MODULUL 6.

REŢELE PETRI COLORATE. INTRODUCEREA

NOŢIUNILOR. NOŢIUNEA DE FUNCŢIE. DEFINIREA
REŢELELOR PETRI COLORATE.

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaţionale
În urma parcurgerii acestui modul veţi şti:
- Cum se defineste o reţea Petri coloratǎ;
- Ce sunt culorile in cadrul unei retele Petri colorate;
- Care este rolul functiilor în strucura unei reţele Petri colorate;
- Ce implicǎ execuţia unei tranzitii în cazul retelelor Petri colorate;
- Cum pot fi utilizate reţelele Petri colorate la modelarea sistemelor de fabricaţie.

Cuvinte cheie:
Culoare, funcţie, reţea Petri coloratǎ

Cuprinsul Modului:
6.1.Introducerea noţiunilor
6.2. Noţiunea de funcţie
6.3. Definirea reţelelor Petri colorate
6.4. Aplicaţii
Întrebări de autoevaluare
Rezumat
Bibliografie
 Comment:

EXPUNEREA DETALIATĂ A TEMEI

Reţelele Petri colorate se utilizează pentru modelarea sistemelor în care intervin probleme
legate de: paralelism, alocarea (partajarea) resurselor, sincronizare. Aceste probleme
caracterizează în mod nemijlocit sistemele de fabricaţie flexibilă.
În general, într-o reţea Petri, informaţia este “purtată“ de către poziţii. Prezenţa unei mărci
(jeton) într-o poziţie poate modela, de exemplu, o maşină-unealtă liberă, disponibilă. Absenţa
mărcii semnifică faptul că maşina-unealtă este ocupată.
Mai multe mărci într-o poziţie pot să reprezinte un lot de piese identice. Dacă se doreşte
diversificarea, îmbogăţirea, informaţiilor asociate unei poziţii dintr-o RP, trebuie adoptată o
metodă cu ajutorul căreia să se diferenţieze mărcile care se găsesc în aceeaşi poziţie. O astfel de
metodă o oferă Reţelele Petri Colorate (RPC).

6.1. Introducerea noţiunilor

Pentru prezentarea noţiunilor specdifice reţelelor Petri colorate se consideră două sisteme
ca şi cele din figura 2.35. În fiecare sistem un cărucior se poate deplasa la stânga sau la dreapta.
Cărucioarele sunt de culori diferite.

Sa Da Sr Dr

Caruciorul albastru Caruciorul rosu

Fig. 2.35. Sisteme modelate cu RP

În figura 2.36 s-a modelat, folosind RP, fiecare sistem reprezentat în figura 2.35.
 P1a P1r
Deplasare la Deplasare la
stanga stanga

T1a Sosire T1r Sosire

stanga stanga

P2a Deplasare la P2r Deplasare la

dreapta dreapta

T2a Sosire T2r Sosire

dreapta dreapta

Fig. 2.36. Modelele cu RP ale sistemelor cu cărucioare

Pentru fiecare sistem poziţiile P1a, P1r modelează starea „deplasare spre stânga” şi poziţiile
P2a, P2r modelează strea „deplasarea spre dreapta”.
Poziţia P1, “deplasarea la stânga“, poate fi astfel descrisă, încât, să modeleze funcţionarea
ambelor sisteme. Această facilitate o oferă reţelele Petri colorate, figura 2.37.

P1
ar
f(a)=a
Id = f(r)=r
T1 { a, r }

P2

T2 { a, r }

Fig. 2.37. RP colorată

S-a asociat câte o culoare (identificator, simbol) pentru fiecare marcă:

a - pentru căruciorul de culoare albastră;
r - pentru căruciorul de culoare roşie.
 6.2. Noţiunea de funcţie

Definiţie [16]:
Funcţia transpune relaţia care există între culoarea în raport cu care se execută o tranziţie
şi culoarea care se retrage din poziţia (poziţiile) de intrare în tranziţie, respectiv culoarea care se
depune în poziţia (poziţiile) de ieşire din tranziţie. Funcţia este ataşată arcului care uneşte
tranziţia şi poziţile de intrare şi de ieşire.
Funcţia identică (Id) este ataşată tuturor arcelor care nu descriu o transformare de culori.
Execuţia unei tranziţii în raport cu o anumită culoare corespunde retragerii unei mărci de aceeaşi
culoare din poziţia de intrare şi depunerea unei mărci, de aceeaşi culoare, în poziţia de ieşire.
În figura 2.38 este descrisă o RPC şi modul de evoluţie al marcajelor în funcţie de
execuţia diverselor tranziţii în raport cu anumite culori.
Există şi posibilitatea definirii unor funcţii complexe.
Pornind de la exemplul iniţial, cele două sisteme - cărucioarele de culori diferite - se va
arăta că, folosind aşa zisele culori complexe (compuse în cazul acesta din două

