UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE

REFERAT nr. 3
la disciplina

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA
MATERIALELOR

2015-2016

REFERAT nr. 3

la disciplina
 ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

Se consideră o probă metalografică de dimensiuni  10 x 15 mm, elaborată din:

A. Oţeluri carbon:
1. - oţel cu 0,01 ... 0,02%C;
2. - oţel cu 0,15%C;
3. - oţel cu 0,35 ... 0,45%C;
4. - oţel cu 0,60 ... 0,65%C;
5. - oţel cu 0,77%C;
6. - oţel cu 1,00 ... 1,20%C;

B. Fonte albe:
7. - fontă albă cu 3%C;
8. - fontă albă cu 4,3%C;
9. - fontă albă cu 5%C;

C. Fonte cenuşii cu grafit lamelar:

10. - fontă cenuşie feritică cu grafit lamelar;
11. - fontă cenuşie perlito-feritică cu grafit lamelar;
12. - fontă cenuşie perlitică cu grafit lamelar;
13. - fontă cenuşie perlito-cementitică cu grafit lamellar (fontă pestriţă);
14. - fontă cenuşie fosforoasă cu grafit lamelar (fontă cenusie cu eutectic fosforos
ternar şi grafit lamelar);

D. Fonte cenuşii modificate cu grafit nodular (sferoidal):

15. - fontă cenuşie modificată feritică cu grafit nodular (sferoidal);
16. - fontă cenuşie modificată ferito-perlitică cu grafit nodular (sferoidal);
17. - fontă cenuşie modificată perlitică cu grafit nodular (sferoidal);

E. Fonte cenuşii maleabile (cu grafit în cuiburi):

18. - fontă cenuşie maleabilă feritică cu grafit în cuiburi (fontă cu inimă neagră);
19. - fontă cenuşie maleabilă perlitică cu grafit în cuiburi;
20. - fontă cenuşie maleabilă perlitică / perlito-feritică cu grafit în cuiburi
(fontă cu inimă albă).

I. Realizaţi pentru aceasta, o tehnologie completă de pregătire în vederea analizei

optice metalografice microstructurale. Se vor evidenţia operaţiile şi materialele necesare
pentru:
a. - stabilirea locului pentru debitarea probei metalografice;
b. - posibilităţi de extragere a probei metalografice;
c. - realizarea suprafeţei plane;
d. - şlefuirea probei metalografice;
e. - lustruirea probei metalografice;
f. - punerea în evidenţă a structurii probei metalografice (atacul chimic
metalografic).
II. Elaboraţi o sinteză a aparaturii şi metodelor utilizabile practic în vederea
efectuării unei analize metalografice macro şi microscopice a probei considerate.
 III. Considerând proba metalografică menţionată anterior în stare de echilibru,
descrieţi detaliat şi în ordine:
a. - principalele caracteristici mecanice şi de compoziţie chimică ale materialului
(conform standardului);
b. - clasificarea materialului corespunzător diagramei stabile sau metastabile în care
ar putea fi încadrat;
c. - evidenţierea transformărilor de stare pe care materialul le parcurge la răcire
din faza lichidă pâna la atingerea temperaturii ambiante;
d. - caracteristicile şi proprietăţile fazelor şi constituenţilor structurali omogeni şi
eterogeni, pe care materialul îl parcurge în timpul transformării din faza lichidă
în cea solidă;
e. - structura metalografică la temperatura ambiantă care ar putea fi teoretic
observată prin analiza optică microstructurală (faze şi constituenţi structurali
– desen, definire, proprietăţi mecanice şi caracteristici generale).

Lucrarea elaborată va conţine maxim 15 pagini, va fi scrisă de mână sau pe

calculator, pe format A4, va fi datată şi semnată de către autor şi se va preda personal
examinatorului.

