Modelarea şi simularea sistemelor de productie. Îndrumar.

Aplicaţii 61

LUCRAREA 9

UTILIZAREA REŢELELOR PETRI LA MODELAREA SISTEMELOR DE

FABRICAŢIE CARE FUNCŢIONEAZĂ DUPĂ METODA KANBAN

1. Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop prezentarea principiului JIT (Just In Time) de gestiune a

fabricaţiei si a metodei Kanban (etichetă in japoneza) prin care se aplică acest principiu,
precum si posibilităţile de modelare si simulare cu reţele Petri a sistemelor de fabricaţie
care funcţionează utilizând aceasta metoda.

2. Noţiuni teoretice. Metoda Kanban

Principiul de gestiune a fabricaţiei JIT (Just In Time) este caracteristic producţiei

organizate in mod continuu, pe linii de fabricaţie . JIT este o „filozofie” managerială
fondată pe logica fluxurilor „trase” în care producţia este declanşată de cererea venită
de la client.
Metoda de gestiune care are la bază conceptul JIT este Kanban (etichetă in
japoneza).
Metoda Kanban îşi propune ca obiective:
 echilibrarea fluxurilor între posturile de lucru;
 minimizarea stocurilor;
 descentralizarea gestionării atelierului, conferindu-se şefilor de atelier
responsabilitatea gestionarii producţiei si a stocurilor.
În figura 8.1 este prezentată schematic diferenţa dintre metoda Kanban şi
metoda MRP (Materials Requirements Planning).
62 Modelarea şi simularea sistemelor de productie. Îndrumar. Aplicaţii

Cerere

P1 P2 P3

(a)

Cerere

P1 P2 P3

(b)

Fig. 9.1. Diferenţa dintre metoda MRP (a) şi metoda Kanban (b)

În cazul metodei Kanban în cazul fiecărui post de lucru este necesar să se

indice, pentru postul aflat in amonte, următoarele informaţii:
 piesa prelucrată;
 cantitatea care urmează să fie prelucrată;
 modul de localizare a postului din aval (adresa postului deservit-servit).

3. Desfăşurarea lucrării

Aplicaţia 1
Se consideră sistemul de fabricaţie din figura 9.2. Ordonanţarea fabricaţiei în
cadrul acestui sistem se face folosind metoda Kanban. Sistemul se compune din două
subsisteme SF1 şi SF2, dispuse în serie. Fiecare subsistem este „încadrat „ de un stoc
de intrare, format din semifabricatele care urmează sa fie prelucrate in subsistemul
respectiv, şi un stoc de ieşire care conţine piesele prelucrate.
Piesele din stoc nu sunt ordonate, se pot considera în „vrac”, ele fiind identice.
Piesele brute (semifabricatele) sunt stocate în ST0.
 Modelarea şi simularea sistemelor de productie. Îndrumar. Aplicaţii 63

Pentru ca o piesă, aflata în stocul STi-1 ( i{1,2} ), să intre în subsistemul de

fabricaţie trebuie ca ea să aibă ataşat un kanban (etichetă) i.

Sosirea Satisfacerea
unei Retur kanban 1 Retur kanban 2 unei
piese brute cereri
(semifabricate)
SF1 SF2

Stoc ST0 Stoc ST 1 Stoc ST 2

Fig. 9.2. Sistem de fabricaţie gestionat prin metoda Kanban.

După prelucrarea unei piesei în sistemul de fabricaţie i , aceasta este depusă în

stocul STi, kanban- ul i rămânând ataşat de piesă. Atunci când o piesă este retrasă din
STi, pentru a satisface o cerere din aval (cererea unui client exterior- pentru ST2, sau
cererea SF2- pentru ST1) aceasta se separă de kanban-ul i şi îi este asociat un nou
kanban, i+1. Kanban-ul i este transmis la intrarea în sistemul de fabricaţie i, pentru a fi
ataşat unei alte piese.
În figura 9.3 este reprezentat modelul sistemului de fabricaţie descris mai sus,
model construit cu ajutorul unei reţele Petri hibride T- temporizate.

( Kanban 1 ( Kanban 2 ( Kan ban 2 (Cerere de livrare

( Kanban 1
dispo nibil ) dispo nibil ) eliberat ) nesatisfacuta )
eliberat ) T8
P9 P8
P11 T9 P10 P12

10
10
T7

T2 P2 T3 P4 P5 T5 P7 T6
P12 0
P1

( ST 0 )
( ST 1 ) T4 ( ST 2 ) T10
300 360 ( Livrare piesa )
T1 1/540

So sire cerere
0 de liv rare
P relucrare P3 P relucrare P6
P0
in SF1 in SF2
T0 1/600
So sire semifabricat e