P1 P1 P1 P1
ar r r

Id Id Id Id
T1 {a,r} T1 {a,r} T1 {a,r} T1 {a,r}
Id Id Id Id
Id Id Id Id
a ar a
P2 P2 P2 P2
Id Id Id Id
T2 {a,r} T2 {a,r} T2 {a,r} T2 {a,r}

Ex. T1 in Ex. T1 in Ex. T2 in

raport cu a raport cu r raport cu r
(a) (b) (c) (d)

Fig. 2.38. Execuţia tranziţiilor unei RPC în raport cu diferite culori

culori simple), se pot descrie în interiorul aceleiaşi poziţii, de exemplu P1, atât culorile celor două
cărucioare, cât şi sensurile lor de deplasare.
Exemplu.
 Culoarea complexă (cuplajul) < s, r >, asociată poziţiei P1, va indica deplasarea spre
stânga a căruciorului roşu.

În aceste condiţii o RPC echivalentă cu cea din figura 2.37 este cea prezentată în figura
2.39.

P1
< s, r >
f (< s, r >)=< d, r > < s, a >
Id (< s, r >)=< s, r >
f (< d, r >)=< s, r > Id (< s, a >)=< s, a >
f : f (< s, a >)=< d, a > Id :
f Id Id (< d, r >)=< d, r >
f (< d, a >)=< s, a > Id (< d, a >)=< d, a >
T1 { < s, r >,< s, a >, < d, r >, < d, a > }

Fig. 2.39. RPC cu culori complexe

Deci poziţiei P1 şi tranziţiei T1 li s-a asociat mulţimea de culori:

C = {<s, r >, <s, a >, <d, r >, <d, a >} (2.6)

În cazul prezentat funcţia f modelează schimbarea sensului de deplasare, adică:

• transformă informaţiile s şi d (sensul);
• conservă informaţiile r şi a (culorile).

6.3. Definirea reţelelor Petri colorate

Definiţie
O reţea Petri colorată (RPC) este un sextet de forma [16]:

RPC = < P, T, Pre, Post, M0, C > (2.7)

unde:
• P este mulţimea poziţiilor;
• T este mulţimea tranziţiilor;
 • Pre, Post sunt funcţii care stabilesc corespondenţa dintre fiecare culoare a tranziţiei şi
culorile poziţiilor de intrare şi de ieşire în/din tranziţie (sunt încărcările arcelor de
intrare/ieşire într-o/dintr-o tranziţie);
• M0 este marcajul iniţial;
• C = { C1 , C2 , ... } este mulţimea culorilor.

În figura 2.40 este prezentată modalitatea de funcţionare a unei tranziţii în funcţie de

culoarea în raport cu care se execută tranziţia.
Funcţiile Pre şi Post corespunzătoare RPC din figura 2.40 se comportă astfel:
• la execuţia tranziţiei T1 în rapot cu culoarea <b>:

Pre (P1, T1 / <b>) = f (<b>) = <v> (2.8)

Post (P2, T1 / <b>) = g (<b>) = <b> (2.9)

<b> <b>
<b> <b>
P 1 <v><v> P 1 <v><o> f(<b>)=<v>
<o>
<b> <b> f : f(<v>)=<b>+<v>
f f(<o>)=<b>+2<o>
f
T1 {<b>,<v>,<o>} T1 {<b>,<v>,<o>}
g g
g(<b>)=<b>
g : g(<v>)=<o>+<b>
P2 P2 <b>
<v> g(<o>)=2<o>

Executie tr. T1 in raport

cu culoarea <b>

Fig. 2.40. Funcţionarea unei RPC - execuţia unei tranziţii în raport cu o anumită culoare.

