Bazele Electrotehnicii 2 CURS 3 Conf.

Lucian PETRESCU

~ CURS 3 ~
I.8. Teorema conservării puterii
Puterea complexă primită pe la borne în regim sinusoidal de o latură completă de circuit
are expresia:

*
S k =U k I k

Fig. 1.17. Conservarea puterilor

Enunț: Suma puterilor complexe primite de laturile unui circuit electric în regim sinusoidal,
izolat de exterior, este nulă.
l l

 S k = 0  U k  I k = 0
*

k =1 k =1
Conform teoremei lui Joubert:
l l l l
Uk = Zk Ik +  Z kp  I p − E k   E k  I *k =  (Z k  I k +
p=1 , p k k =1 k =1

p =1, p  k
Z k p  I p ) I *k
l l l
Notăm: S g =  E k  I k =  E k  I k cos k + j  E k  I k sin k 
*

k =1 k =1 k =1

 S g = Pg + jQ g
Pe de altă parte:
l l
j l
S C =  Rk  I k + ( jLk − ) I k +  jLkp ( I k  I p + I k  I p )
2 2 * *

k =1 k =1 C k k =1

Deci: S C = PC + jQC

I.9. Circuite electrice fără cuplaje magnetice în regim sinusoidal

A. Circuite serie
În mod asemănător conectării în curent continuu și în acest caz vom folosi pentru
determinarea formulelor de echivalență, n laturi active de tipul unor surse reale de tensiune:

Fig. 1.18. Conectarea a n laturi complexe în serie

n n n n
U = U k = ( Z k I k − E k ) = ( Z k )I −  E k
k =1 k =1 k =1 k =1

U = Z s I −E s

13
 Bazele Electrotehnicii 2 CURS 3 Conf. Lucian PETRESCU

n n
 Z s =  Z k și E s =  E k
k =1 k =1

B. Circuitul R,L,C serie. Rezonanța de tensiune

Se consideră un rezistor, o bobină și un condensator înseriate, alimentate de la o
tensiune sinusoidală u(t).

Fig. 1.19. Circuitul RLC serie în domeniul timp

În domeniul timp, ecuația de tensiuni la bornele circuitului este următoarea:

di(t ) 1
u(t ) = uR (t ) + uL (t ) + uC (t ) = Ri(t ) + L +  i(t )dt
dt C
În complex, rezultă următoarele:

Fig. 1.20. Circuitul RLC serie în complex

j
U = U R + U L + U C = I(R + jL − )
C ,
j
Z = R + jL −
C
Xe 1 U U
 = arctg , X e = L − , I= =
R C Z
1 2
) R 2 + (L −
C
Se spune că circuitul este la rezonanță când U L + U C = 0 , cele două tensiuni având în
acest moment valoarea maximă, U L0 , respectiv U C0 , ceea ce dă numele fenomenului de
rezonanță de tensiune:
j 1
I  jL + I( − ) = 0  L =  X L = XC ,
C C
numită condiție de rezonanță.
Din egalitatea anterioară rezultă pulsația de rezonanță, respectiv frecvența de
rezonanță:
1 1
0 =  f0 =
LC 2 LC

14
 Bazele Electrotehnicii 2 CURS 3 Conf. Lucian PETRESCU

Consecințe ale fenomenului de rezonanță a tensiunii:

a. tensiunea aplicată circuitului se regăsește în totalitate la bornele rezistorului;
b. valoarea impedanței circuitului este minimă, Z = R ;
U
c. valoarea curentului este maximă, I 0 = ;
R
d. valoarea argumentului impedanței complexe este nulă,  = 0 ;
e. puterea reactivă absolută este nulă, Q = U  I  sin  = 0 .
În figura 1.21a este reprezentată variația curentului electric prin circuitul RLC serie, iar
în figura 1.21b cea a argumentului .

