Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

FILTRE CU RĂSPUNS FINIT LA IMPULS

Există 4 tipuri de filtre RFI cu fază liniară, în funcţie de lungimea N a

răspunsului la impuls şi de simetria sau antisimetria acestuia:

Tip Lungime Secvenţa h[n] H 0 (e j )  ( )

N 1
simetrică
2 N 1
1 N impar  an cos  n   
h[ n]  h[ N  1  n] n 0
2

simetrică N
2
 1 N 1
2 N par  bn cos  n     
h[n]  h[ N  1  n] n 1  2 2

antisimetrică
N 1
h[n]   h[ N  1  n] 2  N 1
3 N impar  cn sin  n   
 N  1 2 2
h 0
 2 
n 1

antisimetrică N
2
 1  N 1
4 N par  d n sin  n     
h[n]   h[ N  1  n] n 1  2 2 2

Poziţionarea în planul Z a zerourilor funcţiei de transfer

1. Dacă z i este un zero al funcţiei H (z ) , atunci şi 1 / z i este de asemenea un zero

al acesteia;
2. Coeficienţii polinomului H (z ) sunt reali şi drept urmare orice zero va fi însoţit
şi de complex conjugatul său.

Considerând zeroul z1 exprimat în coordonate polare: z1  r1 e j1 , atunci, în

funcţie de valorile razei vectoare r1 şi unghiului  1 , sunt posibile următoarele
configuraţii de zerouri:

a) r1  1 ;  1  0 ;  1   :
z1  r1e j1 ; z2  z1*  r1e  j1 ; z3  1 / z1  (1 / r1 )e  j1 ; z4  1 / z2  (1 / r1 )e j1
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

b) r1  1 ;  1  0 ;  1   :
z1  e j1 ; z2  z1*  1 / z1  e  j1
c) r1  1 ;  1  0 sau  1   :
z1  r1; z2  1 / z1  1 / r1 sau z1   r1; z2  1 / z1  1 / r1
d) r1  1 ;  1  0 sau  1   :
z1  1 sau z1  1

a) b)

c) d)

Pentru anumite tipuri de filtre cu fază liniară, zerourile z  1 sau/şi z  1 sunt

obligatorii deoarece funcția H 0 (e j ) se anulează în   0 , respectiv    :

H 0 (e j ) H 0 (e j ) Zerouri
Tip Se pot proiecta
în   0 în    obligatorii
fără fără FTJ, FTS
1 fără constrângeri
constrângeri constrângeri FTB, FOB
fără FTJ, FTB
2 0 z  1
constrângeri
FTB,
3 0 0 z  1 şi z  1 transf. Hilbert,
diferenţiator
FTS, FTB,
fără
4 0 z 1 transf. Hilbert,
constrângeri
diferenţiator
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

Exemple:
1. Să se reprezinte poziţionarea zerourilor în planul Z şi să se precizeze tipul
filtrului RFI definit prin funcţia pondere:
3  3 
h[n]  sinc (n  8)  , n  0,1,,16 .
5  5 
Reprezentaţi grafic răspunsul la impuls al filtrului.

n=0:16;
h=3/5*sinc(3/5*(n-8));
// vezi help sinc
zplane(h)

1.5

0.5
Imaginary part

-0.5

-1

-1.5
-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5
Real part

// reprezentarea zerourilor în planul Z corespunde unui filtru de tipul 1; observaţi

simetria geometrică a zerourilor faţă de cercul de rază unitate; remarcaţi faptul că
zerourile de pe cercul unitate apar în perechi complex conjugate.

stem(n,h),grid
0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

-0.1
0 2 4 6 8 10 12 14 16

// din reprezentarea grafică a răspunsului la impuls se observă de asemenea că

filtrul RFI din exemplu este de tipul 1.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

2. Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h[n] a filtrului digital

RFI cu fază liniară, de tipul 3, cu coeficienţi reali şi cu ordinul minim posibil,
2 
1 j j
ştiind că funcţia de transfer H (z ) are zerourile z1  e 3 , z 2  e 3 şi
2
H e 
j / 2
 26 j . Să se reprezinte poziţionarea zerourilor în planul Z.

z1=1/2*exp(j*2*pi/3);
z2=exp(j*pi/3);
z=[z1;conj(z1);1/z1;conj(1/z1);z2;conj(z2);1;-1];
// vectorul coloană z conţine valorile zerourilor funcţiei de transfer a filtrului
ţinând cont că:
- dacă z1 este zerou complex şi nu se află pe cercul de rază unitate atunci vor fi
1 1
zerouri şi z1 , şi  ;
z1 z1
- dacă z 2 este zerou complex şi se află pe cercul de rază unitate atunci şi z 2 va
fi zerou;
- filtrul este de tipul 3 şi este deci obligatorie prezenţa simultană a zerourilor
z  1 şi z  1 ;
- filtrul este de ordin minim şi deci nu mai apar alte zerouri în afara celor de mai
sus.
zplane(z)

1.5

0.5
Imaginary part

-0.5

-1

-1.5

-2 -1.5 -1 -0.5 0 0.5 1 1.5 2

Real part

p=poly(z);
// vectorul p va conţine valorile polinomului ale cărui rădăcini sunt zerourile din
vectorul z; vezi help poly.
v=polyval(p,exp(i*pi/2))  v =
0.0000 - 6.5000i
// vectorul p conţine de fapt coeficienţii funcţiei de transfer a filtrului; s-a evaluat
această funcţie în e j / 2 ; pentru a satisface cerinţa din problemă trebuie să
efectuăm o înmulţire cu 4; vezi help polyval.
h=4*p;
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

n=0:length(h)-1;
stem(n,h),grid
15

10

-5

-10

-15
0 1 2 3 4 5 6 7 8

// s-a reprezentat funcţia pondere a filtrului; se observă că ea corespunde unui

filtru de tipul 3.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

TEMA 3.

 Fiecare student are alocate 3 probleme conform tabelului de mai jos.

