Circuite de Telecomunicaţii 2012

Modelarea în SimulinkTM a blocurilor componente a aparaturii de

radiocomunicaţii

Instrucţiuni

În această lucrare se studiază caracteristicile şi comportamentul blocurilor utilizate în emiţătoare

respectiv receptoare de RF. Toate modelele sunt implementate în mediul de programare
MATLAB SimulinkTM. În vederea efectuării lucrării se utilizează toolbox-ul „Communication
Blockset”, care oferă o gamă largă de modele RF. Această lucrare conţine următoarele cinci
module:
1. Modularea/Demodularea semnalelor MA
2. Modularea/Demodularea semnalelor MF
3. Emiţător cu două etaje de frecvenţă intermediară
4. Receptor heterodină
5. Receptor zero-IF

1. Modularea/Demodularea semnalelor MA
Răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Care este diferenţa dintre modulaţia de amplitudine standard, sumarea liniară şi
multiplicarea semnalelor?
b. De ce dorim să avem, în cazul semnalelor MA, un indice de modulaţie cât mai mare
posibil, dar nu supramodulaţie? De ce este nedorită supramodulaţia?
c. Se consideră un semnal în bandă de bază, având banda de frecvenţă cuprinsă între 500 Hz
şi 5 kHz. Acest semnal este modulat în amplitudine folosind o purtătoare cu frecvenţa de
200 kHz. Reprezentaţi grafic spectrul semnalului MA în următoarele două cazuri: MA
standard, MA cu purtătoare suprimată. Comparaţi lăţimile de bandă ocupate de aceste
modulaţii.
Efectuaţi următoarele acţiuni:
d. Deschideţi fişierul am_lab.mdl. Simulaţi modelul şi observaţi semnalele în domeniul timp
pe osciloscop iar semnalele în domeniul frecvenţă pe analizoarele spectrale (B-FFT).

Universitatea “Politehnica” Timişoara 1

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

1
f(u)
Tx-OutPut
Constant B-FFT
Up Converter Non Zero-Order
TX-OUT
Linearity Hold3
.5
Modulating Signal
Modulating Modulating Signal
wave1
Tx-OutPut
Carrier signal

Carrier wave1 Base Band Down Scope1

Low Pass Filter Converter Tx-OutPut
butter
Rx-OutPut AM signal butter

Band-Select
Filter

B-FFT B-FFT
Zero-Order Zero-Order
RxOUT-BB
Hold1 Rx-OUT
Hold2

Fig. 2.1 Modularea/Demodularea semnalelor MA

e. Modificaţi indicele de modulaţie prin schimbarea valorii câştigului (Gain) în blocul
Modulating Signal. Utilizaţi următoarele valori: 0.2, 0.5, 1 şi 2. Observaţi semnalele de
ieşire în timp şi frecvenţă. Demodulatorul reface corect semnalul de intrare în toate
cazurile menţionate? Comentaţi chestiunea.
f. Ce s-ar întâmpla dacă s-ar utiliza pentru demodulare un simplu detector de anvelopă
(diodă plus filtru RC trece-jos) pentru valoarea 2 a indicelui de modulaţie?
g. Comparaţi semnalul Rx-OUT obţinut cu şi fără utilizarea filtrului de selecţie a benzii
(Band-Select Filter).
h. Blocul Non Linearity care urmează în schemă mixerului Up Converter modelează o
nelinearitate de ordin impar. Selectaţi blocul şi modificaţi nelinearitatea într-una de ordin
par, înlocuind „u-0.001*u*u*u” cu „u-0.001*u*u”. Simulaţi şi observaţi ce se întâmplă
cu spectrul semnalului TX-OUT.
i. Eliminaţi purtătoarea din semnalul MA. În acest scop setaţi valoarea furnizată de blocul
Constant la 0. Drept urmare, mixerul Up Converter generează un spectru de frecvenţă de
tip two-tone. Pentru a accentua efectul nelinearităţii de ordinul trei, redefiniţi blocul Non
Linearity cu relaţia „u-0.1*u*u*u”.
Simulaţi şi observaţi spectrele care se obţin. Care sunt nivelele de putere ale semnalului
dorit şi ale componentelor spectrale determinate de distorsiunea nelineară situate atât în
interiorul cât şi în exteriorul benzii receptorului. Banda este definită de filtrul Band-Select

Universitatea “Politehnica” Timişoara 2

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

Filter între 7 şi 13 kHz. Explicaţi diferenţele care apar.

2. Modularea/Demodularea semnalelor MF
Definiţia MF: Se consideră semnalul purtător de frecvenţă f0  0 2 şi amplitudine A0 ,

modulat în frecvenţă de un semnal sinusoidal xBB  t   em t   Em cos mt    .

Frecvenţa instantanee a semnalului modulat este f MF  t   f0  k f Em cos mt .

