PRIZE, FISE, CUPLE SI CONECTOARE

Prizele si fisele se utilizeaza pentru conectarea la retelele de joasa tensiune a

anumitor consumatori mobili. Prizele si fisele bipolare au contact de protectie, atunci
cand sunt destinate racordarii unor aparate care necesita legarea la instalatia de
protectie an scopul evitarii pericolului de electrocutare. Aparatele care sunt prevazute
cu contact de protectie au o borna in plus, care se leaga la conductorul de nul de
protectie al instalatiei sau direct la instalatia de legare la pamant. Piciorul de contact
destinat racordarii utilajului la conductorul de protectie este mai lung sau astfel dispus
incat, la introducerea fisei in priza, contactul de protectie sa se stabileasca inaintea
contactelor de lucru. Constructia prizelor si fiselor corespunzatoare este asimetrica,
astfel incat introducerea fisei sa se poata face intr-o singura pozitie.
Cuplele sunt prize mobile care au o constructie asemanatoare cu cea a prizelor
fixe, fara a avea insa elementele de fixare ci o carcasa inchisa. Dintre numeroasele
variante constructive de prize, fise si cuple in figurile 1.16. sunt prezentate cele mai des
utilizate.



Figura 1.17. Priza bipolara montata aparent pe tencuiala.
Acest tip de
priza se utilizeaza in instalatiile electrice interioare in executie aparenta. Capacul aparatului este prevazut cu locasuri
ce se pot decupa pentru introducerea conductoarelor, a tuburilor I.P. sau a altor tuburi similare (IPY, PEL, etc.).


Figura 1.18. Prize bipolare sub tencuiala.
a) varianta rotunda; b varianta dreptunghiulara cu guler.
Aceste prize se utilizeaza in instalatiile electrice interioare, plasate sub tencuiala. Se monteaza in doze de
aparat conform STAS 552-74, prin fixare cu gheare prevazute pe aparat.


Figura 1.19. Prize bipolare si multiple
a dubla; b tripla cu cordon.
Se utilizeaza pentru racordarea a trei receptoare la o singura priza mobila (avand caracterul unei cuple triple)
sau a doua receptoare la o priza fixa. Priza tripla este prevazuta cu cordon, permitand astfel racordarea receptoarelor
la distanta de locul prizei.


a

b


Figura 1.20. Fisa bipolara fara contact de protectie:


b







a)pentru 10 A; b)pentru 6

Se utilizeaza pentru racordarea receptoarelor mobile la prize. Se executa in doua variante: 6 A figura 1.20. a)
si 10 A figura 1.20. b). Nu se poate conecta la priza cu contact de protectie.
Figura 1.21. Fisa bipolara cu contact de protectie.
Se utilizeaza pentru racordarea receptoarelor mobile la prize cu contact de protectie; se poate conecta de
asemenea si la prizele normale de 10 A (fara contact de protectie).



Figura 1.22. Variante constructive de prize si fise tripolare.
Dintre numeroasele variante constructive de prize, fise si cuple in figura 1.22. am prezentat cateva variante.
Prizele, fisele si cuplele industriale nu sunt prevazute cu dispozitive de stingere a arcului electric si de aceea la
curenti nominali de intensitate mare trebuie evitata cu orice pret deschiderea sub sarcina. Din aceasta cauza prizele
fisele si cuplele sunt prevazute cu dispozitive de blocare mecanica menite sa evite deschiderea accidentala sub
sarcina sau sa avertizeze utilizatorul asupra pericolului la care se expune la deschiderea sub sarcina. Pe langa
constructiile normale, exista si constructii protejate in carcase de bachelita si carcase metalice. Prizele bipolare
protejate in carcasa din bachelita, destinate incaperilor cu umiditate sporita sau instalatiilor electrice exterioare
realizate aparent si protejate impotriva patrunderii corpurilor straine. Intrarea conductelor electrice in manta de
cauciuc sau de plumb sau in tuburi etanse se face prin presetupe. Partea frontala a prizei este protejata cu un capac
rabatabil actionat de un resort. Prizele bipolare protejate in carcasa metalica se utilizeaza in instalatiile industri ale
interioare si exterioare realizate aparent. Careasa metalica se leaga la pamant. Conductele se protejeaza in tuburi
IPE. Partea frontala a prizei este protejata cu un capac rabatabil actionat de un resort.
Conectoarele se folosesc la realizarea legaturilor electrice intre aparatele electrice din panourile de distributie.
Exista variante constructive in functie de sectiunea conductoarelor.

