SEMINARUL 2

ANALIZA CIRCUITELOR REZISTIVE CU AJUTORUL METODEI

CURENŢILOR DE BUCLĂ
P1. Să se analizeze circuitul din Fig.2.1 cu ajutorul metodei curenţilor de buclă. Se
cunosc: R1=3 Ω, R2=6 Ω, R3=2 Ω, R4=6 Ω, R5=3 Ω, e1=30 V, e2=12 V, ig3=5 A.
i1 (1) R3 i3 (2)
i2 i5
R R
R ig R5

e ib1 e ib3
i4 ib2

(0)

Fig. 2.1
Rezolvare
Circuitul are l=5 laturi şi n=3 noduri. Alegând buclele independente în număr de l-
n+1=3 şi sensurile curenţilor de buclă şi a celor din laturi ca în Fig.2.1, se pot scrie matricile:
R 1 0 0 0 0  e1 
1 0 0 1 0  0 R2 0 0 0 e 2 
[B]35  0  1 1  1 0 ; [R]55   0 0 R3 0 0  ; [e]51   0  ;
0 1 0 1 0   0
0 0 0 R4 0 
0
 0 0 0 0 R 5   
 0 
 0 
 
 
i g 51   i g 6  .
 
 0 
 0 
Matricea coeficienţilor şi cea a termenilor liberi au expresiile:
 R1  R4  R4 0 
R b 33  [B][ R][B]   R4 R2  R3  R4  R2  ;
T 
 0  R2 R2  R5 

 e1 
eb 31  [B][e]  [B][R][ig ]   R3i g 3  e2  .
 
 e2 
Înlocuind valorile numerice şi rezolvând sistemul (5.20) se obţine:
 ib1  4
ib 31  ib 2   1  .
i   2 
 b3   
Curenţii de latură au valorile:
 i1   ib1  4
i  i  i  1 
 2   b3 b2   
[i ]51  [B]T [ib ]  i3    ib2   1  .
     
i4  ib1  ib2  3 
i5   i 
   b3  2
Reţinând faptul că asocierea sensurilor de referinţă ale tensiunilor şi curenţilor se face după
regula de la receptoare, rezultă că tensiunile de latură vor fi:
u1   R1i1  e1   18
u 2   R i e  6
 22 
[u ]51  u 3   [ R][i ]  [ R][ig ]  [e]   R3i3  R3ig3    12  .
2

   
u 4   R4 i 4   18 
u 5     6 
 R5 i5 
Verificarea bilanţului de puteri conduce la identitatea:
[u]T [i]  [i]T [u]  72  6  12  54  12  0 .

P2. Să se analizeze circuitul din figură cu ajutorul metodei curenţilor de buclă. Se

cunosc: R1= R2= R3= R4= R5= R6=2Ω, e1=4V, e2=2V, e5=4V, ig4=1A.
e1 u1
R1
i1

e2 ib3
i 2 R2 R3 i
3
i5
R5 i’4
R6 ib1 ib2 R4 ig
4
i6 u e5
6
i4 u4

Fig.2.2
Răspuns : ib   0,5; 1,5; 1 (A).
T

P3. Să se analizeze circuitul din figură cu ajutorul metodei curenţilor de buclă. Se

cunosc: R1=R2=2R3=4Ω, R4=5Ω, R5=R6=1Ω, e3=3e5=9V, e4=10V.

i1
R1 R2
e3 i2
i3
ib1 ib2
R3 i5
e4 R5
i4
R4 e5 i6
ib3

Fig.2.3
Rezolvare
 Alegând curenţii de buclă ataşaţi buclelor independente ca ȋn Fig.2.3, sistemul de
ecuaţii obţinut este:
R1  R3  R4 ib1  R3 ib 2  R4 ib3  e3  e4
R3 ib1  R2  R3  R5 ib 2  R5ib 3  e3  e5 .
R4 ib1  R5ib 3  R4  R5  R6 ib 3  e4  e5
Înlocuind valorile numerice rezultă soluţia : ib1=1,04A, ib2=0,73A, ib3=1,22A.

P4. Circuitul din Fig.2.4, cu generator ideal de curent, are parametrii:

R1=R2=2R3=R4/2=2Ω, R5=1Ω, R6=6Ω, ig=10A, e1=20V, e6=5V. Să se analizeze circuitul
utilizând metoda curenţilor de buclă şi să se determine puterea furnizată de generatorul ideal
de curent.
e1
R1 i1
i6 R3
R6 i3 ib2
ib3 R2
ig R4
e6 ib i4
1

R5 i5
Fig.2.4
Rezolvare
Alegând buclele independente astfel ȋncât generatorul ideal de curent să fie incident
unei singure bucle şi asociind fiecărei bucle curenţii ib1, ib2 respectiv ib3 având sensurile din
Fig.2.4, se poate scrie sistemul de ecuaţii:
ib1  ig  10A
R4ib1  R1  R2  R3  R4 ib 2  ( R3  R4 ) ib3  e1 .
R4  R5 ib1  ( R3  R4 ) ib 2  R3  R4  R5  R6 ib3  e6
Numeric se obţine ib2=-0,18A, ib3=-3,67A. Considerând regula de asociere de la receptoare
pentru sensul tensiunii şi al curentului pe o latură, tensiunea la bornele generatorului ideal de
curent se poate scrie:
ug  e6  R6i6  R3i3  e6  R6ib3  R3 (ib 2  ib3 )  30,87V .
Puterea la bornele acestui generator este Pg  ug ig  308,7W , fiind furnizată (cedată)
deoarece Pg<0.