Acesta poate fi exprimat în funcţie de timp astfel:

  
sMF  t   A0 sin 2  f FM  t  dt  A0 sin 0t  2 k f Em  cos mt  dt 
 A sin  t  
sin mt  A0 sin 0t  m f sin mt 
2 k f Em
0 0 m

Semnalul MF poate fi exprimat de asemenea printr-o sumă de funcţii Bessel de

speţa întâi:
sMF  t   A0 J 0  m f  sin 0t  A0 J1  m f  sin 0  m  t  sin 0  m  t 
 A0 J 2  m f  sin 0  2m  t  sin 0  2m  t  

unde J n este funcţia Bessel de ordinul n.

Răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Definiţi indicele de modulaţie a unui semnal MF.
Un semnal modulat în fază (MP) este reprezentat prin expresia xMP  t   A0 sin 0t  kP xBB  t   ,
unde xBB  t  este semnalul modulator.
b. Ce relaţie există între modulaţia de fază şi modulaţia de frecvenţă? Priviţi semnalul MF
sMF  t  ca un semnal modulat în fază (MP) şi determinaţi expresia semnalului modulator

de fază corespunzător xBB  t  .

c. Care este relaţia dintre semnalul modulator şi banda de frecvenţă a semnalului MF?
(Sugestie: regula lui Carson)
Determinaţi de asemenea banda de frecvenţă ocupată de un semnal MF de bandă îngustă
( mf 1 ) fără a apela la regula lui Carson. (Sugestie: utilizaţi dezvoltarea în serie

Taylor)
d. Comparaţi modulaţiile MA şi MF din punctul de vedere a benzii de frecvenţă ocupate.
Pentru MF consideraţi două cazuri: m f 1 şi m f 1 . Care este valoarea minimă a

lăţimii de bandă a semnalelor MA şi MF în comparaţie cu banda de frecvenţă ocupată de

Universitatea “Politehnica” Timişoara 3

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

FM Modulator B-FFT
Tx-OUT
K Ts
-K- cos
z-1
Modulating signal Gain Discrete-Time Waveform
Integrator shaping
Scope
-C-

Carrier freq. Input Output

B-FFT
FDATool Filter
Rx-OUT
Peak frequency dev.
FM
2*pi*delta = Kf * A
Filter FM Demodulator PLL-based
FM
Realization
Demodulator
Wizard
Passband

Fig. 2.2 Modularea/Demodularea semnalelor MF

semnalul în banda de bază (BB)?
e. Consideraţi modelul modulatorului MF, din Fig. 2.2. Care este modelul matematic pe care
îl implementează? Scrieţi ecuaţia matematică care îi corespunde.
Efectuaţi următoarele acţiuni:
f. Deschideţi fişierul fm_lab.mdl. Simulaţi modelul şi observaţi semnalele de răspuns în
domeniul timp şi domeniul frecvenţă. Pentru determinarea benzii de frecvenţă ocupate de
semnalul MF poate fi utilizată regula lui Carson (Vezi întrebarea c.) Comparaţi rezultatul
furnizat de simulare cu această regulă. Există concordanţă?
g. Modificaţi succesiv frecvenţa modulatoare şi amplitudinea semnalului modulator.
Observaţi efectul acestor modificări asupra lăţimii benzii de frecvenţă ocupate de
semnalul MF (BW). Comparaţi rezultatele cu regula lui Carson.

Creşte frecvenţa modulatoare: BW creşte/descreşte/fără efect

Creşte amplitudinea semnalului modulator: BW creşte/descreşte/fără efect

Universitatea “Politehnica” Timişoara 4

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

3. Emiţător cu două etaje de frecvenţă intermediară

Răspundeţi la următoarele întrebări:

a. Folosind formule adecvate, explicaţi principiul obţinerii modulaţiei de bandă laterală
unică (BLU) în modulatorul în cuadratură din Fig. 1.1.
b. De ce este preferată modulaţia BLU modulaţiei de amplitudine (MA) obişnuite?
c. Ce fel de de modulaţie BLU furnizează modulatorul în cuadratură din Fig. 1.1: BLI (bandă
laterală inferioară) sau BLU (bandă laterală superioară)?

Efectuaţi următoarele acţiuni:

d. Deschideţi fişierul two_up_lab.mdl şi rulaţi simularea.