BIBLIOGRAFIE
1. Bibu, M. – Metalografia aliajelor feroase şi neferoase, Editura Universităţii "Lucian Blaga"
din Sibiu, ISBN 973-651-027-1, Sibiu, 2000;
2. Bibu, M. – Metode şi tehnici de analiză structurală a materialelor metalice, Editura
Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 973-651-030-1, Sibiu, 2000;
3. Bibu, M., - Ştiinţa materialelor, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2004;
4. Bibu, M. – Studiul materialelor – Bazele teoretice ale ştiinţei şi ingineriei materialelor
metalice, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 973-651-824-8, Sibiu,
2004;
5. Bibu, M. – Studiul materialelor – Materiale utilizate în construcţia de maşini, Editura
Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ISBN 973-651-825-6, Sibiu, 2004;
6. Bibu, M., - Tehnologia construcţiilor sudate – Bazele tehnologice ale sudării şi tăierii
termice, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2004;
7. Colan, H. ş.a., - Studiul metalelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;
8. Domşa, A., Domşa, S. – Materiale metalice în construcţia de maşini şi instalaţii, Editura
Dacia, Bucureşti, 1981;
9. Gâdea, S., Petrescu, M., ş.a. – Metalurgie fizică şi studiul metalelor, vol.I, II şi III, E.D.P.,
Bucureşti, 1979, 1981, 1988;
10. Geru, N. – Metalurgie fizică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981;
11. Geru, N., ş.a. – Analiza structurii materialelor metalice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991;
12. Geru, N., ş.a. – Materiale metalice. Structură, proprietăţi, utilizări, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1985;
13. Mitelea, I., Radu, B. – Selecţia şi utilizarea materialelor inginereşti, Editura Politehnica,
Timişoara, 1998;
14. Mitelea, I., ş.a. – Ştiinţa materialelor în construcţia de maşini, Editura Sudura, Timişoara,
1999;
15. Truşculescu, M., ş.a. - Studiul metalelor - tehnici de laborator, Editura Facla, Timişoara,
1977.
16. *** Colecţia de standarde STAS, SR ISO, SR EN ş.a.

Fontă cenuşie perlitică cu grafit lamelar

 Fonta cenuşie perlitică cu grafit lamelar este o fontă de
turnătorie,un aliaj al fierului cu carbonul, în care carbonul se
găsește sub formă liberă, de grafit.

I.Analiza optica metalografică microstructurală

a)Stabilirea locului pentru debitare

Prima fază de pregătire a probei metalografice constă in
stabilirea locului de unde se extrage proba. Acesta trebuie ales
astfel încât sa nu modifice structura probei. În cazul pieselor
turnate, probele vor fi extrase din fiecare zonă caracteristică de
solidificare.

b)Posibilități de extragere a probei metalografice

Locul de extragere a probei este stabilit prin unele standarde
generale sau de produs, conform STAS 4203-74.

Pentru extragere probelor din piesele casante se pot lua probe

prin lovirea acestora cu ciocanul.
 În mod obișnuit, probele metalografice supuse cercetarii
microscopice sunt de formă cilindrică sau paralelipipedică, cu o
dimensiune a laturii de 10-15 mm.

c)Realizarea suprafeței plane

În general, obținerea suprafeței plane se realizează prin pilire,
frezare, polizare sau cu mașina pentru debitarea probelor
metalografice. În timpul procedeului de polizare, proba se ține cu
mâna și se răcește din când în când cu apă. Se recomandă ca
înălțimea probei să fie mai mică decât dimensiunile în pan
orizontal, ușurându-se astfel obținerea suprafeței plane la
operațiile de prelucrare ulterioare.
Dacă este necesară examinarea structurii până la marginea
acesteia sau daca dimensiunile acesteia sunt prea mici, se
procedează la montarea acesteia in cleme metalice(inele), fixarea
in rășini sintetice(duracryl, dentar, nestrapol) sau aliajele ușor
fuzibile, care se toarna într-un cadru metalic.

d)Șlefuirea probei metalice

La șlefuirea probei se impun realizarea unei suprafețe cât mai
plane, precum și rotunjirea tuturor muchiilor suprafețelor
respective astfel încât la șlefuirea si lustruirea probei să nu se
deterioreze hârtia abrazivă sau discul de lustruire. Operația de
șlefuire se execută cu ajutorul hârtiilor metalografice care prezintă
o finețe crescânda a particulelor abrazive formate din carbură de
siliciu.
Șlefuirea se poate realiza:
 manual, prin mișcări de translatie într-o singură
direcție, pe hârtii din ce în ce mai fine
 mecanizat, prin montarea hârtiilor abrazive pe discuri
rotitoare cu viteze periferice de până la 10 m/s
 Șlefuirea începe de regulă cu hârtie abrazivă de granulație 20
sau chiar 12 și continuă, succesiv, până la granulația 4 a abrazivului.
În timpul șlefuirii, proba se ține cu mâna și se apasă ușor, răcindu-
se eventual cu un jet periodic de apă.
Șlefuirea se execută într-o singură direcție, iar la fiecare
schimbare a hârtiei, proba se spala pentru îndepărtarea
eventualelor particule de abraziv, se usucă prin tamponare și apoi
se roteste la 90 grade față de direcția de șlefuire pe hârtia
anterioară.