Figura 1.23. Conector de legatura pentru conductoare de 1,5 mm.

Figura 1.24. Conector de legatura pentru conductoare de 2,5 sau 4 mm.





Circuite energetice n locuin

n gospodriile populaiei, activitile casnice sunt consumatoare de
energie ndeosebi energie electric deoarece acesta se transform cu
uurin n alte forme de energie ce au apoi diferite ntrebuinri: energie
termic, energie luminoas, energie mecanic, energie chimic. Energia sub
diferite forme este utilizat n gospodrie pentru iluminat, pentru nclzit,
pentru funcionarea diferitelor aparate electrocasnice i electronice. Pe tot
parcursul unei zile i n orice loc din locuin se consum cel puin o form de energie.
Circuitele energetice din locuin sunt circuitele electrice, termice i
de gaze.

Circuite electrice
ntr-o cas fiecare circuit electric are o funcie bine definit. Astfel
exist circuite pentru iluminat, circuite pentru prize de curent, circuite
specializate pentru diveri concumatori.
Asigurarea cu energie electric pentru consumul casnic se realizeaz
printr-o instalaie de alimentare n acest scop, instalaie ce face legtura ntre
reeaua de distribuie de joas tensiune i instalaia electric interioar a
locuinei. Racordarea acestei instalaii la reeaua de distribuie de joas
tensiune se face fie prin linie electric aerian, fie prin cablu subteran.
Instalaia de alimentare cu energie electric pentru consum are n
componena ei o conduct electric de legtur denumitbranament, o
coloan electric, n continuarea branamentului i un contor electric.
Legtura ntre branamentul propriu-zis i contorul electric se
realizeaz printr-o coloan electric, alctuit din conducte electrice,
introduse in tuburi metalice de protecie. n cazul branamentului aerian,
conductele electrice de la ieirea lor din eava consolei de acoperi i
continu traseul, protejate de tuburile de protecie instalate pe pereii din
interiorul locuinei, trec prin cutia cu sigurane (cofret) i ajunge n final la
contorul electric. Uneori, pe acest traseu al coloanei poate s lipseasc cutia
cu sigurane, aceasta fiind nlocuit cu sigurane fuzibile aeriene, intercalate
ntre branamentul propriu-zis i reeaua de distribuie. n cazul
branamentului subteran, legtura dintre firida branamentului i contorul
electric, instalat n interiorul apartamentului, se realizeaz prin coloan, ca i
n cazul branamentului aerian.

Contorul electric este montat ntre coloan i tabloul cu sigurane al
instalaiei electrice interioare, fiind destinat pentru msurarea i nregistrarea
consumului de energie electric, exprimat n kWh. Contorul i tabloul cu
sigurane sint amplasate la intrarea n apartament, astfel ncat s fie posibil
citirea cu uurin a consumului de energie.


Montarea contoarului i a
tabloului de sigurane
Alimentarea cu energie electric a punctelor de consum casnic, att
pentru iluminat, ct i pentru acionarea aparatelor electrocasnice se
realizeaz printr-un ansamblu de circuite electrice, aparate de siguran i
protecie i aparate de conectare de mic intensitate, ansamblu care poart
denumirea de instalaie electric interioar.
Lund sensul parcurs al curentului electric de la sursa de alimentare
pan la punctele de consum, instalaia electric interioar se consider de la
ieirea conductoarelor din contorul electric, pan la punctele de racordare a
becurilor la corpurile de iluminat, precum i la punctele de racordare
a.aparatelor electrocasnice.
Pe acest traseu, instalaia electric interioar are in componena ei
tabloul cu sigurane, circuitele electrice de lumin i prize, aparatele de
conectare i corpurile de iluminat.





