Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrarea nr.6
Filtre obţinute prin transformări de frecvenţă
1. Scopul lucrării
Se proiectează FTS, FTB şi FOB pasive, implementate prin reţele LC în scară, pe terminaţii
simetrice, prin transformări de frecvenţă, pornind de la filtrul trece-jos prototip. Utilizarea
transformărilor de frecvenţă în sinteza filtrelor presupune cunoaşterea metodelor de proiectare
numai pentru cazul filtrelor trece-jos, celelalte tipuri obţinându-se din acestea prin simplă schimbare
a naturii şi a valorilor unora dintre componente, arhitectura circuitului rămânând nemodificată. Se
simulează pe calculator, în LTspice structurile determinate şi se studiază comportarea lor în
domeniul frecvenţă.
Dacă se normează atât impedanţele cât şi frecvenţele, atunci valorile elementelor de circuit se
modifică în mod corespunzător, înlocuindu-se cu valori normate ca în exemplele următoare:
, rezultă
(6.4)
, rezultă
Expresiile (6.1) şi (6.4) evidenţiază caracterul adimensional al elementelor de circuit normate.
Denormarea este operaţia de trecere de la valorile normate la cele nenormate (revenirea la valori
reale exprimate în , , ).
(6.5)
Filtrul trece-jos prototip (tabelat în lucrările de specialitate) este normat în raport cu rezistenţa de
În sinteza circuitelor s-a demonstrat că, dacă şi sunt funcţii de reactanţă, atunci
este tot o reactanţă. Această proprietate se utilizează pentru obţinerea altor tipuri de
filtre din FTJ în modul următor. Se alege o funcţie , care să transforme axa a FTJ, în axa
corespunzătoare altor tipuri de filtre. Se substituie variabila normată a FTJ, cu funcţia
unde şi sunt frecvenţele normate. Axa frecvenţelor fizice, normate ale FTJ se transformă
în axa frecvenţelor fizice, normate a FTS conform relaţiei:
(6.7)
În figura 6.1 este reprezentată dispunerea benzilor de trecere şi oprire pentru un FTJ şi un
FTS la scara frecvenţelor nenormate cât şi la scara frecvenţelor normate. Reprezentările sunt
prelungite şi la frecvenţe negative, acest lucru fiind impus de acest instrument matematic de
analiză în domeniul frecvenţă pe care îl reprezintă transformata Fourier. Funcţiile şi
caracteristicile FTJ se obţin din cele ale filtrului FTS prin schimbarea de variabilă menţionată.
Funcţiile de modul şi de atenuare sunt funcţii pare de . Tabelul 6.1 prezintă sintetic
modificările de impedanţe din FTJ în schema FTS. De exemplu, o bobină din FTJ se
înlocuieşte în FTS cu un condensator , conform relaţiei:
(6.8)
cu
cu
În concluzie, transformarea unui FTJ cu valori normate în FTS cu valori normate implică
înlocuirile:
(6.9)
,
FTJ l c
1 2
c/delta
1/delta*l
unde reprezintă banda normată şi este o constantă reală şi pozitivă. Transformarea nu este
Observaţii
Două frecvenţe şi ale FTB între care există relaţia: , provin din aceeaşi
, cu ,
, cu ,
Deci o inductanţă normată din schema FTJ trece într-un circuit serie în schema FTB iar o
capacitate normată trece într-un circuit derivaţie, conform tabelului 6.1.
În figura 6.3 este ilustrată convenţional dispunerea benzilor de trecere şi oprire pentru un
FTS şi un FOB. Se poate observa cu uşurinţă complementaritatea acestei perechi de caracteristici
cu perechea de caracteristici din figura 6.3a. FTS este complementar cu FTJ iar FOB este
complementar cu FTB. Înseamnă că transformarea de frecvenţă (6.11) aplicată complementului
FTJ (adică FTS) va produce complementul FTB (adică FOB). Deci, cu schimbările şi
unde reprezintă banda de blocare normată (care este complementara benzii de trecere normate
de la FTB). Cu acestea, tot ce s-a spus despre transformarea rămâne valabil pentru
transformarea .
Desfăşurarea lucrării:
A. Să se analizeze comportarea în frecvenţă a FTJ normat de ordinul III din figura 6.4,
B. Să se analizeze comportarea în frecvenţă a FTJ denormat de ordinul III din figura 6.5,
ridicându-se caracteristica de modul şi fază a funcţiei de transfer. Se consideră rezistenţa de
. Cu cât este egală banda normată? Să se deseneze schema filtrului astfel obţinut şi să