 Rezolvarile vor fi redactate într-un singur fisier (pentru toate 3 problemele) în
care se copiază listingurile programelor, figurile și explicațiile cerute
 Tema se va salva într-un fișier cu numele 43gs_Nume_Prenume (unde
‘gs’ e grupa şi seria).
 Tema se încarcă pe platforma http://ham.elcom.pub.ro/psc. Accesul pe
platforma se face cu user: pds parola: SC140.
 Termen de predare. Tema trebuie predata la termenul de mai jos. După acest
termen tema respectivă nu se mai poate încărca pe platformă și nu se mai
punctează:
o 04.04.2018 ora 22:00 (431C, 432C, 433C, 434C, 431F)
o 11.04.2018 ora 22:00 (435C, 431G, 432F, 432G).

  Nume    Grupa   Tema 3  

AILENEI V.I. Cristian  431C‐TST. 1  12  26 
ALEXANDRESCU N. George‐Mihai  431C‐TST. 2  13  27 
BĂNESCU R.I. Bianca‐Emanuela  431C‐TST. 3  14  28 
BURTAN M.C. Cristina‐Raluca  431C‐TST. 4  15  29 
CONSTANTINESCU G. Paul‐Andrei  431C‐TST. 5  16  30 
DANCU P. Leonardo‐Ştefan  431C‐TST. 6  17  31 
DIACONU S.M. Marian  431C‐TST. 7  18  32 
ENACHE G. Cristian  431C‐TST. 8  19  33 
FILIPESCU B. Ovidiu‐Laurenţiu  431C‐TST. 9  20  34 
GALAN Al.L. Lorena‐Aura 431C‐TST. 10  21  35 
GHEORGHE I. Cristian  431C‐TST. 11  22  36 
GHIZDAVEŢ A.G. Petruţ‐Alexandru  431C‐TST. 12  23  37 
IONICĂ A. Anghel‐Marius 431C‐TST. 13  24  1 
ISAR F.A. Florina‐Georgiana  431C‐TST. 14  25  2 
MANU D.A. Maria‐Augusta  431C‐TST. 15  26  3 
MITREA D. Raluca‐Florina 431C‐TST. 16  27  4 
NEACŞU R.D. Alina‐Cristiana  431C‐TST. 17  28  5 
PARASCHIV I. Cristina  431C‐TST. 18  29  6 
PERJERU I. Veronica‐Cătălina  431C‐TST. 19  30  7 
POPOVICI I. George‐Daniel  431C‐TST. 20  31  8 
RADOVICI D. Angelica  431C‐TST. 21  32  9 
REBEGILĂ F. Liana‐Alexandra  431C‐TST. 22  33  10 
STAN C. Cristian‐Andrei 431C‐TST. 23  34  11 
STANCIU F. Gabriela‐Mădălina  431C‐TST. 24  35  12 
STAUB M.G. Mihnea  431C‐TST. 25  36  13 
STROE A.Al. Maria‐Elena 431C‐TST. 26  37  14 
VASILOAICA J.I. Mihai‐Ionuţ  431C‐TST. 27  1  15 
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

VLAD N. Eugen  431C‐TST. 28  2  16 

VOINEA V. Cristina Marina  431C‐TST. 29  3  17 
CERGĂU P. George‐Iulian 432C‐TST. 30  4  18 
CHIRILĂ G. Cosmin  432C‐TST. 31  5  19 
COSMINEANU O.I. Ioana 432C‐TST. 32  6  20 
CRĂCIUN L.I. Mihai‐Tudor‐Lucian  432C‐TST. 33  7  21 
CREŢU A. Raluca‐Elena  432C‐TST. 34  8  22 
DAVID V. Alexandru‐Vasile  432C‐TST. 35  9  23 
DOMNIŞORU L. Leonard‐Albert  432C‐TST. 36  10  24 
DRAGOMIR V.V. Andreea‐Cristina  432C‐TST. 37  11  25 
DRĂGULESCU I. Maria‐Andreea  432C‐TST. 1  13  27 
DUMITRAŞC Gh.S. Ştefan‐Gabriel  432C‐TST. 2  14  28 
ENACHE C.V. Eduard‐Gabriel  432C‐TST. 3  15  29 
GAVRILàD. Maria‐Andra 432C‐TST. 4  16  30 
GÎDIUŢĂ D. Georgiana  432C‐TST. 5  17  31 
GOGOŞOIU D. Raluca‐Daniela  432C‐TST. 6  18  32 
LESCAE P. Alexandru  432C‐TST. 7  19  33 
LUNGU A. Ana‐Maria  432C‐TST. 8  20  34 
MICIU D. Stela‐Daniela‐Alina  432C‐TST. 9  21  35 
MOCANU P. Florin‐Alexandru  432C‐TST. 10  22  36 
NEGRESCU C. Paul‐Adrian  432C‐TST. 11  23  37 
OLTEANU D. Mihaela‐Daniela  432C‐TST. 12  24  1 
POPA C. Alexandru‐Gabriel  432C‐TST. 13  25  2 
RADU S. Alexandru‐Cristinel  432C‐TST. 14  26  3 
RISTEA N. Nicolae‐Cătălin 432C‐TST. 15  27  4 
STOICA D. George‐Mihai 432C‐TST. 16  28  5 
ŞORŞILOV O.G. Adriana 432C‐TST. 17  29  6 
TANGA G. Mădălina  432C‐TST. 18  30  7 
TUDORIE Gh. Andra‐Ioana  432C‐TST. 19  31  8 
CANCIU C. Andrei‐George  433C‐TST. 20  32  9 
CĂRBUNARU G. Georgian‐Adrian  433C‐TST. 21  33  10 
CHIRAN V. Alexandru‐Ionuţ  433C‐TST. 22  34  11 
CIOBANU C. Constantin 433C‐TST. 23  35  12 
CIOIU F.R. Bogdan‐Florin 433C‐TST. 24  36  13 
COMAN D. Ionuţ‐Adrian 433C‐TST. 25  37  14 
CORDAŞ D. Alexandru‐Vlad  433C‐TST. 26  1  15 
DRAGOTĂ V. Claudiu  433C‐TST. 27  2  16 
DUŢU M. Cristian‐Marian 433C‐TST. 28  3  17 
GHERGHIŢĂ A. Ana‐Casandra  433C‐TST. 29  4  18 
ION A. Andreea‐Ştefania 433C‐TST. 30  5  19 
IORGA N. Roxana‐Mariana  433C‐TST. 31  6  20 
MARINESCU N. Radu‐Florin  433C‐TST. 32  7  21 
NEAMŢU M. Petru‐Bogdan  433C‐TST. 33  8  22 
NECULA I. Cătălin  433C‐TST. 34  9  23 
PAPUC G.A. Andreea‐Roxana  433C‐TST. 35  10  24 
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

