TESTE ŞI ÎNTREBĂRI PENTRU VERIFICAREA CUNOŞTIINŢELOR

Capitolul 4 – Fierul si aliajele fier – carbon – (partea – III – fonte cenușii obișnuite)

1) Definiți constituenții structurali ai fontelor albe.

La temperatura ambiantă, fazele care compun sistemul metastabil Fe - Fe C sunt în număr de
două: ferita şi cementita. Proporţia şi repartizarea acestor două faze în structură diferă în funcţie de
conţinutul de carbon, ceea ce determină şi variaţia proprietăţilor mecanice şi tehnologice ale
aliajelor respective.
Ferita (α, F) este o soluţie solidă de carbon în Fe α care conţine maxim 0,0218 % C la 727°C
(punctul P din diagrama Fe-Fe3C) şi cca. 0,002 % C la temperatura ambiantă.
Cementita (Ce) este un compus chimic, respectiv o carbură de fier Fe3C ce conţine 6,67 % C.
Reţeaua sa ortorombică, cu posibilităţi reduse de alunecare, determină o duritate foarte ridicată (cca.
800 HB) dar şi o mare fragilitate.

2) Care sunt caracteristicile impuse de cementită fontelor albe?

Cementita impune fontelor albe o fragilitate ridicată şi o mare duritate (HB = 350 … 500, K 
0) fapt care face ca aceste aliaje să nu fie potrivite pentru o largă utilizare, întrebuinţarea lor
fiind limitată în general la două domenii distincte: la turnarea de piese cu crustă foarte dură şi
rezistentă; si la elaborarea fontelor maleabile.

3) Care sunt modalitățile de descompune cementita la răcire lentă?

Astfel, la răcire lentă cementita se descompune după cum urmează:

 deasupra liniei P’S’K’:

Fe3C   SE + C (grafit)
 sub linia P’S’K’ :
Fe3C  PQ + C (grafit)

4) Enumerați și definiti factorii principali care favorizează fenomenul de grafitizare.

Fenomenul de grafitizare este puternic influenţat de o serie de factori. Factorii principali care
favorizează grafitizarea sunt următorii:
-conţinutul mărit în carbon;
-creşterea conţinutului în siliciu;
 -viteza de răcire cât mai lentă,
- temperatura cât mai înaltă a soluţiei lichide

5) Care sunt structurile caracteristice ale fontelor cenusii lamelare ?

Fontele cenuşii cu grafit lamelar pot să prezinte structuri feritice, perlito-feritice şi perlitice
sau să conţină fosfor – fontă fosforoasă – care formează eutecticul fosforos ternar (Fe-Fe 3C-Fe3P –
steadita). Au grafitul repartizat şi orientat în diferite moduri: separări izolate, în reţea, în rozete sau
punctiforme.

6) În ordinea crescândă a nivelului de grafitizare, fontele lamelare de turnătorie se pot clasifica în:
a) fonte perlitice, fonte perlito-feritice şi fonte feritice;
b) fonte feritice, fonte ferito-perlitice şi fonte perlitice;
c) fonte albe, fonte pestriţe şi fonte cenuşii.

7) Enumerați avantajele utilizării fontelor cenusii cu grafit lamelar în tehnică.

Deşi fontele cenuşii au proprietăţi mecanice scăzute în comparaţie cu oţelurile, ele sunt ieftine,
se toarnă foarte bine în piese complexe şi se prelucrează relativ uşor prin aşchiere.

Discontinuităţile provocate de grafit permit fontelor să amortizeze cu mare eficacitate vibraţiile,

fapt pentru care fontele cenuşii sunt preferate în construcţia de maşini şi utilaje supuse vibraţiilor.
Totodată, grafitul prezintă şi o comportare de lubrifiant, uşurând procesul de aşchiere şi conferind
fontelor proprietăţi de antifricţiune.