Quadrature double up-conversion

Mix I1
Mix I2
I I
Out1
In1 Out1
Q Q

Digitally modulated IQ osc 1 IQ osc 2 RF BPF1 Scope

BB signal (NRZ)

Mix Q1 Mix Q2

B-FFT
1st stage 2nd stage Zero-Order
spectrum
up-conversion up-conversion Hold4
by quadrature1
Scope1

B-FFT
Zero-Order B-FFT
BB spectrum Zero-Order
Hold1 spectrum
Hold
by quadrature

Scope3

Mix 1

Mix 2
In1 Out1
Osc 1 Osc 2 B-FFT
RF BPF Zero-Order
spectrum
Hold3
with BPF
Non-quadrature double up-conversion
B-FFT
Zero-Order
spectrum by
Hold2
non-quadrature

Fig. 3.1 Emiţătorul cu două etaje de frecvenţă intermediară

e. Modelul examinat conţine, în scopul comparării performanţelor, două arhitecturi de
emisie distincte: prima cu modulaţie în cuadratură (Quadrature double up-conversion),

Universitatea “Politehnica” Timişoara 5

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

cea de a doua cu modulaţie simplă şi filtru trece-bandă (RF BPF) la ieşire (Non-
quadrature double up-conversion). Scopul ambelor configuraţii este de a furniza semnal
cu modulaţie BLU. Comparaţi cele două arhitecturi din punctul de vedere al modului în
care realizează suprimarea benzii de frecvenţă laterale nedorite. Explicaţi diferenţa care
există între cele două arhitecturi.
f. Observaţi că filtrul trece-bandă (RF BPF1) utilizat în arhitectura Quadrature double up-
conversion nu are un efect semnificativ asupra spectrului semnalului prelucrat. În practică
totuşi, acest filtru este întotdeauna utilizat. Care ar putea fi motivul pentru care acest filtru
este utilizat?
g. La frecvenţe înalte este dificil de realizat un filtru trece-bandă foarte selectiv. Cum poate
fi îmbunătăţită rejecţia benzii laterale nedorite în arhitectura Non-quadrature double up-
conversion fără a schimba filtrul? (Sugestie: Examinaţi frecvenţele oscilatoarelor locale
LO ale celor două etaje de mixare)
h. Modificaţi frecvenţele LO astfel rejecţia benzii laterale nedorite să atingă valoarea maxim
posibilă. Care sunt noile frecvenţe LO şi care este valoarea obţinută pentru factorul de
rejecţie?

4. Receptor heterodină
Răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Din componenţa receptoarelor heterodină fac parte tipic trei filtre: filtrul de selecţie a
benzii, filtrul de rejecţie a imaginii şi filtrul de canal. Explicaţi necesitatea şi acţiunea
fiecăruia dintre aceste filtre.
b. Un receptor heterodină este proiectat să recepţioneze un semnal de frecvenţa de 1,1 GHz
utilizând un oscilator local (LO) de frecvenţă 0,9 GHz. Ce valoare are frecvenţa
intermediară (IF), dar frecvenţa imagine (FI)? Explicaţi ce se înţelege prin frecvenţă
imagine.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 6

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

c. Explicaţi scopul măsurătorii two-tone test.

RF 1.1 GHz
Heterodyne receiver
B-FFT
Zero-Order
Spectrum
Hold2
Scope2
In1
RF 1 GHz In2
In3 num(s) num(s)
Out1 f(u) num(s)
In4
In5 den(s) den(s)
In6 LNA den(s)
BPF_Band BPF_Image Mixer
Adder BPF_IF Zero-Order
RF 1.2 GHz Hold Scope

LO 0.9 GHz
RF 0.51 GHz B-FFT
B-FFT
Zero-Order Spectrum
Spectrum
Hold1 Scope
Scope1

RF 1.5 GHz

RF 0.71 GHz

Fig. 3.2 Receptorul heterodină

Efectuaţi următoarele acţiuni:

d. Deschideţi fişierul he_Rx_lab.mdl şi rulaţi simularea. Fişierul modelează un receptor
heterodină cu frecvenţa intermediară IF de 900 MHz pentru un semnal RF de frecvenţă
1,1 GHz. Filtrele de selecţie a benzii şi de rejecţie a imaginii sunt filtre trece bandă având
banda de trecere cuprinsă între 1 şi 1,2 GHz. Filtrul de selecţie a canalului (BPF-IF) are
banda de trecere între 190 şi 210 MHz. Pentru fiecare dintre sursele de semnal prezente la
intrarea receptorului, identificaţi componentele corespunzătoare din spectrul semnalului
IF. Explicaţi diferenţele dintre nivelele diferitelor componente spectrale prezente la ieşire
în banda IF. Comparaţi spectrele de la intrarea şi ieşirea filtrului de frecvenţă
intermediară (BPF-IF).
e. Care dintre semnalele de intrare poate fi considerat semnal imagine dacă semnalul dorit
are frecvenţa de 1,1 GHz? Cât de mare este rejecţia realizată asupra acestuia de către
receptor? (Se foloseşte un mic offset de frecvenţă pentru a face semnalul imagine vizibil)
f. Pentru a scoate în evidenţă problema semnalului imagine, modificaţi frecvenţa
oscilatorului local LO la 800 MHz. Acum semnalul dorit se regăseşte la o frecvenţă
intermediară de 300 MHz. (De fapt, întrucât frecvenţa IF s-a schimbat şi filtrul BPF-IF
ar trebui modificat în consecinţă, dar trecem peste această problemă acum) Rulaţi
simularea în acest caz pentru a vedea semnalul dorit şi a identifica semnalul său imagine
(examinaţi în special ieşirea filtrului BPF-IF) Care dintre semnalele de intrare se