POPA T. Valentin‐Cătălin 433C‐TST. 36  11  25 

PREDA F. Mihai‐George 433C‐TST. 37  12  26 
PRODAN N. Maria‐Efia  433C‐TST. 1  14  28 
SLĂTIOREANU A. Georgiana‐Andrada  433C‐TST. 2  15  29 
STĂNILĂ M. Andreea‐Monica  433C‐TST. 3  16  30 
ŞTEFAN I. Valentin‐Vasile 433C‐TST. 4  17  31 
TUDOR V. Sorina‐Ştefania  433C‐TST. 5  18  32 
UNGUREANU M. Mihaela‐Cristina  433C‐TST. 6  19  33 
VĂDUVA M. Cosmin‐Liviu 433C‐TST. 7  20  34 
VÎLCEA F. Ionuţ  433C‐TST. 8  21  35 
CALANCE F. Bogdan  434C‐TST. 9  22  36 
CRISTEA S. Alin‐Mihai  434C‐TST. 10  23  37 
DUMITRESCU V. Vlad‐Alexandru  434C‐TST. 11  24  1 
DUŢĂ G. Cătălin‐Daniel  434C‐TST. 12  25  2 
EFTENE S.G. Andrei  434C‐TST. 13  26  3 
GEREA M. Dragoş‐Georgian  434C‐TST. 14  27  4 
GHEORGHE Gh. Denisa  434C‐TST. 15  28  5 
GOIDAN C. Ionuţ‐Adrian 434C‐TST. 16  29  6 
ILIUŢĂ M.C. Bogdan‐Gabriel  434C‐TST. 17  30  7 
JUGRAVU I. Daniela‐Alina 434C‐TST. 18  31  8 
MIHĂILĂ D.S. Alexandru‐Viorel  434C‐TST. 19  32  9 
MUNTEANU  Sergiu  434C‐TST. 20  33  10 
NAE F. Simona‐Nicoleta 434C‐TST. 21  34  11 
NAN S. Raluca  434C‐TST. 22  35  12 
NEAGU N. Mădălina  434C‐TST. 23  36  13 
NEMEŞ Ș. Andrei  434C‐TST. 24  37  14 
POPA M. Eduard‐Robert 434C‐TST. 25  1  15 
STOIAN C. Liliana  434C‐TST. 26  2  16 
STOICA M. Robert‐Andrei  434C‐TST. 27  3  17 
STOINU P. Alexandru‐Constantin  434C‐TST. 28  4  18 
ŞTEFĂNESCU F. Marina‐Florentina  434C‐TST. 29  5  19 
TĂCIUNE Al. Claudiu‐Florin  434C‐TST. 30  6  20 
TUDORACHE G. Alexandru  434C‐TST. 31  7  21 
ŢAPU D. Mitică‐Alexandru  434C‐TST. 32  8  22 
UNGUREANU I. Alexandru  434C‐TST. 33  9  23 
ZOICAN Gh. Gabriela  434C‐TST. 34  10  24 
ARHIR A. Nicoleta‐Luminiţa  435C‐TST. 35  11  25 
BĂNESCU P.C. Alexandra 435C‐TST. 36  12  26 
BOC E. Alexandra‐Gabriela  435C‐TST. 37  13  27 
CÎRCIUMARU N.S. Mihai‐Junior  435C‐TST. 1  15  29 
COSAC M.T. Radu‐Andrei 435C‐TST. 2  16  30 
DAVIDOV R. Eliza  435C‐TST. 3  17  31 
DRĂGAN A. Maria  435C‐TST. 4  18  32 
DRON T. Andrei‐Emilian 435C‐TST. 5  19  33 
DRUGĂ V. Roxana‐Maria 435C‐TST. 6  20  34 
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

