STRUCTURA SI PROPRIETATILE FONTELOR.

CLASIFICARE. SIMBOLIZARE
 Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul cu continut mai mare de 2 %.
Sunt considerate aliaje nedeformabile, intrucat este prezent in structura
compusul Fe3 C dur si fragil, dar si grafitul nemetalic, dupa cum carbonul se
regaseste legat sau liber, iar structura a fontelor se formeaza pe diagrama Fe -C
sau Fe -Gr. Denumirea fontelor se va face de asemenea dupa acelasi criteriu ,
in albe daca tot C este legat in compus, cenusii daca au carbonul total sub
forma de carbon legat in cementite (Cleg…8 % ) si carbon liber sub forma de
grafit sau chiar pestrite daca se regaseste C sub ambele forme (Cleg fiind insa
numai 2...4 %).
 FONTELE ALBE

Sunt fonte de prima fuziune destinate obtinerii otelurilor si fonte de afinare.

Avand carbonul legat in compusul Fe3C dur si fragil se utilizeaza rar in
turnarea de piese ce trebuie sa aibe rezistenta la uzare (bile pentru
macinare, blindaje etc.,) sau care se supun ulterior maleabilizarii pentru
descompunerea cementitei.
Sunt aliaje ce cristalizeaza pe diagrama de echilibru metastabil.

Dupa continutul in carbonbfontele albe sunt

• hipoeutectice (C< 4,3 %)
• eutectice (C= 4,3 %)
• si hipereutectice (C > 4,3 %).
 FONTELE CENUSII

Fontele cenuşii sunt aliaje ale fierului cu carbonul în care reacţiile de la

solidificare şi răcire au avut loc în totalitate sau numai parţial în conformitate
cu diagrama de echilibru stabil fier-grafit. În structura acestor fonte este
prezent grafitul ca fază nemetalică şi care imprimă o culoare specifică
suprafeţei de rupere.
Fontele cu grafit reprezintă cele mai importante aliaje de turnare, fiind
cele mai ieftine.

Fonte de turnatorie: aliaje Fe – C continand peste 2% C, destinate pieselor

turnate, in a caror structura apare grafitul
Cantitatea de grafit determinata prin raportul
Si (grafitizant) / Mn (antigrafitizant)
Si (+ continut mare de carbon) – favorizeaza structurile de tip F + grafit
Mn – favorizeaza formarea cementitei (inclusiv din perlita)

Clasificare dupa forma grafitului:

• Fonte cenusii – grafit lamelar; [+ vermicular]
• Fonte maleabile – grafit in cuiburi;
• Fonte cu grafit nodular;
Diagrama de echilibru a sistemului stabil Fe-Cgrafit. Faze şi constituenţi

Diagrama de echilibru termodinamic a sistemului stabil Fe-Cgrafit corespunde

liniilor de transformare trasate discontinuu în figura 1. Deosebirea dintre cele
două sisteme Fe-Fe3C şi Fe-Cgrafit se manifestă doar în domeniul fontelor,
peste 2,08% C.
Punctele critice P, S, E, C sunt deplasate spre stânga şi în sus faţă
de punctele P, S, E, C, datorită vitezei mici de răcire şi prezenţei siliciului ca
element alfagen şi grafitizant, nelipsit din compoziţia chimică a fontelor
cenuşii. Punctele D, F şi K se află pe verticala de 100% C.
Reacţiile invariante din diagrama Fe-Cgrafit sunt:
• reacţia eutectică, prin care se formează eutecticul primar cu grafit al
fontelor cenuşii (izoterma E, C, F):

L4,26%C 
 A208%
1154o C
, C  Cgrafit

• reacţia eutectoidă, prin care se formează eutectoidul cu grafit (izoterma

P, S, K):
A0,68%C 
 F 0,0206%C  Cgrafit
738o C

Această transformare implică şi trecerea eutecticului cu grafit primar în

eutectic cu grafit secundar.
Pe segmentele BC şi CD ale liniei lichidus cristalizează austenita,
respectiv grafitul primar.
Fazele şi constituenţii diagramei Fe-Cgrafit sunt: soluţiile solide ale
fierului cu carbonul (ferita  şi austenita), grafitul, eutecticul cu grafit şi
eutectoidul cu grafit.
Soluţiile solide sunt asemănătoare cu cele din sistemul Fe-Fe3C,
dar caracterizate prin alte limite maxime de solubilitate a carbonului:
pentru F punctul P (0,0206%C la 738C), pentru F punctele S (0,68%C
la 738C) şi E (2,08%C la 1154C).
Grafitul este prezent sub patru forme:
• grafit primar, separat după segmentul CD al liniei lichidus;
• grafit eutectic separat împreună cu austenita din faza lichidă din faza
lichidă (LC) la nivelul izotermei E C F;
• grafit secundar separat după curba ES după austenita suprasaturată
în carbon;
• grafitul eutectoid separat la nivelul izotermei PSK din austenita de
concentraţie 0,68%C.
Proprietăţile fizico-mecanice ale grafitului sunt foarte scăzute: conductivitate
termică şi electrică mici; plasticitate scăzută şi duritate foarte mică;
rezistenţă mecanică nulă, în schimb are un coeficient foarte mic de frecare
şi amortizează vibraţiile.
Punctul C din diagrama de echilibru stabil împarte fontele cenuşii în:
* fonte hipoeutectice (2,08...4,26% C);
* fonte eutectice (4,26% C);
* fonte hipereutectice (4,26...6,67% C)
Poziţia punctului C este influenţată de viteza de răcire şi de cantitatea de
elemente însoţitoare.
Fonte cenusii
Compozitie: 2.8 – 3.5% C (general); 0.5 – 3.5% Si; 0.1 – 1% P; 0.02 – 0.15% S