Schema instalaiei electrice dintr-o locuin (clic pe imagine)
I nstalaia electric interioar dintr-o locuin cuprinde:
Tabloul de sigurane- are rolul de a se constitui n loc de plecare pentru
circuitele de lumin i prize, protejeaz receptoarele din locuin de variaiile
de tensiune ale curentului electric i servete la scoaterea de sub tensiune a
circuitului pentru efectuarea reparaiilor.



Sigurane fuzibile Tablou de sigurane Contoare
Siguranle sunt dispozitive care protejeaz instalaia mpotriva
scurtcircuitelor. Pot fi sigurane fuzibile cu filet folosite la instalaia de
alimentare a concumatorilor de intensitate medie i la instalaia de iluminat,
sau automate ce funcioneaz pe baza efectului magnetic al curentului
electric.
Circuitele electrice de lumin i prize au trasee orizontale i verticale, pe
care se gsesc doze de derivaie.
Dozele au orificii pentru introducerea capetelor de tuburi protectoare.
Dozele de aparat au un singur orificiu.

Montarea dozelor
Tuburile de protecie sunt din PVC i se monteaz ngropat n perei sau
planee.
Conductele electrice sunt formate din din cel puin dou conductoare cu
izolaie i manta individual. Conductoarele sunt confecionate din Cu sau
Al. Izolaia are diferite culori: verde galben pentru protecie, alb sau
albastru pentru nul, maro sau negru pentru pentru conducta de faz.
Priza este un aparat de conectare, format din soclu izolant, teci de contact
din alam prevzute cu arcuri, borne de racord, carcas ce pot fi montate
aparent sau ngropate n tencuial.
Fiele discpun de contacte mobile care introduse n priz asigur
nchiderea circuitului.
ntreruptoarele nchid i deschid circuitul electric. Sunt compuse din
borne de legtur cu urub i piuli, dou contacte fixe i un contact mobil
protejate n carcase de material izolant. Se monteaz numai pe conductorul
de faz, n serie cu elementele de protecie.
Comutatoarele modific succesiv conexiunele unuia sau
mai multor circuite electrice.




Priz Fi ntreruptor
Comutator electric
programabil
Lmpile sunt consumatori care transform energia electric n energie
luminoas. Principalele tipuri de becuri suunt:
o Becuri obinuite cu filament - principalul element care emite
lumina este un fir subire de metal, numit filament care parcurs de
cu7renntul necesar ncepe s dea lumin de la rou pal la
portocaliu pn la alb strlucitor. La un bec obinuit, numai 5%
din energia electric este transformat n lumin, restul fiind
emisie de cldur.
o Becul low+ energy sau compact fluorescente au fost
introduse la nceputul anilor 80. Emit aceeai cantitate de lumin
ca i cele cu filament dar au consum cu 75-80% mai mic.
o Becurile cu neon sunt de aproximativ 5 ori mai eficiente dect
becurile cu filament.
o Becurile cu halogen este un model mai dezvoltat al becului cu
filamment, dau o lumin de calitate superioar care se poate
focaliza pe un obiect.
o Becurile HID- necesit cteva minute pentru a se nclzi i sunt
folosite mai ales pentru iluminatul ieirilor din garaj, piscin, teren
de tenis.






Becuri cu
filament
Bec compact
fluorescent
Bec cu neon Bec cu halogen Bec HID
Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaz, protejeaz
lmpile electrice i permit alimentarea lor cu energie electric.



Corpuri de iluminat