TEMA NR.

STRUCTURI DE ECHILIBRU ALE FONTELOR CENUȘII

Să se efectueze o analiză din punct de vedere metalografic a microstructurilor

categoriilor de aliaje Fe – C delimitate de diagrama sistemului stabil Fe – Grafit (fonte cenușii cu
grafit lamelar, fonte cenușii modificate, fonte cenușii maleabile). Analiza trebuie să fie însoțită
și de punerea în evidență a distribuţiei fazelor și constituenţilor acestor aliaje.
Să se elaboreze o evaluare calitativă și cantitativă a evoluției și diversificării acestor faze
și constituenți metalografici în functie de variația concentrației în carbon și a temperaturii.
De asemenea, să se efectueze și o prezentare a tansformărilor structurale de bază
aferente acestor categorii de fonte cenușii, precum și definirea fazelor și constituenţilor de
echilibru aferenți.

Fontele în a căror structură apare grafitul se numesc fonte cenuşii, denumirea provenind de la
aspectul cenuşiu - întunecat al suprafeţei de rupere, dat de grafit.
Având în vedere faptul că se folosesc cu precădere în piese turnate, ele se mai numesc şi fonte
de turnătorie.
În funcţie de gradul de grafitizare, structura fontelor cenuşii poate cuprinde doi sau trei
constituenţi:
- grafitul;
- perlita;
- ferita.

●Diagrama Greiner-Klingenstein

I - FONTE ALBE - (perlită + cementită);

II a - FONTE PERLITO - CEMENTITICE / FONTE PESTRIŢE - (perlită + cementită +grafit);
II - FONTE CENUŞII PERLITICE - (perlită + grafit);
II b - FONTE CENUŞII PERLITO - FERITICE - (perlită + ferită + grafit);
III - FONTE CENUŞII FERITICE - (ferită + grafit).

I - FONTE ALBE
- viteza de răcire ridicată;
- nu sunt condiţii de grafitizare;
- structura: perlită şi cementită;

II a - FONTE PERLITO–CEMENTITICE / FONTE PESTRIŢE

- răcirea mai mică, dar insuficientă pentru grafitizarea completă a cementitei libere;
- se grafitizează doar o parte a cementitei libere;
- structura conţine atât elemente de fontă albă (cementită liberă) cât şi fontă cenuşie (grafit);
- structura: perlită, cementită şi grafit;

II - FONTE CENUŞII PERLITICE

- viteză de răcire suficient de mică pentru grafitizarea completă a cementitei libere;
- structura: perlită şi grafit;

II b - FONTE CENUŞII PERLITO - FERITICE

- viteză de răcire lentă;
- grafitizare avansată care afectează şi o parte din cementita perlitei;
- perlita dispare din structură în unele zone, în loc rămânând ferită şi grafit;
- structura: perlită, ferită şi grafit;

III - FONTE CENUŞII FERITICE

- grafitizarea totală a cementitei;
- structura: ferită şi grafit (s-a descompus şi cementita perlitei).
Influenţa altor elemente chimice asupra procesului de grafitizare şi proprietăţilor fontelor
cenuşii

Influenţa altor elemente chimice asupra procesului de grafitizare şi proprietăţilor fontelor

cenuşii

Manganul
● element chimic care îngreunează grafitizarea, deoarece formează carburi
de Mn, (Mn3C) şi cementită aliată (FeMn)3C stabile la temperaturi înalte;

Sulful
● element chimic antigrafitizant;
● înrăutăţeşte proprietăţile de turnare a fontei (0,08 %S în piesele cu pereţi
subţiri; 0,15...0,20 %S în piesele cu pereţi groşi);

Fosforul
●element chimic antigrafitizant; fontele se numesc fosforoase;
● în cantităţi de peste 10% P formează cu Fe:
- eutectic fosforos binar Fe (ferită) – Fe3P (fosfură de fier);
- eutectic fosforos ternar Fe (ferită) – Fe3C – Fe3P (steadită);
STEADITA:
- are punct de topire scăzut la 9630C;
- duritate ridicată (cca. 500 HB);
- se introduce în fonte pentru reducerea temperaturii de cristalizare (mărirea fluidităţii) şi
creşterea rezistenţei la uzură datorită durităţii steaditei;
- apare la microscop sub formă de insule albe colţuroase cu puncte negre;

Elemente grafitizante: Cu, Al, Ni;

Elemente ne(anti)grafitizante: Cr, Mo, V, W; formează cementite aliate şi carburi stabile.

● Proprietăţi mecanice:
● Rm = 100 ... 300 N/mm2;
● Duritate: 150 ... 300 HB;
● A5 = 0,2 ... 1 %;
● Avantajele utilizarii fontelor cenuşii cu grafit lamelar:
- preţ de cost scăzut;
- turnabilitate bună în piese cu geometrie complexă;
- prelucrabilitate prin aşchiere relativ uşoară;
- efect pronunţat de amortizare bună a vibraţiilor mecanice datorită discontinuităţilor provocate
de grafit;
- utilizate mult pentru fabricarea batiurilor maşinilor unelte sau altor subansamble;
- efect pronunţat de autolubrifiere datorită capacităţii particulelor de grafit de a absorbi şi
reţine lubrifianţi (bune proprietăţi antifricţiune).