P5. Circuitul din Fig.2.5, cu generator ideal de curent (ig2), are parametrii: R1=5Ω,
R3=R4=10Ω, R5=5Ω, e1=10V, ig2=7A, e3=20V, ig5=4A. Să se analizeze circuitul utilizând
metoda curenţilor de buclă şi să se determine puterea furnizată de generatorul ideal de curent.
Răspuns:Alegând sensurile curenţilor de buclă ca ȋn figură, se obţine: ib1=ig2=7A, ib2=-
5A, ib3=-1,5A. Considerând regula de asociere de la receptoare pentru sensul tensiunii şi al
curentului pe o latură, tensiunea la bornele generatorului ideal de curent se poate scrie:
ug  R1i1  e1  R1 (ib1  ib 2 )  e1  70V , ȋncât puterea la bornele sale este
Pg  70  7  490W (putere furnizată de generator).
 i4 R4
i1 ib3
e3
i3 R3
R1 i’5
ib1 ig2 R5 ig5
e1 ib2
u5

i5
Fig.2.5

P6. Să se analizeze circuitul din Fig.2.6.a cu ajutorul metodei curenţilor de buclă. Se

va utiliza graful topologic pentru stabilirea buclelor independente.
R3
(1) 3 (2)
R1 (1) i3 (2) i 6 R6
ig3

ib3 1 5 6
ig1 2
ib1 R2 ig5
ib2 e6
i2
R4
i4 (0) 4 (3)
(0) (3)
(a) (b)
Fig.2.6
Rezolvare
În configuraţia dată circuitul are două generatoare ideale de curent, ig1 şi ig5, ȋncât
laturile 1 şi 5 trebuie sa fie corzi ȋn graful topologic, (Fig.2.6.b). Alegând sensurile curenţilor
de buclă ca ȋn Fig.2.6.a şi echivalând generatorul real de curent R3 || ig3 cu unul real de
tensiune, rezultă că se poate scrie sistemul de ecuaţii având ca necunoscută curentul ib2:
ib1  ig1
 R2ib1  ( R2  R3  R4  R6 ) ib 2  R6ib 3  R3ig 3  e6 .
ib3  ig 5
P7. Circuitul din figură are parametrii: ig2=2A, R2=R3=4Ω, e3=8V, u=20V, R4=2Ω,
e5=R25i2=2i2, R5=10Ω, e6=8V. Să se analizeze circuitul utilizând metoda curenţilor de buclă şi
să se efectueze bilanţul de puteri.
ig2

i3 e5 (i2)
i2 R 2
R3 R5
R4
ib1 ib 2
e3 i4 i5

u e6
Fig.2.7
Răspuns: ib1=i3=3,8A, ib2=i5=1A. Bilanţul de puteri  p  u i
k
k
k
k k  0.
 P8. Să se analizeze circuitul din Fig.2.8.a cu ajutorul metodei curenţilor de buclă.
Parametrii circuitului sunt: ig=2A, ig4=0,1u3, e2=20V, e4=8i1, R1=6Ω, R2=6Ω, R3=4Ω.
u3
i3 R3
3
(2) i 5 e4 (i1)
(1) (3) 4 (2) 5
(1) (3)
ig 4(u3)
e2
R1 ib1 2
ib 2 ig 1 6
R2
i1 ib3 i2 ug (0)
(0)

(a) (b)
Fig.2.8
Rezolvare
Laturile cu generatoare ideale de curent sunt: ig, generator ideal independent de curent,
şi ig4(u3), generator ideal de curent comandat ȋn tensiune. Buclele independente se aleg astfel
ȋncât aceste laturi să aparţină câte unei singure bucle (corzi ȋn graful topologic – Fig.2.8.b).
Sistemul de ecuaţii obţinut prin aplicarea metodei curenţilor de buclă, completat cu ecuaţiile
caracteristice ale generatoarelor comandate, este:
ib1  ig 4 (u3 )
ib 2  ig
 ( R1  R2 ) ib1  R2ib 2  ( R1  R2  R3 ) ib3  e2  e4 (i1 )  ib1  ig 4  2A, ib 2  2A, ib3  5A .
e4 (i1 )  8i1  8(ib1  ib3 )
ig 4 (u3 )  0,1u3  0,1R3i3  0,1R3ib3

P9. În circuitul din Fig.2.9.a valorile elementelor sunt date ȋn SI (sistemul internaţional
de unităţi de măsură). Să se simplifice circuitul aplicând regulile de grupare serie şi paralel
pentru generatoare şi să se analizeze circuitul astfel obţinut cu ajutorul metodei curenţilor de
2
buclă. 2
2 2
1

1 (2) 1 1
(1) (3)
(2) 1
(1) (3)

1 2
1 2 1
1
2 1
1 4 6 6
8 2 2
(0)
(0)
(a) (b)
Fig.2.9
Indicaţie: Schema simplificată obţinută ȋn urma aplicării regulilor de grupare a generatoarelor
este reprezentată ȋn Fig.2.9.b. Alegând curenţii de buclă ca ȋn figură se obţine ib1=3A, ib2=4A,
ib3=2A.