• La execuţia tranziţiei T1 în raport cu culoarea <v>:

Pre (P1, T1 / <v>) = f (<v>) = <b> + <v> (2.10)
Post (P2, T1 / <v>) = g (<v>) = <o> + <b> (2.11)

Interpretând relaţiile (2.8) şi (2.9) se poate spune că execuţia tranziţiei T1, în raport cu
culoarea <b>, constă în retragerea unei mărci de culoare <v> din poziţia P1 şi în depunerea unei
mărci de culoare <b> în poziţia P2.
 6.4. Aplicaţii

Modelul unui sistem de fabricaţie flexibilă (SFF) cu două maşini de lucru

Se consideră un SFF ca şi cel din figura 2.41. Acest SFF prelucrează două tipuri de piese
p1 şi p2, pe două maşini de lucru: maşina 1 şi maşina 2. Piesele sunt transportate prin intermediul
unor palete: n1 pentru p1 şi n2 pentru p2. Paletele pot fi reintroduse în sistem la sfârşitul prelucrării
unei piese.

Stoc ST1 ML1 Stoc ST2 ML2

p1,p 2,p1,p 2,.... PI/ D

Fig. 2.41. Sistem de fabricaţie flexibilă

Ordonanţarea în cadrul sistemului constă în prelucrarea alternativă a celor două tipuri de

piese în succesiunea: p1, p2, p1, p2, p1, ş.a.m.d. Se presupune că încărcarea/descărcarea paletelor
se face instantaneu (are o durată de timp neglijabilă).
Reţeaua Petri colorată care modelează sistemul este prezentată în figura 2.42. Culorile C1
şi C2 sunt asociate paletelor pe care se găsesc piesele. Adică, C1 pentru paleta de tip 1 -
corespunde piesei p1 - şi C2 pentru paleta de tip 2, care corespunde piesei p2. Mulţimea culorilor
{C1,C2} este asociată tuturor poziţiilor şi tuturor tranziţiilor.
Notaţii folosite, pentru i ∈ {1,2} :
• STi, poziţii care modelează stocul din faţa maşinii i;
• MLi, poziţii care modelează faptul că maşina i este liberă;
• MOi, poziţii care modelează faptul că maşina i este ocupată;
• T1, tranziţia care modelează încărcarea maşinii 1;
• T2, tranziţii care modelează descărcarea maşinii 1;
• T3, tranziţia care modelează încărcarea maşinii 2;
• T4, tranziţii care modelează descărcarea maşinii 2.
 n1C1
n2C2
P1
(ST1)

T1 { C1, C2 }

P2 P'2 C1
(MO1) (ML1)

T2 { C1, C2 }
Succ

P3 Succ (C1)=C2
Succ:
(ST2) Succ (C2)=C1

T3 { C1, C2 }

P4 P'4 C1
(MO2) (ML2)

T4 { C1, C2 }
Succ

Fig. 2.42. Modelul cu RPC al SFF

Poziţiile ST1, MO1, ST2 şi MO2 modelează stadiile fizice ale sistemului.
Poziţiile ML1 şi ML2 descriu faptul că maşina 1 şi maşina 2 sunt resurse unice, fiecare în
parte, în raport cu piesa 1, respective piesa 2, acestea urmând să fie partajate între mai multe
piese.
În modelul prezentat în figura 2.42. apare şi funcţia succesiune, definită astfel:
Succ (C1) = C2 (2.12)
Succ (C2) = C1 (2.13)

aceasta determinând ordonanţarea celor două tipuri de piese în sistem în succesiunea: p1, p2, p1,
p2 ,ş.a.m.d.
Marcajul iniţial are două componente:
Mo (ST1) = n1C1 + n2C2 (2.14)
adică în stocul de intrare al maşinii ML1 există n1 piese p1 şi n2 piese p2. De asemenea:
Mo (ML1) = Mo (ML2)=C1 (2.15)

Semnificaţia relaţiei (2.15) este aceea că pe fiecare din cele două maşini, prima piesă care
va fi încărcată, va fi o piesă de tipul p1.

