Circuite de Telecomunicaţii 2012

Lucrarea nr.3
Modelarea în SimulinkTM a blocurilor componente a aparaturii de
radiocomunicaţii - partea II

1. Emiţător cu două etaje de frecvenţă intermediară

Răspundeţi la următoarele întrebări:

a. Folosind formule adecvate, explicaţi principiul obţinerii modulaţiei de bandă laterală
unică (BLU) în modulatorul în cuadratură din Error: Reference source not found.1.
b. De ce este preferată modulaţia BLU modulaţiei de amplitudine (MA) obişnuite?
c. Ce fel de de modulaţie BLU furnizează modulatorul în cuadratură din Error: Reference
source not found.1: BLI (bandă laterală inferioară) sau BLU (bandă laterală superioară)?

Quadrature double up-conversion

Mix I1
Mix I2
I I
Out1
In1 Out1
Q Q

Digitally modulated IQ osc 1 IQ osc 2 RF BPF1 Scope

BB signal (NRZ)

Mix Q2
Mix Q1

B-FFT
1st stage 2nd stage Zero-Order
spectrum
up-conversion up-conversion Hold4
by quadrature1
Scope1

B-FFT
Zero-Order B-FFT
BB spectrum Zero-Order
Hold1 spectrum
Hold
by quadrature

Scope3

Mix 1

Mix 2
In1 Out1
Osc 1 Osc 2 B-FFT
RF BPF Zero-Order
spectrum
Hold3
with BPF
Non-quadrature double up-conversion
B-FFT
Zero-Order
spectrum by
Hold2
non-quadrature

Fig. 1.1Emiţătorul cu două etaje de frecvenţă intermediară

Universitatea “Politehnica” Timişoara 1

 Circuite de Telecomunicaţii 2012
Efectuaţi următoarele acţiuni:
d. Deschideţi fişierul two_up_lab.mdl şi rulaţi simularea.
e. Modelul examinat conţine, în scopul comparării performanţelor, două arhitecturi de
emisie distincte: prima cu modulaţie în cuadratură (Quadrature double up-conversion),
cea de a doua cu modulaţie simplă şi filtru trece-bandă (RF BPF) la ieşire (Non-
quadrature double up-conversion). Scopul ambelor configuraţii este de a furniza semnal
cu modulaţie BLU. Comparaţi cele două arhitecturi din punctul de vedere al modului în
care realizează suprimarea benzii de frecvenţă laterale nedorite. Explicaţi diferenţa care
există între cele două arhitecturi.
f. Observaţi că filtrul trece-bandă (RF BPF1) utilizat în arhitectura Quadrature double up-
conversion nu are un efect semnificativ asupra spectrului semnalului prelucrat. În practică
totuşi, acest filtru este întotdeauna utilizat. Care ar putea fi motivul pentru care acest filtru
este utilizat?
g. La frecvenţe înalte este dificil de realizat un filtru trece-bandă foarte selectiv. Cum poate
fi îmbunătăţită rejecţia benzii laterale nedorite în arhitectura Non-quadrature double up-
conversion fără a schimba filtrul? (Sugestie: Examinaţi frecvenţele oscilatoarelor locale
LO ale celor două etaje de mixare)
h. Modificaţi frecvenţele LO astfel rejecţia benzii laterale nedorite să atingă valoarea maxim
posibilă. Care sunt noile frecvenţe LO şi care este valoarea obţinută pentru factorul de
rejecţie?

2. Receptor heterodină
Răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Din componenţa receptoarelor heterodină fac parte tipic trei filtre: filtrul de selecţie a
benzii, filtrul de rejecţie a imaginii şi filtrul de canal. Explicaţi necesitatea şi acţiunea
fiecăruia dintre aceste filtre.
b. Un receptor heterodină este proiectat să recepţioneze un semnal de frecvenţa de 1,1 GHz
utilizând un oscilator local (LO) de frecvenţă 0,9 GHz. Ce valoare are frecvenţa
intermediară (IF), dar frecvenţa imagine (FI)? Explicaţi ce se înţelege prin frecvenţă
imagine.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 2

 Circuite de Telecomunicaţii 2012
c. Explicaţi scopul măsurătorii two-tone test.

RF 1.1 GHz
Heterodyne receiver B-FFT
Zero-Order
Spectrum
Hold2
Scope2
In1
RF 1 GHz In2
In3 num(s) num(s)
Out1 f(u) num(s)
In4
In5 den(s) den(s)
In6 LNA den(s)
BPF_Band BPF_Image Mixer
Adder BPF_IF Zero-Order
RF 1.2 GHz Hold Scope

LO 0.9 GHz
RF 0.51 GHz B-FFT
B-FFT
Zero-Order Spectrum
Spectrum
Hold1 Scope
Scope1