DUNĂ C. Ionuţ  435C‐TST. 7  21  35 

FLOREA S. Alexandru‐Ilie 435C‐TST. 8  22  36 
GRIGORE F. Andreea‐Cristina  435C‐TST. 9  23  37 
IACOB A. Ştefan‐Valeriu 435C‐TST. 10  24  1 
IONESCU V.M. Valentin‐Alexandru  435C‐TST. 11  25  2 
NEDELEA G. Alexandru‐George  435C‐TST. 12  26  3 
PALMEŞ I.D. Ioan‐Bogdan 435C‐TST. 13  27  4 
POPA N. Cristina‐Violeta 435C‐TST. 14  28  5 
POPESCU D. Ramona‐Luciana  435C‐TST. 15  29  6 
RĂDAN F. Ioana‐Aurelia 435C‐TST. 16  30  7 
RUSU N. Elvis‐Marcian  435C‐TST. 17  31  8 
STANCIU D.N. Antonia‐Daniela  435C‐TST. 18  32  9 
STOICESCU R. Virgil‐Casian  435C‐TST. 19  33  10 
ŞELARU M. Marian‐Andrei  435C‐TST. 20  34  11 
ŞOVĂILĂ C. Ramona‐Gabriela  435C‐TST. 21  35  12 
TUDOR Ș.V. Anca‐Miruna 435C‐TST. 22  36  13 
VIDOE M. Ştefania‐Alisa 435C‐TST. 23  37  14 
VIŢELARIU C.I. Rareş‐Horia  435C‐TST. 24  1  15 
VOINEA T. Simona‐Elena 435C‐TST. 25  2  16 
ALECU L. Mara‐Ioana  431F‐ELA. 26  3  17 
AXENTE C.L. Mădălina‐Cristina  431F‐ELA. 27  4  18 
BÂRA M. Mădălina‐Andreea  431F‐ELA. 28  5  19 
BUZOIANU I. Andrei‐Marian  431F‐ELA. 29  6  20 
COMAN N. Ramona‐Nicoleta  431F‐ELA. 30  7  21 
CONSTANTINESCU I. Andrei  431F‐ELA. 31  8  22 
COSTACHE T. Marina‐Daniela  431F‐ELA. 32  9  23 
DĂSCĂLESCU D. Andreea‐Cristina  431F‐ELA. 33  10  24 
ION S.P. Diana‐Elena  431F‐ELA. 34  11  25 
IONESCU G. Violeta  431F‐ELA. 35  12  26 
IONIŢĂ M.C. Răzvan  431F‐ELA. 36  13  27 
IORDĂCHIŢĂ I. Daniel‐Emanuel  431F‐ELA. 37  14  28 
IVAŞCU Ș. Clara Ştefania 431F‐ELA. 1  16  30 
LIPAN M.C. Mihai  431F‐ELA. 2  17  31 
MATEI A. Alexandru‐Cristian  431F‐ELA. 3  18  32 
MAVRODIN M. Andreea‐Alexandra  431F‐ELA. 4  19  33 
MILITARU M.M. Alexandru‐Constantin  431F‐ELA. 5  20  34 
NEDEA Gh. Cristian‐Alexandru  431F‐ELA. 6  21  35 
OPROIU Al. Marian‐Alexandru  431F‐ELA. 7  22  36 
POP V.L. Ioan  431F‐ELA. 8  23  37 
POPA I. Raluca‐Andreea 431F‐ELA. 9  24  1 
POPĂRĂSCU C.M. Marius‐Cristian  431F‐ELA. 10  25  2 
PURCARU D. Octavian  431F‐ELA. 11  26  3 
SĂVOIU S.V. Mihnea‐Dan 431F‐ELA. 12  27  4 
ŞERBAN G. Mihnea‐Ionuţ 431F‐ELA. 13  28  5 
VIŞAN M. Alexandru‐Marcel  431F‐ELA. 14  29  6 
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

COJOCARU P. Raul‐Alexandru  432F‐ELA. 15  30  7 

DRĂGUŢANU I.D. Andrei‐Cătălin  432F‐ELA. 16  31  8 
FLORESCU N. Lavinia  432F‐ELA. 17  32  9 
GHERMAN S.H. Ştefan‐Cristian  432F‐ELA. 18  33  10 
PETRESCU V. Laura‐Ioana 432F‐ELA. 19  34  11 
RAICU S.A. Gabriel‐Robert  432F‐ELA. 20  35  12 
STAN C. Daniel‐Cristian  432F‐ELA. 21  36  13 
STANCIU G. Roberto‐Andreas  432F‐ELA. 22  37  14 
ŢIGĂU M. Robert‐Alexandru  432F‐ELA. 23  1  15 
VASILIEV C. Eduard‐Ionuţ 432F‐ELA. 24  2  16 
ZAMFIR A. Dragoş‐Florian  432F‐ELA. 25  3  17 
ANDRONESCU N.D. Andrei‐Daniel  431G‐TST. 26  4  18 
BACIU Gh. Alexandra‐Sidonia  431G‐TST. 27  5  19 
BĂDULESCU A. Radu‐Andrei  431G‐TST. 28  6  20 
BĂLŢATU O. Maria  431G‐TST. 29  7  21 
CONSTANTINESCU N. Andreea‐Elena  431G‐TST. 30  8  22 
COSTACHE L. Elena‐Alexandra  431G‐TST. 31  9  23 
CRĂCIUN L.M. Cosmin‐Alexandru  431G‐TST. 32  10  24 
DEDINOIU M. Maria‐Diana  431G‐TST. 33  11  25 
DEVAN Al.D. Cristian‐Dragoş  431G‐TST. 34  12  26 
FILIP M. Antonio‐Mihai  431G‐TST. 35  13  27 
HARABAGIU M.R. Ioana‐Valentina  431G‐TST. 36  14  28 
HINTZ A.M. Theodor  431G‐TST. 37  15  29 
IANCU P. Ioana‐Andreea 431G‐TST. 1  17  31 
ILIE I. Iuliana‐Cornelia  431G‐TST. 2  18  32 
MANCIULEA D.T. Teodor Nicolae  431G‐TST. 3  19  33 
MANOLEA M.S. Ştefan  431G‐TST. 4  20  34 
MIHAI E. Ştefan‐Viorel  431G‐TST. 5  21  35 
MÎNDRU C. Andrei‐Ioan 431G‐TST. 6  22  36 
OCTAVIAN E. Iasmina ‐ Ligia  431G‐TST. 7  23  37 
PAIUC V. Daniel‐Nicolae 431G‐TST. 8  24  16 
RĂDESCU D.C. Cristiana‐Simina  431G‐TST. 9  25  17 
RUSEN S. Ştefan  431G‐TST. 10  26  18 
STREJARU M. Cristina‐Georgiana  431G‐TST. 11  27  19 
TĂNASE L.A. Georgiana‐Laura  431G‐TST. 12  28  20 
TOMA V. Dan‐Teodor  431G‐TST. 13  29  1 
VĂGÎI N. Alexandru  431G‐TST. 14  30  2 
VÎLCEANU A. Andrei  431G‐TST. 15  31  3 
VOINEA F. Eduard‐Florin 431G‐TST. 16  32  4 
ZĂINESCU I. Cristina‐Alexandra  431G‐TST. 17  33  5 
BADEA I.C. Roxana‐Iuliana  432G‐TST. 18  34  6 
BĂNARU O. Alexandru  432G‐TST. 19  35  7 
BRAGĂ R. Ion‐Răducu  432G‐TST. 20  36  8 
BURCEA I.G. Alina‐Bianca 432G‐TST. 21  37  9 
CONSTANTINESCU M.D. Răzvan‐Gabriel  432G‐TST. 22  1  10 
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