Clasificarea grafitului:
dupa
• marime
• forma
• distributie

a, b, d – difera prin capacitatea de germinare (racire diferita, germinare eterogena) c – la

fonte hipereutectice d, e – fonte hipereutectice; e numai prin germinare eterogena;
Marimea grafitului este esentiala pentru rezistenta (si tenacitatea) fontei:
grafit fin → fonta mai tenace
Matricea metalica (la marcile standardizate): F + P, P
[+ eutectic fosforos]

Eutectic fosforos se formeaza intre Feα, C, P; favorizeaza turnabilitatea dar

fragilizeaza
Cresterea cantitatii de perlita duce la creasterea rezistentei

Rezistenta fontelor cenusii: 100 – 300 Mpa

Ductilitatea: foarte mica (fragile) A = 0.2 – 0.5%
Duritatea: 100 – 300 HB
Fontele cu grafit interdendritic (rezistenta mare) se numesc modificate
Modificare este schimbarea caracteristicilor structurii de turnare prin
introducerea unor inoculanti (modificatori) in cantitate mica (sub 1%)

Modificatori pt. fontele cenusii: SiO2, Al2O3, CaO

FONTE MALEABILE

Contin grafit sub forma aglomerata neregulata – in CUIBURI (GM)

Se obtin prin tratament termic – RECOACERE DE MALEABILIZARE –

aplicat unor fonte albe

Clasificare standard – dupa mediul de tratament termic (aspectul casurii)

• Fonte maleabile nedecarburate (cu miez negru) – F + GM; [P + GM]

• Fonte maleabile decarburate (cu miez alb) – F + P + GM
FONTE MALEABILE
Fonte maleabile decarburate (cu miez alb)
maleabilizarea in mediu oxidant pentru descompunerea cementitei libere
(secundara si ledeburitica)
Rm = 270 – 570 MPa; A = 3 – 16%; 200 – 250 HB

Fontele maleabile nedecarburate (cu miez negru)

maleabilizare in mediu neutru pentru descompunerea completa a cementitei
Cele mai folosite - pret de tratament, compromis favorabil intre Rm / A
Rm = 300 – 550 MPa; A = 2 – 10%; 150 – 320 HB

Varianta: fonte cu miez perlitic – cele mai rezistente FM

Rm = 450 – 650 MPa; A = 1– 4%

FONTE CU GRAFIT NODULAR

Fonte cu ~3.5% C, cu grafitul in noduli obtinut prin modificare

Modificatori: Mg, Ce, ... – formeaza pelicule pe suprafata grafitului
Cea mai favorabila forma de grafit (efectul minim de concentrare a tensiunilor)
Rm = 370 – 700 MPa; A = 2 – 18%; 140 – 300 HB
 STANDARDIZAREA FONTELOR DE TURNATORIE
EN-GJ… pt. toate fontele standardizate

Fonte cenusii SR EN 1561:1999 (fonte cu grafit lamelar) EN-GJL- Rm [MPa]

Ex. EN-GJL-100
Fonte maleabile SR EN 1562:1999 I – fonte decarburate (miez alb)
I. EN-GJMW- Rm [MPa] – A [%] II – fonte nedecarburate (miez negru)
Ex. EN-GJMW-350-4
II. EN-GJMB- Rm [MPa] – A [%]
Ex. EN-GJMB-300-6
Fonte cu grafit nodular SR EN 1563:1999 EN-GJS- Rm [MPa] – A [%]
Ex. EN-GJS-350-22
 Formarea structurii secundare a fontelor cenusii

a. Dupa diagrama Fe-Gr.

Formarea structurii secundare pe diagrama de echilibru stabil este
conditionata de prezenta factorilor ce produc grafitizarea completa
(feritizarea ) cei mai importanti fiind viteza de racire foarte mica ( racire
de echilibru ), continut ridicat de Si, continut redus de element ce
“albesc” fonta Mn,Ni,etc.
Ca regula generala se considera elemente grafitizante cele care formeaza
compusi cu Fe (Si, P ) si anrigrafitizante, cele care formeaza carburi avand
afinitate mare fata de C.
Formarea structurii secundare este determinata pentru fontele hipoeutectice
de formarea grafitului secundar din austenita dupa linia S’E’ si ulterior prin
formarea grafitului eutectoid.

