CAPITOLUL V

METODE DE ANALIZA A CIRCUITELOR DE

CURENT CONTINUU LINIARE

Prin analiza unui circuit înţelegem determinarea curenţilor din laturile acestuia in
condiţiile in care se cunosc elementele si geometria lui.
Metodele de analiza sunt de doua feluri:
a) ​Cu răspuns pe toate laturile circuitului (furnizează toţi curenţi din laturi); ​b) ​Cu răspuns
pe o singura latura (furnizează un curent sau o tensiune corespunzătoare unei laturi).

5.1. Metode de analiza cu răspuns pe toate laturile.

Acestea sunt:
- metoda teoremelor lui Kirchhoff;
- ​metoda superpoziţiei;
- metoda curenţilor independenţi;
- metoda potenţialelor la noduri.

5.1.1. Metoda teoremelor lui Kirchhoff

Are la baza un sistem de ecuaţii liniare scris cu cele doua teoreme ale lui Kirchhoff.
Etapele de rezolvare a circuitului prin aceasta metoda sunt următoarele: - se alege arbitrar
sensul curenţilor prin fiecare latura;
- se scriu ​N-1 ​cu prima teorema a lui Kirchhoff (unde N- număr de noduri);
- se alege arbitrar un sens de parcurgere pentru fiecare ochi;
- se scriu ​L- N+1 ​ecuaţii cu teorema a II-a a lui Kirchhoff (unde L- număr de laturi);
- se rezolva sistemul de L ecuaţii cu L necunoscute si se obţin curenţii din laturi; -
curenţii obţinuţi negativi circula invers fata de sensul ales iniţial.

Aplicaţie: ​Sa se scrie ecuaţiile de rezolvare a următorului circuit, utilizând metoda

teoremelor lui Kirhhoff:
 37
A

(A): I​1​ ​+ I​2 =​ I​3

(​ I) : I​1​R​1 -​ I​2​R​2 =
​ E​1 -​ E​2
(II) : I​2​R​2 +
​ I​3​R​3 =
​ E​2

I II ​⇒​I​1,​I​2,​I​3

5.1.2. Metoda superpoziţiei

Are la baza principiul suprapuneri efectelor conform căruia efectul total este suma
efectelor parţiale.
Un circuit electric se poate descompune in atâtea circuite cate surse conţine in fiecare dintre
acestea acţionând pe rând cate o singura sursa. Se rezolva circuitele parţiale si in final se face
superpoziţia curenţilor pe laturile corespunzătoare pentru a se obţine curenţii din circuitul
iniţial.
Aplicaţie:

⇔
II​ R​
+ = ​ ​32

E​
I
 2
'
1​ RR ​ '' ​
R 12​ RR
=
1 II​ R​ '' ​
+ = ​ ​13​ RR
3

+ + 32
1 32
RR ​32
E​ II​
I +=R
​
II​ R
+=​
'''' ​ = '''' ​
21​ RR 3​ 2 23​ RR 1​
RR ​
R
2​''
31
+ RR + 31
2 31 31

= −​III ​'''​
111 ​ −= ​III '​ '' ​222 ​ ​ +​III ​'''
​333 =

5.1.3. Metoda curenţilor independenţi

Reduce numărul de ecuaţii la L-N+1. Se considera ca prin fiecare ochi al circuitului

analizat circulă cate un curent imaginar J​k​ ​care are aceiaşi valoare pe toate laturile ochiului​.

38
Cu ajutorul teoremei a doua a lui Kirchhoff se scrie un sistem de L-N+1 ecuaţii in
curenţi imaginari. După rezolvarea acestuia, pe baza curenţilor imaginari determinanţi se
determina curenţi reali. Sistemul general de ecuaţii are următoarea forma :

∑
⎪​
⎪⎪​ ⎨​⎧
E =J R+…+J R+J R
212111 n1n k1
k

∑
E =JR+…+J R+J R
222121 n2n k2
k

⎪​
⎪⎪​ ⎩
..……………………………………
…………
∑
E =JR+…+JR+JR
2n21n1 nnn kn
k

- Termenii de forma R​kk​ ​sunt strict pozitivi si reprezintă suma rezistentelor

rezistoarelor din ochiul K;
 - Termenii: R​kj =​ R​jk ,​ sunt mai mari sau mai mici ca zero si reprezintă suma
rezistentelor laturii comune dintre ochiul j si ochiul k. Sunt pozitivi termenii pentru care cei
doi curenţi imaginari au acelaşi sens prin latura lor comuna si negativi in caz contrar.
- Termeni ​ΣE
​ ​kk​ ​reprezintă suma algebrica a surselor de tensiune electromotoare din
ochiul K.
Aplicaţie:

⎧​
⎩⎨​ =++−​−=−+​232221​2122211
EERJRRJ
)(
JI
=
23
J1 J​2
ERRJRJ ​)(

JI
=
11

−= ​2 ​+ ​J
JI
21

5.1.4. Metoda potenţialelor la noduri

Reduce numărul de ecuaţii la N-1. Se considera un nod al circuitului ca având

potenţial de referinţă nul (V=0), celelalte N-1 potenţiale ale nodurilor rămase urmând a fi
determinante din rezolvarea unui sistem de ecuaţii in conductanţe si potenţiale de următoarea
formă:

​ n-1​= ​k​∑ ​I​k1

G​11​V​1​+G​12​V​2​+…+G​1,n-1 V​
​ n-1​= ​k​∑ ​I​k2
G​21​V​1​+G​22​V​2​+…+G​2,n-1 V​
……………………………………………………….
​G​n-1,1​V​1​+G​n-1,2​V​2​+…+G​n-1,,n-1 ​V​n-1​= k​​ ∑ ​I​k,n-1

- Termenii de forma G​kk ​> 0 (sunt strict pozitivi) si reprezintă suma conductanţelor
laturilor legate la nodul K;
- Termenii de forma G​kj ​= G​jk ​< 0 (sunt strict negativi) si reprezintă suma
conductanţelor laturilor ce unesc nodul j cu nodul k;

39
∑
- Termenii de forma I​kk reprezintă
​ suma curenţilor de scurtcircuit injectaţi de surse ​k
in nodul K. Sunt pozitivi acei curenţi îndreptaţi înspre nod si negativi cei care ies.
Aplicaţie:
 G​11​V​1​= ​k​∑ ​I​K1
E​
​G​11​= RRR ​321 ​ +
111 ​++
1​ 1 2​ 2
∑ ​I​k1 ​= ​k
R ER
EE
+
1
2
R
R
rezultă că: V​1 =
​
1 2
1 11 ​++
RRR ​321
V 1​
si obţinem că: I​1+− ​EV​; I​2 =
​ ​11 +− ​EV​; I​3 =
​ ​21
=
2 3
R 1 R R

5.2. Metode de analiza cu răspuns pe o singura latura

Au la baza teoremele generatorului echivalent.

5.2.1. Metoda generatorului echivalent de tensiune

​ e bazează pe teorema generatorului echivalent de tensiune.

S
Aplicaţie: ​Sa se determine curentul I​3​:
U
AB
0

I​3​=
AB
RR ​+
 30​40
Tensiunea la mers in gol ​U​AB0​:

U​AB0 -​ E​2 -​ I​'​R​2 =

​ 0 rezultă:
'​
U​AB0​ ​= E​2 +​ I​ R​2 = ​ 0 ​EE
⇒​I'​ −
2
1

R
=
R

EE +
21

RERERERE
− ​=
−++
⇒ ​U​AB0 =
​ E​2 +
​ R​2
21
22212212​ ​RR
RR
+ +
21
21
reducem si obţinem:
pasivizate ​R​AB0​:

U​AB0​= RERE
+
2112​ ​RR
Rezistenta retelei
+
21
 Se obţine: RERE
RR
21

RR
+
​ ​0 =
RAB ​
21

+
2112​ ​+
RR

21
RR ​
R

I​3​=
3 RR
+
+ 21
21

Aducem la acelaşi numitor, simplificăm şi obţinem:

RERE I​
++

+​
=
2112
3​
RRRRRR
323121

41
5.2.2. Metoda generatorului echivalent de curent

Are la bază teorema generatorului echivalent de curent care permite calculul tensiunii
la bornele unei laturi.
Aplicaţie:
​ ă se determine tensiunea U​AB​, intre bornele A si B.
S

I
U​
+=​
ABsc
AB ​
GG
 AB AB0​

Curentul de scurtcircuit I​ ​ABSC​:

I​'​1​+​I'​2​= E​ E
I​ABSC​= + ​1 2

R
R
1
2

​ ​AB0​:
Conductanţa reţelei pasivizate G
1
+ ​RR
G​AB0 =
​
R​AB​=​21​21
E RR
E 0 +
1 R
R RERE + ​RERE
= ​=
+ 2211​ ​RR R​
U​AB =
2
++
​
1221
1 n 21​ ​RR 323121​ ​ RRR 3​
2
21 RRRRRR
R RR 21 323121
1
+ RRRRRR
+ ++ 321

42