DUŢAN D. Andrei  432G‐TST. 23  2  11 

HORHOIANU D.V. Mihai‐Valeriu  432G‐TST. 24  3  12 
IANCU D. Tudor‐Alexandru  432G‐TST. 25  4  13 
MÎINESCU T.C. Maria‐Cristina‐Alexandra  432G‐TST. 26  5  14 
PENA B.N. Roxana‐Emanuela  432G‐TST. 27  6  15 
PUTINEANU D. Ioan‐Valeriu  432G‐TST. 28  7  16 
RISTOIU M. Andrei‐Theodor  432G‐TST. 29  8  17 
ŞERBĂNESCU T. Valentin‐Adrian  432G‐TST. 30  9  18 
TATU I.C. Mihnea‐Andrei‐Cezar  432G‐TST. 31  10  19 
ANDREANA M. Mihai Ionuţ  441F 32  11  20 
COMAN T. Eleonora  441F 33  12  21 
GĂLBENUŞE C. Fabian‐Iulian  441F 34  13  22 
GHEORGHE Al. Andrei  441F 35  14  23 
LAZĂR I. Vlad Alexandru 441G 36  15  24 
TOMA L.C. Paul‐Sebastian  441G 37  16  25 
GAVRILĂ R. Radu Mihai 442C 1  18  26 
MINCU I. Mihai  441C 2  19  27 
STOICA N. Georgi‐Răzvan 441C 3  20  28 
CILIBIU V. Cătălin  441C 4  21  29 
MAREŞU C.D. Delia‐Elena 441C 5  22  30 
POGONARIU F. Vladimir 441C 6  23  32 
RĂILEANU E. Cristi‐Vasilică (T1 si T4)  442C 7  24  33 
MOINĂ Gh. Mădălina‐Ionela  441C 8  25  34 
ION I. Mihai‐Bogdan (T3 si T4)  441C 9  26  35 
ŞCHIAUA Gh. Ionuţ‐Dragoş  441C 10  27  36 
ŢUICAN G. Florin‐Adrian (T2 si T4)  441C 11  28  37 
ALBĂSTROIU I. Ovidiu‐Nicolae  441C 12  29  1 
IONESCU C. Laurenţiu‐Adrian (T2,T3, T4)  443C 13  30  2 
STAN Livia  441F 14  31  3 
VÎLCELEANU T. Elena‐Cristiana    445C 15  32  4 
  16  33  5 
  17  34  6 
  18  35  7 
  19  36  8 
  20  37  9 
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

1 Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 3, cu coeficienţi reali şi cu timp de

întârziere de grup minim, are zerouri z1  2e  j /3 , z2  0, 7 ; atenuare infinită la
frecvenţa F= 8 kHz, Fs= 20 kHz.; câştig -3 dB la pulsaţia normată    / 4 .
Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica
simetria/antisimetria coeficienților și tipul filtrului de fază liniară.
Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi
caracteristica fază / pulsaţie normată.
Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

2 Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 2 cu coeficienţi reali are câştig
unitar la frecvenţa   0 , atenuare infinită la frecvenţa normată    / 6 şi un zero
în z  1.5  1.5 j .
Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica
simetria/antisimetria coeficienților și tipul filtrului de fază liniară.
Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi
caracteristica fază / pulsaţie normată.
Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

3 Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 4, cu coeficienţi reali de lungime

minimă, are zerourile z1  e j /5 , z2  1.5  1.5 j ; atenuare infinită la pulsaţia
normată   2 / 3 ; câştig unitar la frecvenţa F = Fs/2.
Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica
simetria/antisimetria coeficienților și tipul filtrului de fază liniară.
Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi
caracteristica fază / pulsaţie normată.
Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

4 Un filtru RFI cu fază liniară de tipul 1, cu coeficienţi reali, are câştig unitar la
frecvenţa    , atenuare infinită la frecvenţa normată   0 şi un zero în
z  1  j 0.5 .
Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica
simetria/antisimetria coeficienților și tipul filtrului de fază liniară.
Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi
caracteristica fază / pulsaţie normată.
Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

5 Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 2, cu coeficienţi reali şi cu timp de

întârziere de grup minim, are zerouri z1  0, 4e j 3 /4 , z2  1.5 ; atenuare infinită la
frecvenţa F= 5 kHz, Fs= 20 kHz.; câştig 0 dB la pulsaţia normată    / 2 .
Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica
simetria/antisimetria coeficienților și tipul filtrului de fază liniară.
Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi
caracteristica fază / pulsaţie normată.
Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

6 Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 3 cu coeficienţi reali are câştig
unitar la frecvenţa    / 4 , atenuare infinită la frecvenţa normată    / 2 şi un
zero în z  1.5e j 2 /3 .
Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica
simetria/antisimetria coeficienților și tipul filtrului de fază liniară.
Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi
caracteristica fază / pulsaţie normată.
Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

7 Un filtru digital RFI cu fază liniară, de tipul 4, cu coeficienţi reali de lungime

minimă, are zerourile z0  0.5e j /5 , z1  1.5 ; atenuare infinită la pulsaţia normată
   / 3 ; câştig unitar la frecvenţa F = Fs/2.
Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica
simetria/antisimetria coeficienților și tipul filtrului de fază liniară.
Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi
caracteristica fază / pulsaţie normată.
Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

8 Un filtru RFI cu fază liniară de tipul 1, cu coeficienţi reali, are zerourile

z0  1.2e j /4 , z1  0, 7 ; atenuare infinită la frecvenţa normată   0 , câştig unitar la
frecvenţa    .
Să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere h(n). Se va verifica
simetria/antisimetria coeficienților și tipul filtrului de fază liniară.
Să se reprezinte constelaţia de zerouri.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

Să se reprezinte caracteristica amplitudine în dB / pulsaţie normată şi

caracteristica fază / pulsaţie normată.
Determinaţi câştigul filtrului la frecvenţele 0, Fs/4 şi Fs/2.