Atat grafitul secundar cat si cel eutectoid nu cristalizeaza independent, ci

se vor depune pe grafitul eutectic.
La temperature ambianta structura va fi alcatuita dintr-o masa feritica si lamele
de grafit orientate intamplator.
Structura fontei hipereutectice este formata din aceeasi constituenti ca si cea
hipoeutectica, insa se deosebeste prin prezenta grafitului primar cu aspect de
lamele drepte ca in figura de mai jos.

Aspect schematic al structurii fontelor cenusii feritice

b. Dupa diagrama Fe-Fe3C.
Descompunerea eutectoida a austenitei, in absenta factorilor grafitizanti se
poate produce pe diagrama Fe-Fe3C,consecinta structurala fiind inlocuirea
masei metalice austenitice (din structura primara ) printr-o masa metalica
perlitica.

Ca urmare, procesul de descompunere eutectoida a austenitei in sistemul

metastabil, reprezinta un proces de perlitizare a fontelor cu grafit.
In cazuri reale descompunerea austenitei se produce intr-un interval de
temperatura a carui pozitie depinde de continutul in Si.
La continuturi mari de Si intervalul se deplaseaza spre temperaturi mai inalte
unde viteza de difuzie a C este mai mare si deci separarea Gr mai usoara ,iar
la continuturi mai mici intervalul se deplaseaza la temperaturi mai joase.

Intervalul este dependent de viteza de racire, astfel ca la viteze mari perlitizare

austenitei este totala, iar la viteze intermediare se produce o perlitizare partiala
prin transformarea initial a unei parti a austenitei in ferita si grafit si ulterior
transformarea celei ramase netransformata in perlita.
Proprietatile fontelor cu grafit industrial

Indiferent de aparitia structurii secundare prin transformari pe diagrama Fe-

Gr sau Fe-Fe3C, se poate generaliza o clasificare a fontelor cenusii dupa
natura masei metalice de baza in fonte cenusii feritice, ferito-perlitice si
perlitice clasificare ce se poate regasi in diagrama structurala a fontelor
Maurer trasata in coordonate de concentratie si-n conditiile in care se
considera separat C si Si ca elemente grafitizante si se considera viteza de
racire ca fiind cea pentru racirea unor epruvete de diametru 30 mm in
forme de turnare constante, ca in figura de mai jos.
Diagrama structurala Maurer pentru fonte:
1 – fonte albe; 2 – fonte pestrite; 3 – fonte cenusii perlitice;
4 - fonte cenusii ferito-perlitice; 5 - fonte cenusii feritice.
Fontele industriale sunt hipoeutectice si contin 2,5-4 %C, fiind materiale
ingineresti destinate constructiilor de masini; desi asemanatoare din punct de
vedere structural cu otelurile (au aceeasi masa metalica) ele prezinta avantaje
certe si anume:
- pret de cost mai redus;
- proprietati bune de turnare avand temperaturi de topire mai joase ca otelul,
avand fluiditate buna si contractie la solidificare mica ;
- au capacitate de amortizare a vibratiilor, datorita discontinuitatilor introduse
de Gr;
- rezistenta buna la soc termic, la uzura in prezenta sau nu a ungerii (grafitul
are rol autoungator);
- au rezistenta la coroziune;
- prezinta prelucrabilitate buna prin aschiere;
- proprietatile mecanice conventionale au valori apreciabile, ca de exemplu
Rm = 60...80 daN/mm2 si A5 = 10....25 % (pentru fonta maleabila sau nodulara)
Forma grafitului este cea care influenteaza pe departe cel mai considerabil
proprietatile mecanice, dar si cantitatea, distributia si marimea separarilor de
grafit.
 FONTE CU GRAFIT NODULAR

Se obtin prin solidificarea topiturii, schimbarea conditiilor de solidificare in

prezenta unor substante care se introduc in cantitati mici astfel incat sa nu se
afecteze compozitia aliajului, denumite modificatori, precum Mg, Ce, Ba,
pamanturi rare, etc. Prin formarea unor nuclee de germinare eterogena
grafitul are tendinta de a se depune sub forma concentrica formand noduli de
grafit. Fontele nu-si modifica masa metalica de baza ,ele devenind chiar
forjabile in domeniul austenitic. Din aceste materiale se executa organe de
masini, arbori cotiti, axe cu came, tuburi de presiune, etc. Aspectul structural
al fontelor cenusii nodulare suntprezentate in figura de mai jos
 Structuri ale fontelor cenusii nodulare

FONTE MALEABILE

Sunt fonte cenusii obtinute prin tratament termic de maleabilizare aplicat

pieselor din fonte albe hipoeutectice cu continut restrans de C de 2,8…3,5 %
si care prezinta grafit de recoacere sub forma de aglomerari sau cuiburi
Recoacerea de maleabilizare urmareste descompunerea cementitei; se
adauga pentru facilitarea grafitizarii un oarecare procent de Si 0,8-1,3 si
eventual alte elemente chimice ajutatoare ca Al, Ti, B, sau chiar modificatori.

In functie de aspectul sparturii fontele pot fi maleabile cu inima alba fiind

total perlitica sau ferito-perlitice si fonte maleabile cu inima neagra total
feritice si cu tot grafitul de maleabilizare prezent in structura de unde si
culoarea neagra a acestora.