e)Lustruirea probei metalografice

Lustruirea probelor este operația prin care se urmărește
eliminarea urmelor lăsate in urma șlefuirii și imprimarea unui luciu
perfect suprafeței ce urmeaza să fie examinată. Lustruirea
mecanică se realizează pe un disc rotitor a cărui turație este de cca.
1000 rotații/minut.Suprafața activă a discului se acoperă cu o pâslă
de lână merinos umezită continuu prin picurare sau pulverizare, cu
un abraziv foarte fin in suspensie, alumina. Alumina se urilizează
în suspensie 1:10 până la 1:20 în apă, corespunzând clasei I-grosonă.
În cursul lustruirii, proba se apasă ușor pe discul rotativ și în
același timp se rotește în jurul axului propriu. După 3-5 minut,
lustruirea se consideră terminată, verificându-se la microscop
realizarea unei suprafețe perfect lucioase si lipsite de zgârieturi.
După lustruire, proba se spală cu apă și apoi cu alcool etilic și se
usucă prin tamponare cu vată, pe hârtie de filtru sau în curent de
aer cald.

f)Punerea în evidență a structurii(atacul metalografic)

 Pentru a pune în evidență microstructura se procedează la
tratarea suprafeței pregătite cu reactivi chimici care dizolvă sau
colorează selectiv constituenții structurali respectivi astfel încât să
se poată distingă unul de celălalt.
Acest tratament chimic, numit atac metalografic, se realizează
fie prin imersie, fie prin tamponarea suprafeței probei cu vată
îmbibată în reactiv. Durata practică de atac variază între câteva
secunde și până la 1-2 minute, în funcție de material, stabilindu-se
prin încercări repetate și observări la microscop. Proba se
consideră atacată atunci când suprafața pregătită și-a pregătit
luciul metalic devenind ușor mată.
Reactivii chimici sunt foarte numeroși și diferă după natura și
starea materialului metalic sau după scopul cercetării.
Pentru punerea în evidență a constituției aliajelor Fe-C,
întunecând perlita și dând contrast între coloniile de perlită se
utilizează acidul azotic concentrat(1,40) 1-5 ml sau alcoolul
etilic/metilic(nital) 100 ml. În acest caz se recomandă atacuri si
lustruiri succesive, timpul de atac variind de la câteva secunde la
un minut.
Pentru un atac uniform al oțelurilor perlitice, cât și pentru
deliminarea clară a grăunților se foloseste acidul azotic(1,40) 5 ml
sau alcoolul amilic(nital) 100 ml. Pentru acesta se recomandă un
atac la rece sau între 50-60 grade Celsius.
Alte metode de punere în evidență a microstructurii:
 Atacul electrolitic
 Atacul prin oxidare la cald
 Evaporarea selectiva in vid
 Bombardamentul ionic
II)Aparatura şi metodele utilizabile practic în vederea
efectuării unei analize metalografice macro şi microscopice a
fontei cenusii perlitice cu grafit lamelar

Pentru efectuarea analizelor metalografice se utilizează

microscopul optic metalografic. Principiul de funcționare al
acestuia se bazează pe capacitatea probelor de a reflecta razele
luminoase care cad perpendicular pe o suprafață special pregătită
pentru analiza optică metalografică. Microscopul optic
metalografic este alcatuit din:
 Sistemul optic și eventualele accesorii pentru
microfotografiere
 Sistemul de iluminare
 Sistemul de reglare mecanic

După forma constructivă generală,microscoapele optice

metalografice se clasifică în două mari categorii:
1. Microscoape verticale, utilizate pentru cercetare și control
metalografic(Epityp-2, MC-2, MC-6)
2. Microscoape orizontale, utilizate mai ales pentru cercetare,
deoarece dispun de o largă gamă de accesorii și posibilități
de investigare(Neophot-21, MIM-3)

Microscopul metalografic Epityp-2 este un microscop vertical

cu măsuță superioară destinat cercetării metalografice în câmp
luminos. Acesta poate fi dotat cu un microdurimetru tip mhp 100
pentru încercări de duritate cu microsarcini și cu accesorii pentru
microfotografiere. Microscopul permite și efectuarea de analiză în
lumină polarizată, prin fixarea unui polarizator în fanta prevazută
pentru filtrele de lumină și montarea unui analizator sub suportul
obiectivelor.
 Microscopul metalografic Neophot-21 este un
microscopmetalografic care se înscrie în categoria celor de tip
orizontal. Acesta permite cercetarea microstructurilor în câmp
luminos și întunecat,în lumină polarizată, în contrast de fază sau
prin interferență precum și încercări de duritate cu microsarcini
prin utilizarea microdurimetrului mph 100.