Modelul unui SFF cu trei maşini de lucru

Se consideră un sistem de fabricaţie (fig. 2.43) compus din trei maşini de lucru: ML1,
ML2 şi ML3. Fiecărei maşini îi corespunde un stoc de intrare, respectiv: ST1, ST2 şi ST3. În sistem
se prelucrează două tipuri de piese: p1 şi p2. Piesele p1 sunt prelucrate mai întâi pe maşina ML1 şi
apoi pe maşina ML2. Piesele p2 sunt prelucrate pe maşina ML1 şi pe maşina ML3.
În aceste condiţii maşina ML1 este o resursă partajată, acest lucru impunând o ordonanţare
a prelucrărilor pe aceasta maşină care să permită trecerea alternativă a celor două tipuri de piese:
p1, p2, p1, p2, ş.a.m.d.

Stoc ST2 ML2

p1
Stoc ST1 ML1

p1,p 2,p1,p2,....
Stoc ST3 ML3

p2

PI/ D

Fig. 2.43. Sistem de fabricaţie compus din trei maşini

Piesele sunt vehiculate în sistem prin intermediul unor palete. Încarcarea/ descărcarea
paletetelor cu/de semifabricate/piese se face în punctul de încărcare/ descărcare PI/D. Sunt
disponibile n palete pentru piesele de tip p1 şi n palete pentru piesele de tip p2. Aceste palete se
găsesc la momentul iniţial în stocul de intrare al maşinii ML1.
 Modelul cu reţea Petri colorată al sistemului descris este prezentat în figura 2.44.
Celor două tipuri de piese li s-au asociat culorile: C1 pentru piesele p1 şi C2 pentru piesele
p2. Pe maşina de lucru 1 se prelucrează ambele tipuri de piese. În consecinţă cele două culori C1
şi C2 vor fi asociate cu acele componente ale modelului care se referă la maşina de lucru 1:
• Poziţia P1 modelează stocul ST1;
• Tranziţia T1 modelează incărcarea masinii de lucru 1 cu o piesă de tipul p1 sau cu o piesă
de tipul p2;

n C1
(ST1) n C2 Masina 1
P1

T1 { C1, C2 } P'2 Succ (C1)=C2

Succ:
Succ (C2)=C1
C1 (ML 1)

P2 (MO 1)

T2 { C1 } T5 { C2 }
Succ Succ

P3 P5 (ST3)
(ST2)

T3 { C1 } T6 { C2 }

P4 P'4 P6 P'6
C1 C2
(MO 2) (ML 2) (MO3) (ML3)

T4 { C1 } T7 { C2 }

Masina 2 Masina 3

Fig. 2.44. Modelul cu RPC al sistemului de fabricaţie cu trei maşini de lucru

• Poziţia P2 modelează faptul ca maşina de lucru 1 este ocupată;

• Tranziţia T2 modelează descărcarea maşinii de lucru 1 de piesa de tipul p1 prelucrată şi
transferul ei în stocul maşinii 2;
• Poziţia P’2 modelează faptul că maşina de lucru 1 este liberă;
 Pe maşina 2 se prelucrează numai piese de tipul p1. Culoarea C1 se va regăsi asociată cu
acele componente ale modelului care se referă la maşina de lucru 2:
• Poziţia P3 modelează stocul ST2;
• Tranziţia T3 modelează încărcarea maşinii de lucru 2 cu o piesă de tipul p1;
• Poziţia P4 modelează faptul ca maşina de lucru 2 este ocupată;
• Tranziţia T4 modelează descărcarea maşinii de lucru 2 de piesa de tipul p1 prelucrată;
• Poziţia P’4 modelează faptul că maşina de lucru 2 este liberă.
În mod analog pot fi descrise şi componentele modelului care se referă la maşina 3, având
în vedere că această maşină prelucrează numai piese de tipul p2:
• Tranziţia T5 modelează descărcarea maşinii de lucru 1 de piesa de tipul p2 prelucrată şi
transferul ei în stocul maşinii 3;
• Poziţia P5 modelează stocul ST3;
• Tranziţia T6 modelează încărcarea maşinii de lucru 3 cu o piesă de tipul p2;
• Poziţia P6 modelează faptul ca maşina de lucru 3 este ocupată;
• Tranziţia T7 modelează descărcarea maşinii de lucru 3 de piesa de tipul p2 prelucrată;
• Poziţia P’6 modelează faptul că maşina de lucru 3 este liberă.
Starea iniţială a sistemului este descrisă prin marcajul iniţial al reţelei:
• În stocul ST1 se găsesc n palete cu piese de tipul p1 şi n palete cu piese de tipul p2 (în
poziţia P1 sunt n culori C1 şi n culori C2);
• Prima piesă care urmează să fie prelucrată pe maşina de lucru 1 este o piesă de tipul p1 (în
poziţia P’2 este o culoare C1);
• Maşina de lucru 2 este liberă pentru o piesă de tipul p1 (în poziţia P’4 se găseşte o culoare
C1);
• Maşina de lucru 3 este liberă pentru o piesă de tipul p2 (în poziţia P’6 se găseşte o culoare
C2).