Fig. 1.21a. Variația curentului electric în circuitul Fig. 1.21b. Variația argumentului impedanței în circuitul
RLC serie RLC serie

Se poate defini astfel QC - factorul de calitate al circuitului:

d U L0 U C0 0 L 1 R
QC = = = = = 0
U U R 0RC R

L
unde s-a notat cu R0 =
C
C. Circuite derivație
În mod asemănător conectării în curent continuu și în acest caz vom folosi pentru
determinarea formulelor de echivalență, n laturi active de tipul unor surse reale de tensiune:

Fig. 1.22. Conectarea a n laturi în paralel în complex

15
 Bazele Electrotehnicii 2 CURS 3 Conf. Lucian PETRESCU

n
Uk +Ek
n n
1 n
E 
I = Ik =  = U(  ) +  k 
k =1 k =1 Zk k =1 Z k k =1 Z k 

1 Ep 
I =U  +
Zp Zp 

n

1 n
1 n Y k  E k
 = sau Y p = Y k și E p = k =1 n
Z p k =1 Z k k =1
Y k k =1

D. Circuitul R, L, C paralel. Rezonanța de curent

Se consideră un rezistor, o bobină și un condensator conectate în paralel, alimentate de
la o tensiune sinusoidală u(t).

Fig. 1.23. Circuitul RLC derivație în domeniul timp

În domeniul timp, ecuația de curenți la bornele circuitului este următoarea:
u(t ) 1 du(t )
i(t ) = iR (t ) + i L (t ) + iC (t ) = +  u(t )dt + C
R L dt
În complex, rezultă următoarele:

Fig. 3.24. Circuitul RLC derivație în complex

1 j j
I = I R + I L + I C  I = U( − + jC ) Y = G − + jC ;
R L L
Be 1 1 1
 = arctg Be = C − ; I = Y U = U 2 + ( − C )
G L R L
Se spune că circuitul este la rezonanță atunci când I L + I C = 0 , cei doi curenți având în
acest moment valorile maxime I L0 , respectiv IC0 , ceea ce dă numele fenomenului de rezonanță
de curent.

16
 Bazele Electrotehnicii 2 CURS 3 Conf. Lucian PETRESCU

j 1
I L + I C = 0  U( − + jC ) = 0  = C  BL = BC ,
L L
numită condiția de rezonanță.
Ca și în cazul rezonanței de tensiune, pulsația și frecvența de rezonanță au valorile:
1 1
0 =  f0 =
LC 2 LC
Consecințe ale fenomenului de rezonanță a curentului:
a. curentul total absorbit de circuit la rezonanță se regăsește în totalitate pe rezistor;
b. valoarea admitanței circuitului este minimă: Y = G ;

c. valoarea curentului debitat de circuit este minimă:

U
I min = I0 = Y  U =
R
d. valoarea argumentului impedanței complexe este nulă:  = 0 ;
e. puterea reactivă absorbită este nulă, Q = U  I  sin = 0 .
Factorul de calitate al circuitului are expresia:
d I I0
L U R R R L
QC = 0 = 0 = L  = = , R0 =
I0 I0 0 L U 0L R0 C
I.10. Teorema transferului maxim de putere activă
Fie un generator real de curent alternativ care are tensiunea electromotoare E și
impedanța internă Z i = Ri + jX i (fig. 1.25), care alimentează un receptor de impedanță
complexă Z s = Rs + jX s . Vom determina parametrii impedanței de sarcină, astfel încât să se
realizeze transfer maxim de putere activă.

Fig. 1.25. Transferul maxim de putere activă

Conform teoremei a doua a lui Kirchhoff:

E E
Zi I + Zs I = E  I = I =
Zi + Zs (Ri + Rs ) + j( X s + X i )
E
I=
(Rs + Ri ) + ( X s + X i )2
2

17
 Bazele Electrotehnicii 2 CURS 3 Conf. Lucian PETRESCU

Puterea primită de receptor este:

Rs  E 2
P = Rs  I 2 =
(Rs + Ri )2 + ( X s + X i )2
O primă maximizare a acestei valori se poate obține în cazul anulării reactanței:
X s + Xi = 0  X s = −Xi
Atunci puterea devine:
Rs  E 2
P=
(Rs + Ri )2
A doua condiție de maximizare se obține prin anularea derivatei de ordinul 1 în raport
cu Rs:
P (Ri + Rs )2 − 2(Ri + Rs )Rs 2 R − Rs 2
= E = i E = 0  Rs = Ri
Rs (Ri + Rs ) 4
(Ri + Rs )3
Din cele două condiții de maximizare rezultă:
*
Z s = Ri − jX i  Z s = Z i
Maximul puterii debitate de generator este:
E2 Pmax Rs  I 2 Rs
Pmax = = = =
4Ri Ptotal (Rs + Ri )I 2
Rs + Ri

18