Circuite de Telecomunicaţii 2012

Lucrarea nr.4
Filtre de ordinul II ce utilizează amplificatoare operaţionale

1. Scopul lucrării

Se proiectează şi se studiază comportarea în domeniul frecvenţă a filtrelor active de ordinul II

implementate cu celule active a filtrelor de ordinul II cu reacţie multiplă şi a filtrelor de ordinul
II rezonatoare.

2. Filtre active

Folosirea filtrelor pasive RLC la frecvenţe relativ joase presupune folosirea de inductanţe
relativ mari. Inductoarele au un număr mare de spire, deci au pierderi mari, volum mare şi
necesită costuri ridicate pentru fabricaţie. Odată cu perfecţionarea tehnologiilor integrate, filtrele
active realizate cu AO, rezistenţe şi condensatoare (ARC) cunosc o tot mai largă utilizare,
datorită posibilităţii de integrare, a dimensiunilor reduse şi a preţului de cost relativ scăzut.
Există două metode de sinteză a ARC: metoda clasică de conectare în cascadă a unor celule
active de ordinul II, pentru a implementa funcţii de transfer de ordin superior şi metoda simulării
reţelelor pasive, ce utilizează circuite active RC pentru a simula porţiuni sau întregul ansamblu al
filtrului, pornind de la filtrul prototip pasiv. În lucrare se studiază filtrele active de ordinul II.

Celule de filtru activ RC de ordinul II

Principalele celule active de ordinul II realizează următoarele tipuri de funcţii de transfer:

a) de filtru trece jos:
(7.1)

b) de filtru trece sus:

Universitatea “Politehnica” Timişoara 1

 Circuite de Telecomunicaţii 2012
(7.2)

c) de filtru trece bandă:

(7.3)

unde este amplificarea, frecvenţa naturală neamortizată, factorul de calitate şi ,

respectiv , tensiunea de intrare, respectiv de ieşire a celulei. Funcţia de transfer globală a

filtrului obţinut prin conectarea în cascadă a celulelor de bază este dată de produsul funcţiilor de
transfer elementare de ordinul II.

Filtru cu un amplificator operaţional cu reacţie multiplă

Structura generală a unui filtru activ RC cu o singură sursă de tensiune comandată în tensiune
(numită filtru Sallen – Key) este prezentată în figura 7.1.

Figura 7.1 Structura unui filtru cu reacţie multiplă

Se reaminteşte faptul că tensiunea din centrul unei stele de

admitanţe de tipul celei din figura 7.2 se poate calcula în
funcţie de tensiunile din vârfurile stelei cu formula:

Universitatea “Politehnica” Timişoara 2

 Circuite de Telecomunicaţii 2012
Particularizând formula
(7.4)
(7.4) pentru nodurile şi
din figura 7.1 se pot
scrie relaţiile:

Figura 7.2 Reţea de admitanţe (7.5)

(
7
.
6
)
Legătura dintre tensiunile de intrare şi ieşire în amplificatorul operaţional este:
(7.7)

unde reprezintă funcţia de transfer în buclă deschisă a amplificatorului operaţional.

Eliminând din relaţiile (7.5), (7.6) şi (7.7) funcţiile şi , se obţine expresia funcţiei de
transfer:
(7.8)

Înlocuind blocul de amplificare cu un amplificator operaţional ideala cărui amplificare

tinde spre infinit, se obţine filtrul cu reacţie multiplă (deoarece există două căi de reacţie inversă)
a cărui funcţie de transfer este:
(7.9)

Se constată că nu apare în relaţia datorită amplificatorului operaţional ideal, la bornele

căruia diferenţa de potenţial este zero (deci ea se poate elimina din circuit pentru ).
Tabelul 7.1 prezintă elementele care intră în componenţa filtrului cu reacţie multiplă în funcţie
de tipul circuitului implementat. Se observă, că pentru filtrul trece bandă există două variante de
realizare.
Tabelul 4.1

Universitatea “Politehnica” Timişoara 3

 Circuite de Telecomunicaţii 2012
Celule de Elemente ale structurii filtrului cu reacţie multiplă
filtre

FTJ
FTS
FTB

Proiectarea filtrului trece jos cu reacţie multiplă

Structura filtrului trece jos cu reacţie multiplă este reprezentată în figura 4.3 şi implementează
funcţia de transfer:
(7.10)

Figura 7.3 Filtru trece-jos cu reacţie multiplă

Identificând coeficienţii lui din (7.10) cu coeficienţii funcţiei de transfer în forma generală a
unei celule de ordinul II (7.1) se obţin parametrii filtrului trece jos cu reacţie multiplă:
(7.11)