9 a) Proiectaţi cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) patru FTJ cu fază liniară de

lungime N = 23 cu pulsaţia normată limită superioară a benzii de trecere de c  0.3
folosind ferestrele: dreptunghiulară, Hamming, Hann, triunghiulară.
Reprezentaţi răspunsurile la impuls şi poziţia zerourilor (cu funcţia subplot câte 4
grafice / figură).
Reprezentaţi cu funcția plot pe acelaşi grafic caracteristicile amplitudine/pulsație
normată ale celor 4 filtre (suprapunând graficele cu culori diferite, menționând în
legendă fereastra folosită).
Reprezentaţi cu funcția plot (pe acelaşi grafic cu culori diferite) caracteristicile
amplitudine în dB) şi caracteristicile de fază.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.
c) Pentru filtrele proiectate cu metoda eșantionării uniforme a caracteristicii de
frecvență introduceți o bandă de tranziție de 0.1 . Comparați și în acest caz
caracteristicile de amplitudine.

10 Proiectaţi cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) patru FTB cu fază liniară de

lungime N = 39 cu pulsaţiile normate de tăiere t1  0.25 şi t 2  0.5 folosind
ferestrele: dreptunghiulară, Hamming, Hann, triunghiulară.
Reprezentaţi răspunsurile la impuls şi poziţia zerourilor (cu funcţia subplot câte 4
grafice / figură).
Reprezentaţi cu funcția plot pe acelaşi grafic caracteristicile amplitudine/pulsație
normată ale celor 4 filtre (suprapunând graficele cu culori diferite, menționând în
legendă fereastra folosită).
Reprezentaţi cu funcția plot (pe acelaşi grafic cu culori diferite) caracteristicile
amplitudine în dB) şi caracteristicile de fază.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.
c) Pentru filtrele proiectate cu metoda eșantionării uniforme a caracteristicii de
frecvență introduceți o bandă de tranziție de 0.1 . Comparați și în acest caz
caracteristicile de amplitudine.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

11 Proiectaţi cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) patru FOB cu fază liniară de

lungime N = 45 cu pulsaţiile normate de tăiere t1  0.3 şi t 2  0.5 ferestrele:
dreptunghiulară, Hamming, Hann, triunghiulară.
Reprezentaţi răspunsurile la impuls şi poziţia zerourilor (cu funcţia subplot câte 4
grafice / figură).
Reprezentaţi cu funcția plot pe acelaşi grafic caracteristicile amplitudine/pulsație
normată ale celor 4 filtre (suprapunând graficele cu culori diferite, menționând în
legendă fereastra folosită).
Reprezentaţi cu funcția plot (pe acelaşi grafic cu culori diferite) caracteristicile
amplitudine în dB) şi caracteristicile de fază.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.
c) Pentru filtrele proiectate cu metoda eșantionării uniforme a caracteristicii de
frecvență introduceți o bandă de tranziție de 0.1 . Comparați și în acest caz
caracteristicile de amplitudine.

12 Proiectaţi cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) patru FTS cu fază liniară de

lungime N = 31 cu pulsaţia normată a benzii de trecere c  0.4 folosind ferestrele:
dreptunghiulară, Hamming, Hann, triunghiulară.
Reprezentaţi răspunsurile la impuls şi poziţia zerourilor (cu funcţia subplot câte 4
grafice / figură).
Reprezentaţi cu funcția plot pe acelaşi grafic caracteristicile amplitudine/pulsație
normată ale celor 4 filtre (suprapunând graficele cu culori diferite, menționând în
legendă fereastra folosită).
Reprezentaţi cu funcția plot (pe acelaşi grafic cu culori diferite) caracteristicile
amplitudine în dB) şi caracteristicile de fază.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.
c) Pentru filtrele proiectate cu metoda eșantionării uniforme a caracteristicii de
frecvență introduceți o bandă de tranziție de 0.1 . Comparați și în acest caz
caracteristicile de amplitudine.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

13a) Să se proiecteze cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) trei filtre RFI trece jos cu
fază liniară cu lungimile N  15 , N  35 și N  55 , utilizând fereastra
dreptunghiulară, cu frecvenţa de tăiere Ft  3kHz şi frecvenţa de eşantionare
Fs  20kHz .
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii
filtrelor verificând condiţia de simetrie și tipul filtrelor.
Reprezentați grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot)
caracteristicile amplitudine-frecvenţă normată în cele trei situaţii. Reluaţi
proiectarea folosind fereastra Hamming.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.

14 a) Să se proiecteze cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) trei filtre RFI trece sus cu
fază liniară cu lungimile N  17 , N  39 și N  61 , utilizând fereastra
dreptunghiulară, cu frecvenţa de tăiere Ft  8kHz şi frecvenţa de eşantionare
Fs  30kHz .
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii
filtrelor verificând condiţia de simetrie și tipul filtrelor.
Reprezentați grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot)
caracteristicile amplitudine-frecvenţă normată în cele trei situaţii. Reluaţi
proiectarea folosind fereastra Blackman.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.

15 a) Să se proiecteze cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) trei filtre RFI trece bandă
cu fază liniară cu lungime N  25 , N  55 și N  85 utilizând fereastra
dreptunghiulară, cu frecvenţele de tăiere Ft1  3kHz şi Ft 2  5kHz şi frecvenţa de
eşantionare Fs  16kHz .
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii
filtrelor verificând condiţia de simetrie și tipul filtrelor.
Reprezentați grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot)
caracteristicile amplitudine-frecvenţă normată în cele trei situaţii. Reluaţi
proiectarea folosind fereastra Hann.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii

de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.

16 a) Să se proiecteze cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) trei filtre RFI opreşte

bandă cu fază liniară cu lungimile N  35 , N  55 și N  75 .utilizând fereastra
dreptunghiulară, cu frecvenţele de tăiere Ft1  2.5kHz şi Ft 2  8kHz şi frecvenţa de
eşantionare Fs  20kHz .
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia subplot) coeficienţii
filtrelor verificând condiţia de simetrie și tipul filtrelor.
Reprezentați grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot)
caracteristicile amplitudine-frecvenţă normată în cele trei situaţii. Reluaţi
proiectarea folosind fereastra triunghiulara.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.