Pentru a modela ordonanţarea alternativă a celor două tipuri de piese pe maşina de lucru
1, arcelor T2 → P’2 şi T5 → P’2 li s-au asociat funcţia succesor, aşa cum este ea definită şi pentru
cazul anterior.
 Întrebări de autoevaluare
1. Ce înţegeţi prin culoare?
2. Care este semnificaţia noţiunii de funcţie în contextul reţelelor Petri colorate?
3. Cum definiţi functia identitate?
4. Cum definiţi o reţea Petri coloratǎ?
5. Care este avantajul utilizǎrii reţelelor Petri colorate la modelarea sistemelor de
producţie?
6. Ce înţelegeţi printr-o culoare complexǎ?
7. Cum funcţioneazǎ funcţia succesiune?

Rezumat

Reţelele Petri colorate se utilizează pentru modelarea sistemelor în care intervin probleme
legate de: paralelism, alocarea (partajarea) resurselor, sincronizare.
Mai multe mărci într-o poziţie pot să reprezinte un lot de piese identice. Dacă se doreşte
diversificarea, îmbogăţirea, informaţiilor asociate unei poziţii dintr-o RP, trebuie adoptată o
metodă cu ajutorul căreia să se diferenţieze mărcile care se găsesc în aceeaşi poziţie. O astfel de
metodă o oferă Reţelele Petri Colorate (RPC).Valorile medii se calculează utilizând toate valorile
individuale ale variabilei şi se exprimă în unitatea de măsură a variabilei studiate.
Funcţia transpune relaţia care există între culoarea în raport cu care se execută o tranziţie
şi culoarea care se retrage din poziţia (poziţiile) de intrare în tranziţie, respectiv culoarea care se
depune în poziţia (poziţiile) de ieşire din tranziţie. Funcţia este ataşată arcului care uneşte
tranziţia şi poziţile de intrare şi de ieşire.
Funcţia identică (Id) este ataşată tuturor arcelor care nu descriu o transformare de culori.
Execuţia unei tranziţii în raport cu o anumită culoare corespunde retragerii unei mărci de aceeaşi
culoare din poziţia de intrare şi depunerea unei mărci, de aceeaşi culoare, în poziţia de ieşire.
O reţea Petri colorată (RPC) este un sextet de forma:

RPC = < P, T, Pre, Post, M0, C >

unde:
• P este mulţimea poziţiilor;
• T este mulţimea tranziţiilor;
• Pre, Post sunt funcţii care stabilesc corespondenţa dintre fiecare culoare a tranziţiei şi
culorile poziţiilor de intrare şi de ieşire în/din tranziţie (sunt încărcările arcelor de
intrare/ieşire într-o/dintr-o tranziţie);
• M0 este marcajul iniţial;
C = { C1 , C2 , ... } este mulţimea culorilor.

Bibliografie

1. Blaga Florin, MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR PRODUCŢIE. Curs pentru ID,

Ed. Univ. din Oradea, 2009

2. Blaga Florin, MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR TEHNICE. REŢELE PETRI.

REŢELE DE ŞIRURI DE AŞTEPTARE, (Ediţia a II-a), Ed. Univ. din Oradea, 2009

3. Blaga Florin, Pop Alin, MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR TEHNICE.

ÎNDRUMAR. APLICAŢII, (Ediţia a II-a), Ed. Univ. din Oradea, 2009

4. Blaga Florin, MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR PRODUCŢIE. TEORIE ŞI

APLICAŢII, Universitatea din Oradea, 2008

5. Blaga Florin, MODELAREA ŞI SIMULAREA SISTEMELOR TEHNICE. REŢELE PETRI.

REŢELE DE ŞIRURI DE AŞTEPTARE, Ed. Univ. din Oradea, 2004

6. David, R., Alla, H., DU GRAFCET AUX RÉSEAUX DE PETRI, Ed. Hermes, Paris, 1992