, ,

Universitatea “Politehnica” Timişoara 4

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

Proiectarea filtrului se poate face pornind de la alegerea rezistenţelor şi din

ecuaţiile (7.1), (7.10) şi (7.11) se obţin:
(7.12)
,

unde
(7.13)

Proiectarea filtrelor trece bandă cu reacţie multiplă

Se expune procedura de proiectare a unui filtru trece bandă cu reacţie multiplă în prima variantă
constructivă din tabelul 7.1. Structura circuitului este prezentată în figura 7.4 şi implementează
funcţia de transfer:
(7.14)

Figura 7.4 Filtru trece bandă cu reacţie multiplă

Identificând coeficienţii lui din (7.14) cu coeficienţii funcţiei de transfer în forma generală a
unei celule de ordinul II (7.3) se obţin parametrii filtrului trece bandă cu reacţie multiplă:

Universitatea “Politehnica” Timişoara 5

 Circuite de Telecomunicaţii 2012
(7.15)

, ,

Ecuaţiile (7.15) conţin trei parametri doriţi şi cinci elemente necunoscute care urmează a fi
determinate prin proiectare, astfel încât există două grade de libertate în stabilirea valorilor

elementelor. Frecvent se porneşte de la alegerea convenabilă a elementelor şi din

(7.3), (7.14) şi (7.15) rezultă:
(7.16)

, ,

3. Filtrul rezonator

Filtrul activ rezonator este un circuit cu trei amplificatoare operaţionale a cărui structură se
bazează pe introducerea unei reacţii negative în schema oscilatorului RC în cuadratură, prezentat
în figură 7.5. Această schemă asigură numai funcţii de transfer de tip trece-bandă şi d tip trece-

jos, de ordinul doi. Acest circuit se numeşte biquad Tow-Thomas, la care parametrii şi pot

fi controlaţi independent respectiv parametrii şi pot fi controlaţi folosind rezistoare

individuale. Intrările neinversoare ale amplificatoarelor operaţionale sunt legate la masă.
Dacă amplificatoarele operaţionale sunt considerate ideale, funcţiile de transfer ale circuitului
din figura 7.5 sunt:
(7.17)

Universitatea “Politehnica” Timişoara 6

 Circuite de Telecomunicaţii 2012
Comparând expresiile de mai sus cu forma generală a funcţiei de transfer a FTJ respectiv FTB
se obţin următorii parametri ai filtrului:
(7.18)

şi

 pentru FTJ: ,

 pentru FTB:

În procedura de proiectare se porneşte de la egalităţile: şi

, se alege una dintre valorile sau şi se determină cealaltă din relaţia .

Aceste alegeri asigură faptul că valorile maxime ale ieşirilor amplificatoarelor operaţionale, vor
fi egale în întreg domeniul de frecvenţă.

Se calculează apoi: şi în funcţie de câştigul impus filtrului:

 pentru FTJ:

 pentru FTB:

Universitatea “Politehnica” Timişoara 7

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

Figura 7.5 Filtrul rezonator

4. Desfăşurarea lucrării

A. Să se proiecteze schema unui un filtru Butterworth trece jos de ordinul II realizat cu o celulă
activă cu reacţie multiplă. Să se deseneze şi să se simuleze în programul LTspice circuitul
proiectat. Să se ridice caracteristicile de modul şi de fază a funcţiei de transfer. Parametrii
filtrului sunt:

, ,

Indicaţie: Se alege

B. Să se proiecteze schema unui un filtru Butterworth trece bandă de ordinul II realizat cu o

celulă activă cu reacţie multiplă. Să se deseneze şi să se simuleze în programul LTspice circuitul
proiectat. Să se ridice caracteristicile de modul şi de fază a funcţiei de transfer. Parametrii
filtrului sunt:

, şi

Indicaţie: Se alege

Universitatea “Politehnica” Timişoara 8

 Circuite de Telecomunicaţii 2012

C. Să se proiecteze şi să se studieze caracteristicile de modul şi de fază a unei celule de ordinul

II realizat cu un filtru rezonator. Se va urmări comportarea în domeniul frecvenţă atât a ieşirii
trece jos cât şi a ieşirii trece bandă a circuitului.

 Pentru filtru trece jos se alege: , şi

 Pentru filtru trece bandă se alege: , şi

Indicaţie: Se alege

Universitatea “Politehnica” Timişoara 9