RF 1.5 GHz

RF 0.71 GHz

Fig. 3.2Receptorul heterodină

Efectuaţi următoarele acţiuni:

d. Deschideţi fişierul he_Rx_lab.mdl şi rulaţi simularea. Fişierul modelează un receptor
heterodină cu frecvenţa intermediară IF de 900 MHz pentru un semnal RF de frecvenţă
1,1 GHz. Filtrele de selecţie a benzii şi de rejecţie a imaginii sunt filtre trece bandă având
banda de trecere cuprinsă între 1 şi 1,2 GHz. Filtrul de selecţie a canalului (BPF-IF) are
banda de trecere între 190 şi 210 MHz. Pentru fiecare dintre sursele de semnal prezente la
intrarea receptorului, identificaţi componentele corespunzătoare din spectrul semnalului
IF. Explicaţi diferenţele dintre nivelele diferitelor componente spectrale prezente la ieşire
în banda IF. Comparaţi spectrele de la intrarea şi ieşirea filtrului de frecvenţă
intermediară (BPF-IF).
e. Care dintre semnalele de intrare poate fi considerat semnal imagine dacă semnalul dorit
are frecvenţa de 1,1 GHz? Cât de mare este rejecţia realizată asupra acestuia de către
receptor? (Se foloseşte un mic offset de frecvenţă pentru a face semnalul imagine vizibil)
f. Pentru a scoate în evidenţă problema semnalului imagine, modificaţi frecvenţa
oscilatorului local LO la 800 MHz. Acum semnalul dorit se regăseşte la o frecvenţă
intermediară de 300 MHz. (De fapt, întrucât frecvenţa IF s-a schimbat şi filtrul BPF-IF
ar trebui modificat în consecinţă, dar trecem peste această problemă acum) Rulaţi
simularea în acest caz pentru a vedea semnalul dorit şi a identifica semnalul său imagine
(examinaţi în special ieşirea filtrului BPF-IF) Care dintre semnalele de intrare se

Universitatea “Politehnica” Timişoara 3

 Circuite de Telecomunicaţii 2012
constituie acum în semnal imagine? Comparaţi rejecţia imaginii cu cazul anterior în care
frecvenţa generată de LO era de 900 MHz şi explicaţi diferenţa.
g. Deconectaţi toate semnalele RF de la intrare cu excepţia sursei de 1,1 GHz. Măriţi nivelul
nelinearităţii introduse de amplificatorul LNA, selectând simbolul acestuia şi înlocuind
10*u[1]-0.0001*u[1]*u[1]-0.0001*u[1]*u[1]*u[1] prin 10*u[1]-0.1*u[1]*u[1]-
0.1*u[1]* u[1]*u[1]. Pentru a putea vizualiza şi armonica a treia a semnalelor de intrare,
deschideţi blocurile Zero-Order Hold şi modificaţi valoarea perioadei de eşantionare
(Sample Time) la 1/10e9. Simulaţi şi identificaţi armonicile din receptor.
h. Modificaţi modelul astfel încât să implementeze testul two-tone de nelinearitate. Utilizaţi
numai două surse de semnal, una la 1,09 GHz şi a doua la 1,11 GHz şi schimbaţi perioada
de eşantionare (Sample Time) la 1/1e9 în blocul Zero-Order Hold de la ieşirea filtrului
BPF-IF (rezultatul este o mai mare aliere în spectrul FFT, dar partea din spectru care
interesează nu este afectată iar punctul de intercepţie de ordinul 3 IP3 poate fi măsurat
uşor). Calculaţi frecvenţele produselor de intermodulaţie de ordinul 3. Măsuraţi
componentele spectrale importante la intrarea filtrului BPF-IF şi calculaţi valoarea
punctului IP3 a receptorului.

3. Receptor zero-IF
Răspundeţi la următoarele întrebări:
a. Care este principalul avantaj al unui receptor zero-IF?
b. Care sunt operaţiile efectuate de un receptor zero-IF pentru a reface semnalul dorit (şi a
rejecta semnalele imagine)?
c. Care sunt avantajele şi dezavantajele utilizării în practică a receptorului zero-IF?

Universitatea “Politehnica” Timişoara 4

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

Direct Conversion Receiver

I
LO
Q B-FFT
BB spectrum I
Sine LO

B-FFT
Product
f(u) Zero-Order
LP Filter I BB spectrum
Hold I
LNA

H(u)

Product1
Zero-Order Hilbert transform
LP Filter Q
Hold Q
RF Filter

Out1
B-FFT B-FFT
Test generator1 Zero-Order BB spectrum Q
RF spectrum
Hold
To Workspace x
RF front-end part Digital BB part

Fig. 2Receptorul zero-IF

Efectuaţi următoarele acţiuni:

d. Deschideţi fişierul Zero_if_lab.mdl. Error: Reference source not found prezintă modelul
unui receptor cu arhitectură standard zero-IF. În acest caz, receptorul este utilizat pentru
recepţia unui semnal compus din două tonuri pe frecvenţele de 1500 şi 1700 Hz. Pentru a
pune în evidenţă efectul de oglindire în jurul frecvenţei intermediare (care în acest caz
este zero), frecvenţa oscilatorului local LO este aleasă de valoare 1550 Hz. Sunt
minimizate atât dezacordul dintre căile de semnal I şi Q cât şi nelinearităţile din blocurile
de recepţie.
e. Rulaţi simularea şi examinaţi spectrele de frecvenţă rezultate. Identificaţi la ieşirea
receptorului atât componenta dorită cât şi componenta nedorită de semnal.
f. Modificaţi amplitudinea semnalului S2 din interiorul generatorului de semnal Test
generator1 de la 1/4 la 1. Măsuraţi, pe spectrul semnalului de ieşire, valoarea factorul de
rejecţie pe imagine.
g. Deschideţi fereastra de dialog a oscilatorului local Sine LO. Adăugaţi un mic dezacord de
fază (Phase mismatch) între cele două canale ale oscilatorului local LO, să spunem 3°.
Rulaţi simularea. Cât este acum factorul de rejecţie pe imagine?
h. Modificaţi înapoi amplitudinea semnalului S2 din interiorul generatorului de semnal Test
generator1 de la 1 la 1/4. Observaţi RF Spectrum de la ieşirea mixerului şi identificaţi
produsele de intermodulaţie generate.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 5

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

Universitatea “Politehnica” Timişoara 6