Universitatea “Politehnica” Timişoara 7

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

constituie acum în semnal imagine? Comparaţi rejecţia imaginii cu cazul anterior în care
frecvenţa generată de LO era de 900 MHz şi explicaţi diferenţa.
g. Deconectaţi toate semnalele RF de la intrare cu excepţia sursei de 1,1 GHz. Măriţi nivelul
nelinearităţii introduse de amplificatorul LNA, selectând simbolul acestuia şi înlocuind
10*u[1]-0.0001*u[1]*u[1]-0.0001*u[1]*u[1]*u[1] prin 10*u[1]-0.1*u[1]*u[1]-
0.1*u[1]* u[1]*u[1]. Pentru a putea vizualiza şi armonica a treia a semnalelor de intrare,
deschideţi blocurile Zero-Order Hold şi modificaţi valoarea perioadei de eşantionare
(Sample Time) la 1/10e9. Simulaţi şi identificaţi armonicile din receptor.
h. Modificaţi modelul astfel încât să implementeze testul two-tone de nelinearitate. Utilizaţi
numai două surse de semnal, una la 1,09 GHz şi a doua la 1,11 GHz şi schimbaţi perioada
de eşantionare (Sample Time) la 1/1e9 în blocul Zero-Order Hold de la ieşirea filtrului
BPF-IF (rezultatul este o mai mare aliere în spectrul FFT, dar partea din spectru care
interesează nu este afectată iar punctul de intercepţie de ordinul 3 IP3 poate fi măsurat
uşor). Calculaţi frecvenţele produselor de intermodulaţie de ordinul 3. Măsuraţi
componentele spectrale importante la intrarea filtrului BPF-IF şi calculaţi valoarea
punctului IP3 a receptorului.

5. Receptor zero-IF
Răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Care este principalul avantaj al unui receptor zero-IF?
b. Care sunt operaţiile efectuate de un receptor zero-IF pentru a reface semnalul dorit (şi a
rejecta semnalele imagine)?
c. Care sunt avantajele şi dezavantajele utilizării în practică a receptorului zero-IF?

Universitatea “Politehnica” Timişoara 8

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

Direct Conversion Receiver

I
LO
Q B-FFT
BB spectrum I
Sine LO

B-FFT
Product
f(u) Zero-Order
LP Filter I BB spectrum
Hold I
LNA

H(u)

Product1 Zero-Order
LP Filter Q Hilbert transform
Hold Q
RF Filter

Out1
B-FFT B-FFT
Test generator1 Zero-Order BB spectrum Q
RF spectrum
Hold
To Workspace x
RF front-end part Digital BB part

Fig. 4 Receptorul zero-IF

Efectuaţi următoarele acţiuni:

d. Deschideţi fişierul Zero_if_lab.mdl. Fig. 2 prezintă modelul unui receptor cu arhitectură
standard zero-IF. În acest caz, receptorul este utilizat pentru recepţia unui semnal compus
din două tonuri pe frecvenţele de 1500 şi 1700 Hz. Pentru a pune în evidenţă efectul de
oglindire în jurul frecvenţei intermediare (care în acest caz este zero), frecvenţa
oscilatorului local LO este aleasă de valoare 1550 Hz. Sunt minimizate atât dezacordul
dintre căile de semnal I şi Q cât şi nelinearităţile din blocurile de recepţie.
e. Rulaţi simularea şi examinaţi spectrele de frecvenţă rezultate. Identificaţi la ieşirea
receptorului atât componenta dorită cât şi componenta nedorită de semnal.
f. Modificaţi amplitudinea semnalului S2 din interiorul generatorului de semnal Test
generator1 de la 1/4 la 1. Măsuraţi, pe spectrul semnalului de ieşire, valoarea factorul de
rejecţie pe imagine.
g. Deschideţi fereastra de dialog a oscilatorului local Sine LO. Adăugaţi un mic dezacord de
fază (Phase mismatch) între cele două canale ale oscilatorului local LO, să spunem 3°.
Rulaţi simularea. Cât este acum factorul de rejecţie pe imagine?
h. Modificaţi înapoi amplitudinea semnalului S2 din interiorul generatorului de semnal Test
generator1 de la 1 la 1/4. Observaţi RF Spectrum de la ieşirea mixerului şi identificaţi
produsele de intermodulaţie generate.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 9