Fig. 9.3. Modelul cu reţea Petri al sistemului din figura 9.2

64 Modelarea şi simularea sistemelor de productie. Îndrumar. Aplicaţii

Intervalul mediu de timp dintre două intrări succesive este de 600 [sec]. Tranziţia
continuă T0, căreia îi corespunde o viteză de execuţie constantă de 1/600, şi poziţia
continuă P0 modelează procesul intrării semifabricatelor în sistem. Acestea sunt
depozitate în stocul ST0, modelat prin intermediul poziţiei P1.
Intervalul mediu de timp între două cereri succesive de livrare este 540 [sec].
Modelarea cererilor de livrare se face cu ajutorul tranziţie continue T10, poziţiei continue
P12 şi a poziţiei discrete T7. Viteza de execuţie a tranziţie T10 este de 1/540.
Existenţa unei cereri nesatisfăcute este reprezentată prin poziţia P13. Prezenţa
unui marcaj în poziţia P13 confirmă o solicitare de livrare. Dacă există piese în stocul
ST2, modelat prin poziţia P7, cererea poate fi satisfăcută, livrarea fiind modelată prin
tranziţia T8. Kanban-ul 2 se disociază de piesa evacuată din sistem, (poziţia P8).
Transferul acestuia spre o piesă din stocul ST1 este modelat de tranziţia T8.
Temporizarea asociată acestei tranziţii este de 10 sec. Poziţia P9 modelează existenţa
unui kanban 2 disponibil pentru a fi ataşat unei piese din stocul ST1.
Intrarea unei piese în subsistemul SF2 este modelată de tranziţia T4. Aceasta
este validată dacă există piesă în ST2 (există cel puţin un marcaj in poziţia P4) şi dacă
există un kanban 2 disponibil (există marcaj în poziţia P9).
Funcţionarea sistemului de fabricaţie în amonte de subsistemul SF2 este similară
cu cea descrisă mai sus.
Prelucrările propriu-zise sunt modelate prin tranziţiile T3 (în subsitemul SF1) şi T5
(în subsistemul SF2). Temporizările asociate acestor tranziţii sunt 300 [sec], respectiv
360 [sec]. Prezenţa unui marcaj în poziţiile P3 şi P6 indică faptul că, la un moment dat,
se poate prelucra o singură piesă.

Aplicaţia 2
Un alt exemplu de utilizare a metodei de gestionare Kanban este prezentat în
figura 8.4. În sistemul de fabricaţie piesele intră în loturi de trei bucăţi. Piesele din lotul
care se află in sistem se prelucrează una după alta. Întregul lot este depus în stocul
aflat in aval numai după ce toate cele trei piese au fost prelucrate. Piesele sosesc una
după alta în stocul ST0 şi sunt livrate din stocul ST1 în funcţie de cererile din exterior.
Când ultima piesă este livrată dintr-un lot aflat in stocul ST1, se autorizează
prelucrarea unui nou lot şi în acest scop este transmis un kanban spre ST0.
 Modelarea şi simularea sistemelor de productie. Îndrumar. Aplicaţii 65

Sosirea Satisfacerea
unei unei
piese brute Retur kanban cererei

SF

ST0 ST1
Fig. 9.4. Sistem de fabricaţie care funcţionează după metoda Kanban
în care prelucrarea pieselor se face pe loturi

În figura 9.5 este prezentat modelul sistemului descris mai sus utilizând o reţea
Petri generalizată. Necesitatea utilizării acestui tip de reţele Petri este determinată de
faptul că se lucrează cu loturi de câte trei semifabricate (piese). Arcele cu capacităţi
sunt cele din figura 9.5: P1  T2; T2  P2; P4  T4; T4  P6; P7  T6.
Timpul mediu între două intrări succesive în sistem este de 60 [unit. timp].
Modelarea sosirilor în sistem este realizată cu: tranziţia continuă T8, poziţia continuă P9
şi tranziţia discretă T1. Viteza de execuţia a tranziţiei T8 este de 1/60.
Sosirile cererilor de livrare sunt modelate cu: tranziţia continuă T9, viteza de
execuţia a acesteia fiind de 1/60, poziţia continuă P10, tranziţia discretă T7. Intervalul
mediu de timp între două cereri succesive este de 60 [unit. timp].

( Kanban 2 liber )
P8 ( Kanban 1 liber ) P7 ( Piesa ret rasa din lot )
3 P6

T6 1 T7

T3 P4 T4 T5
P1 ( ST 0) T2 P2 P5
3 P10 0
3 3 3 T9

1 1/60
10 1 ( ST 1 ) 1
T1

P9 0
So sire Sosire cerere de
P3
semifabricat e liv rare
SIST EM DE
T8 1/60 FABRICAT IE

Fig. 9.5. Model cu reţea Petri generalizată

Evacuarea pieselor din sistem, modelată cu tranziţia T5, se face bucată cu

bucată. Contorizarea pieselor livrate este modelată prin poziţia P7. În momentul în care
66 Modelarea şi simularea sistemelor de productie. Îndrumar. Aplicaţii

au fost livrate toate piesele aferente unui lot (trei bucăţi), kanban-ul ataşat acestuia se
eliberează, urmând să fie atribuit unui nou lot de semifabricate din stocul ST0 (poziţia
P1).
Prelucrarea propriu-zisă este modelată prin tranziţia T3, cu temporizarea 10 [unit.
timp]. Condiţia de prelucrare a unei singure piese la un moment dat este modelată prin
poziţia P3.

Modelele celor doua sisteme de fabricaţie vor fi implementate în mediul Visual

Object Net++.
Prin simularea funcţionării sistemului de fabricaţie se vor pune în evidenţă
parametri caracteristici componentelor acestuia prin diagramele care descriu evoluţia
marcajelor în câteva poziţii semnificative:
a- sosirea semifabricatelor în sistem;
b- stocul ST0;
c- prelucrările în subsistemul SF1;
d- stocul ST1;
e- cererile de livrare.

Simularea funcţionării sistemului de fabricaţie corespunzător aplicaţiei 2 va pune

in evidenta performantele acestuia prin vizualizarea diagramelor asociate poziţiilor
modelului care reprezintă:
a-stocul ST0;
b- prelucrarea pieselor;
c- stocul ST1;
d- kanban 1 liber;
e- piesele livrate din lot;
f- kanban 2 liber;
g- intrarea semifabricatelor în sistem;
h- sosire unor cereri de livrare.