Echipamente auxiliare pentru efectuarea analizelor

metalografice optice

Sistemul semiautomat MF-MATIC pentru fotografierea

microstructurilor se compune dintr-un element de comandă
pentru expunerea automată din corpul de bază prevăzut cu un
obturator electromagnetic și din aparatul de fotografiere.
Instalația pentru televizarea în circuit închis a
microstructurilor TVM este utilizată și în cadrul facultății noastre
și este alcătuită din următoarele subansambluri: microscopul
metalografic Epityp-2, cameră compactă și monitor.

Metode speciale de microscopie optică

Microscopia la temperaturi înalte permite studierea probelor

metalograficeîn timpul încălzirilor putând astfel pune în evidență
transformările care se produc în materialele metalice.Deoarece cele
mai multe metale se oxidează în aer, straturile de oxizi
împiedicând observarea structurii, este necesar ca proba sa fie
închisă într-un mic cuptor etanș în care să se creeze vid sau să se
introducă o atmosferă controlată. Aceasta permite observarea
metalografică a proprietătilor mecanice în funcție de temperatură.
 Microscopia la temperaturi scăzute este o metodă utilizată
pentru cercetarea structurii metalelor până la temperaturi extrem
de joase. Se deosebește de metoda obinuită prin faptul că
microscopul posedă un recipient de răcire a probelor. Ca mediu de
răcire se folosește azotul lichid.

Microscopia în câmp întunecat, în cadru căreia iluminarea

obiectivului se face cu un fascicul înclinat sub un unghi foarte
mare. Referitor la luminozitate, imaginea obținută la metoda
câmpului întunecat este inversă celei obținute în câmp luminos,
Astfel, se mărește mult contrastul imaginii și puterea de separare.

III)Principalele caracteristici mecanice şi de compoziţie

chimică ale materialului

În stare de echilibru, perlita se prezintă sub forma unor

lamele alternative de ferită și cementită, al cărei grad de dispersie
influențează proprietățile. Astfel valorile pentru proprietățile
mecanice se situează între limitele: Rm = 80-100 daN/mm2, HB =
185-250daN/mm2, A=7-16%, Z=20-35%.
Caracteristicile de rezistenţă mecanică, plasticitate şi
tenacitate ale fontelor cenuşii sunt influenţate atât de tipul
structurii masei metalice de bază, cât şi de prezenţa în structură a
formaţiunilor de grafit lamelar.
Fontele cu masa metalică de bază perlitică au cea mai mare
rezistenţă mecanică şi plasticitatea cea mai scăzută, duritatea
de 185 ... 250 HB.
Caracteristicile de rezistenţă mecanică, plasticitate şi
tenacitate ale fontelor sunt influenţate esenţial de cantitatea,
forma, dimensiunile şi distribuţia grafitului în structura acestor
aliaje; grafitul este o fază fragilă, cu rezistenţă mecanică foarte
scăzută, astfel că formaţiunile de grafit lamelar din structura
fontelor cenuşii se comportă ca nişte discontinuităţi (goluri, fisuri)
care preia solicitările mecanice a pieselor din fontă şi exercită un
puternic efect de concentrator de tensiuni (care determină
micşorarea plasticităţii şi tenacităţii pieselor din fonte cenuşii şi
sporirea tendinţei acestora către comportarea fragilă la rupere).
Creşterea plasticităţii şi tenacităţii fontelor cu grafit în
structură, concomitent cu sporirea caracteristicilor de rezistenţă
mecanică, se poate realiza prin finisarea (micşorarea
dimensiunilor), distribuirea uniformă şi rotunjirea (sferoidizarea)
formaţiunilor de grafit.

Clasificarea materialului corespun zător diagramei stabile

sau metastabile în care ar putea fi încadrat

Diagrama de echilibru stabila fier-carbon este cunoscută

și sub denumirea de diagrama fier-grafit și se foloseste pentru
studiul  fontelor cenușii. Pentru practică prezintă interes fontele
cenușii cu un conținut de carbon cuprins între 2,5 si 3,5%, care mai
au în compoziție Si, Mn și Perlită.

● Diagrama Greiner-Klingenstein

II-FONTE CENUŞII PERLITICE - (perlită + grafit)