate n ram, care la rndul
lor sunt auto-reglabile n funcie de umiditate.
Evident aerul astfel introdus trebuie s fie rcit, vara, de ctre aparatele de
climatizare prevzute n diferitele ncperi ale casei.
n acelai timp, iarna aerul rece, fie va fi amestecat cu aerul cald existent n cas
datorit nclzirii cu diferite sisteme (nclzire centralizata cu radiatoare, nclzire
local cu sobe cu gaze/lemne de foc etc.), fie va fi nclzit cu rezistente electrice
montate n fantele de admisie menionate.
ntr-o varianta mai scump, aerul proaspt poate fi introdus separat n fiecare
ncpere, evacuare de aici fcndu-se prin guri higro-reglabile; n general se poate
realiza o echilibrare ntre aerul introdus i cel evacuat, separat pe fiecare ncpere.
Sistemul se poate recomanda acolo unde aerul exterior cldirii este curat, investiiile
n cldire sunt mai sczute, debitele de aer sunt relativ mici iar preteniile de
microclimat sunt moderate.
Dintre avantajele sistemului mai menionm: ntreinerea relativ simpl, cheltuieli
minime de exploatare etc.
Dezavantajul principal al sistemului este generat de oligativitatea tolerrii
introducerii aerului direct de afar, filtrat cu precaritate, i nclzit numai dup ce
ajunge n zona unui corp de nclzire (n cazul n care nu se face o nclzire electric

direct n fanta de introducere).

Iat (cu titlu de exemplu) cteva caracteristici ale gurilor de evacuare a aerului
viciat, pe tipuri constructive:
- - tipul A (pentru grup WC + baie): debitele de aer pot fi reglate, fie ntre 5 i
40 m3/h, fie 10 i 45 m3/h, conform cu valoarea selectat a umiditii relative a
aerului din ncpere;
- - tipul B (pentru grup WC): debit de aer extras permanent 5 m 3/h sau debit de
aer temporizat 30 m3/h timp de 30 minute, acionare manual sau electric sau prin
detector de prezen uman;
- - tipul C (pentru buctrie): debitele de aer pot fi reglate, fie ntre 5 i 40
m3/h, fie 10 i 45 m3/h, conform cu valoarea selectat a umiditii relative a aerului
din ncpere; debit de aer complementar de 50 120 m 3/h, conform deschiderii gurii
selectate de utilizator; temporizare de 30 minute selectat manual sau electric.
Introducerea mecanic centralizat
Acest sistem constituie o variant principial diferit fa de cazul prezentat anterior.
n esen, prile componente ale instalaiei sunt:
- - o priz de aer proaspt amplasat pe cldire sau (de preferin) ntr-un zid
al cldirii orientat ctre o zon exterioar curat, adiacent zidului;
- - o minicentral de tratare a aerului alctuit dintr-o carcas coninnd: un
filtru de aer, o baterie de nclzire (de regul electric) i un ventilator cu variator
(electric sau electronic) de turaie (eventual n funcie de valoarea umiditii relative a
aerului ntr-o zon martor);
- - reeaua de distribuie a aerului, alctuit din canale standard sau flexibile,
izolate termic, pn la gurile de introducere n ncperi;
- - grile estetice cu lamele cu dubl deflecie (sau mini-anemostate), amplasate
n gurile de introducere i prevzute cu organe de reglare a debitului de aer introdus;
- - grile estetice de transfer a aerului montate n pereii sau chiar uile
ncperilor ventilate pentru transportul aerului viciat ctre zonele de evacuare natural
sau mecanic (hota de la buctrie, gurile de evacuare natural a aerului din bi,
grupuri de WC etc.).
De regul, debitul de aer introdus iarna este nclzit n bateria echipamentului la o
temperatur convenabil (cu cca. 35 oC peste temperatura interioar).
n general valorile debitului de aer introdus sunt moderate.
Astfel, pentru o cldire cu un volum de cca. 250 m3, admindu-se un numr de cca.
2 schimburi de aer pe or, rezult un debit total maxim de 500 m 3/h.
n acest fel, bateria electric de nclzire a mini-centralei (dimensionat pentru o
temperatur exterioar de calcul de 15 oC) trebuie s aib o putere instalat de cca.
6,5 kW.
Consumul de energie electric va depinde ns de variaia n timp a temperaturii
aerului exterior care atinge valorile minime pentru perioade relativ limitate.
Fa de vechile tipuri de ferestre autohtone cnd, datorit neetaneitilor, prin
presiunea vntului sau a micrii termice naturale a aerului exterior, se obinea cel
puin 1 schimb de aer pe or, actualele ferestre de tip termopan realizeaz
etaneizarea complet a interstiiilor geamurilor, anulnd practic ventilarea natural a
ncperilor.
Soluiile prezentate n rndurile de fa apar ca o alternativ realizabil i elegant n
crearea unui microclimat corect n locuinele noastre.
Articol publicat n Revista UTIL, Anul IV, nr. 12 / 2005

NAPOI / BACK

* TEODOR TERETEAN este Doctor Inginer n Termo-Hidraulica Instalaiilor, Fax: 021 232 5145. Tel: 0722 363 066.