17 a) Proiectaţi cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) folosind ferestrele:

dreptunghiulară, Hamming, Bartlett, Blackman un filtru RFI
cu fază liniară de lungime N = 25 ce aproximează  
 1,  

caracteristica: H  e j   
5
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia 0,     
subplot) coeficienţii filtrelor verificând condiţia de simetrie  5
și tipul filtrelor.
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot)
caracteristicile amplitudine-pulsaţie normată şi fază-pulsaţie normată.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

18 a) Proiectaţi cu metoda ferestrelor (funcţia fir1) folosind ferestrele:

dreptunghiulară, Hamming, Bartlett, Blackman un filtru RFI
cu fază liniară de lungime N = 43 ce aproximează  
1,  
caracteristica 3

Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind funcţia H  e j   0,     3
d
subplot) coeficienţii filtrelor verificând condiţia de simetrie  3 4
și tipul filtrelor.  3
1, 4    
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite 
folosind plot) caracteristicile amplitudine-pulsaţie normată şi fază-pulsaţie
normată.
b) Reluați proiectarea filtrelor folosind metoda eșantionării uniforme a caracteristicii
de frecvență (funcția fir2) folosind aceleași ferestre. Reprezentați grafic
caracteristicile de amplitudine (liniar și în dB). Comparați cele 2 metode din punct
de vedere al nivelului riplurilor în banda de trecere și al atenuării minime în banda
de oprire.

19 Fie filtrul multibandă de lungime N = 51, fără benzi de tranziţie, definit astfel
 0, 0    0.3 a) Proiectați filtrul folosind metoda eșantionării
0.4, 0.3    0.5 uniforme a caracteristicii de frecvență (funcția fir2)

H  e j    şi ferestrele dreptunghiulară și Hamming.
 0. 0.5    0.7
 1, 0.7    
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind
funcţia subplot) răspunsul la impuls şi poziţia
zerourilor.
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot)
caracteristicile de amplitudine (liniar şi în dB) şi caracteristica de fază.
b) Cum se poate folosi funcţia fir1 în acest caz? Reluaţi folosind fir1 şi comparaţi
rezultatele.

20 Fie filtrul multibandă de lungime N = 51, fără benzi de tranziţie, definit astfel
 1, 0    0.25 a) Proiectați filtrul folosind metoda eșantionării
 0, 0.25    0.5 uniforme a caracteristicii de frecvență (funcția

H e   
j
fir2) şi ferestrele dreptunghiulară și Hann.
 0.5, 0.5     0.8
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură folosind
 0, 0.8     funcţia subplot) răspunsul la impuls şi poziţia
zerourilor.
Reprezentaţi grafic (pe aceeaşi figură cu culori diferite folosind plot)
caracteristicile de amplitudine (liniar şi în dB) şi caracteristica de fază.
b) Cum se poate folosi funcţia fir1 în acest caz? Reluaţi folosind fir1 şi comparaţi
rezultatele.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

21 Sintetizaţi un filtru trece jos cu faza liniară, de lungime N  26 , prin metoda

eșantionării uniforme a caracteristicii de frecvență. Pulsaţia normată de tăiere este
c  0.2 . Proiectaţi filtrul în Matlab folosind funcţia fir2. Se vor utiliza fereastra
dreptunghiulară şi fereastra Hamming. Se vor analiza două cazuri: a) aproximarea
unui filtru ideal (fără bandă de tranziţie); b) acceptarea unei benzi de tranziţie între
pulsaţiile 0.2 şi 0.3 în care caracteristica variază liniar.
Reprezentaţi coeficienţii şi caracteristicile amplitudine-frecvenţă pentru fiecare
caz. Comparați cele două situații din punct de vedere al nivelului riplurilor în banda
de trecere și al atenuării minime în banda de oprire.

22 Sintetizaţi un filtru trece sus cu faza liniară, de lungime N  25 , prin metoda

eșantionării uniforme a caracteristicii de frecvență. Pulsaţia normată de tăiere este
c  0.6 . Proiectaţi filtrul în Matlab folosind funcţia fir2. Se vor utiliza fereastra
dreptunghiulară şi fereastra Hamming. Se vor analiza două cazuri: a) aproximarea
unui filtru ideal (fără bandă de tranziţie); b) acceptarea unei benzi de tranziţie între
pulsaţiile 0.55 şi 0.65 în care caracteristica variază liniar.
Reprezentaţi coeficienţii şi caracteristicile amplitudine-frecvenţă pentru fiecare
caz. Comparați cele două situații din punct de vedere al nivelului riplurilor în banda
de trecere și al atenuării minime în banda de oprire.

23 a) Să se proiecteze, folosind algoritmul Parks-McClellan (funcția firpm), un FTJ

având riplul de 0.05 în banda de trecere şi 0.1 în banda de oprire. Frecvenţa limită
superioară a benzii de trecere este 1500Hz iar frecvenţa limită inferioară a benzii de
oprire este 2000Hz. Frecvenţa de eşantionare este 8000Hz. Determinaţi ordinul
filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă
(liniar şi în dB). Verificați cerințele de proiectare.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).

24 a) Să se proiecteze, folosind algoritmul Parks-McClellan (funcția firpm), un FTS

cu riplul de 0.02 în banda de trecere şi 0.08 în banda de oprire. Frecvenţa limită
superioară a benzii de oprire este 2400Hz, iar frecvenţa limită inferioară a benzii de
trecere 3000Hz. Frecvenţa de eşantionare este 8kHz. Determinaţi ordinul filtrului.
Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă (liniar şi în
dB). Verificați cerințele de proiectare.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

25 a) Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un filtru cu riplul de 0.05 în banda

de trecere şi 0.1 în banda de oprire care să aproximeze caracteristica filtrului opreşte
bandă:
1, 0    0.3
j 
H (e )  0, 0.45    0.65
1 0.8    

Frecvenţa de eşantionare este 24kHz. Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi
coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă. (liniar şi în dB).
Verificați cerințele de proiectare.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).

26 a) Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un filtru cu riplul de 0.01 în banda

de trecere şi 0.05 în banda de oprire care să aproximeze caracteristica filtrului trece
bandă:
0, 0    0.2
j 
H (e )  1, 0.3    0.5
0 0.6    

Frecvenţa de eşantionare este 16kHz. Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi
coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă. Verificați cerințele de
proiectare.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).

27 a) Proiectaţi un filtru trece jos RFI de lungime 15 folosind algoritmul Parks-

McClellan. Se impun limita superioară a benzii de trecere fp=0.1, limita inferioară
benzii de oprire fs=0.15. şi ondulaţia în banda de oprire va fi de 10 ori mai mică
decât în banda de trecere. Reprezentaţi caracteristica amplitudine-frecvenţă şi
măsuraţi riplurile. Reprezentaţi poziţia zerourilor şi discutaţi influenţa lor asupra
caracteristicii de frecvenţă.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).

28 a) Proiectaţi un filtru trece sus RFI de lungime 17 folosind algoritmul Parks-

McClellan. Se impun limita superioară a benzii de trecere fp=0.3, limita inferioară
benzii de oprire fs=0.2. şi ondulaţia în banda de oprire va fi de 10 ori mai mică decât
în banda de trecere. Reprezentaţi caracteristica amplitudine-frecvenţă şi măsuraţi
riplurile. Reprezentaţi poziţia zerourilor şi discutaţi influenţa lor asupra
caracteristicii de frecvenţă.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

29 Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un FTJ cu fază liniară de lungime

11, care să aproximeze, cu ondulaţii egale în cele două benzi, funcţia
1, 0    0.4
H (e j )  
0, 0.5    
Reprezentaţi răspunsul la impuls, caracteristica amplitudine-pulsație normată,
poziţia zerourilor.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).

30 a) Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un FTS de ordinul N având riplul

din banda de trecere egal cu cel din banda de oprire de 0.01. Pulsaţia normată limită
a benzii de trecere este 0.75, iar pulsaţia limită a benzii de oprire 0.7. Frecvenţa
de eşantionare este 20kHz. Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi h(n),
caracteristica amplitudine-pulsație normată, poziţia zerourilor.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).

31 Să se proiecteze două filtre trece jos cu fază liniară de lungime 15 şi frecvenţa

normată de tăiere ft=0.2, utilizând procedurile firls şi firpm. Se acceptă o bandă
de tranziţie normată bt=0.1.
Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica
amplitudine-frecvenţă (liniar şi în dB).

32 Se doreşte proiectarea unui FTJ numeric, având în banda de trecere 0-4 kHz o
atenuare de cel mult 1,8 dB, iar la frecvenţe mai mari de 5 kHz o atenuare de cel
puţin 40 dB. Se utilizează algoritmul Parks-McClellan. Realizaţi sinteza în două
variante referitoare la frecvenţa de eşantionare:
a) Fs =20 kHz;
b) Fs=40 kHz.
Reprezentaţi caracteristicile amplitudine-frecvenţă nenormată ale celor două filtre
în domeniul de frecvenţă 0-10 kHz. Ce concluzii se pot trage din compararea celor
două cazuri?

33 Se doreşte proiectarea unui FTS numeric, având în banda de oprire între 0 şi 7

kHz o atenuare de cel puţin 30 dB, iar la frecvenţe mai mari de 8 kHz o atenuare
de cel mult 1 dB. Se utilizează algoritmul Parks-McClellan. Realizaţi sinteza în
două variante referitoare la frecvenţa de eşantionare:
a) Fs =20 kHz;
b) Fs =40 kHz.
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

Reprezentaţi caracteristicile amplitudine-frecvenţă nenormată ale celor două filtre

în domeniul de frecvenţă 0-10 kHz. Ce concluzii se pot trage din compararea celor
două cazuri?

34 Se proiectează un filtru trece jos cu frecvenţa de tăiere Ft=2KHz şi frecvenţa

de eşantionare Fs=20KHz, utilizând metoda aproximării în sensul celor mai mici
pătrate (procedura firls din Matlab). În proiectare trebuie impusă şi limita
inferioară a benzii de oprire, Fb.
Se consideră cazurile:
a) Fb=2.2KHz
b) Fb=3KHz
Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă Pentru
fiecare dintre cele două cazuri se evaluează ondulaţiile maxime din benzile de
trecere şi de oprire.

35 Se proiectează un filtru trece jos cu frecvenţa de tăiere Ft=3KHz şi frecvenţa

de eşantionare Fs=20KHz, utilizând metoda minimizării erorii maxime (procedura
firpm din Matlab) cu ripluri egale în banda de trecere şi de oprire egale cu 0,1. În
proiectare trebuie impusă şi limita inferioară a benzii de oprire, Fb.
Se consideră cazurile:
a) Fb=3.2KHz
b) Fb=3.5KHz
Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica amplitudine-frecvenţă. Pentru
fiecare dintre cele două cazuri se evaluează ondulaţiile maxime din benzile de
trecere şi de oprire.

36 Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un filtru care să aproximeze

caracteristica filtrului trece bandă:
0, 0    0.3
j 
H (e )  1, 0.4    0.6
0 0.7    

Filtrul trebuie să aibă o atenuare de maxim 1,5 dB în banda de trecere şi minim 30dB
în banda de oprire. Frecvenţa de eşantionare este 24kHz.
Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica
amplitudine-pulsație normată (în dB). Verificați cerințele de proiectare.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).

37 Să se proiecteze, folosind procedura firpm, un filtru care să aproximeze

caracteristica filtrului opreşte bandă:
Prelucrarea digitală a semnalelor Proiect 3

1, 0    0.4

H (e j )  0, 0.45    0.75
1 0.8    

Filtrul trebuie să aibă o atenuare de maxim 1 dB în banda de trecere şi minim 30dB
în banda de oprire. Frecvenţa de eşantionare este 20kHz.
Determinaţi ordinul filtrului. Reprezentaţi coeficienţii filtrului şi caracteristica
amplitudine-pulsație normată (în dB). Verificați cerințele de proiectare.
b) Reluați proiectarea folosind metoda minimizării erorii pătratice (funcția firls).