PROBLEME PROPUSE PENTRU EXAMENUL LA

PRELUCRAREA SEMNALELOR

1. a) Să se demonstreze că pentru o secvenŃă pară x [n ] = x [ −n ] este adevărată egalitatea X ( z ) = X (1 z ) .

b) să se arate că polii (zerourile) acestei transformate z sunt în perechi z0 , 1 z0 .
c) demonstraŃi că semnalul în timp discret x [n ] = a |n| este o secvenŃă pară. Să se reprezinte grafic
semnalul pentru a = 3 4 şi n < 4 .
d) determinaŃi transformata z a semnalului de la punctul c) şi domeniul de convergenŃă.
e) găsiŃi polii şi zerourile acestei transformate.

2. Un SLIT cu intrarea x ( t ) si ieşirea y ( t ) este descris de ecuaŃia diferenŃiala:

dy 2 (t ) dy (t )
2
−2 − 15 y ( t ) = x ( t )
dt dt
a) DeterminaŃi H ( s ) , funcŃia de transfer a sistemului. SchiŃaŃi constelaŃia de poli si zerouri.
b) DeterminaŃi h ( t ) dacă – sistemul este stabil; - sistemul este cauzal; - sistemul nu este nici stabil nici
cauzal

3. Un SLIT cu intrarea x ( t ) şi ieşirea y ( t ) şi având răspunsul la impuls h ( t ) este descris de ecuaŃia

diferenŃială :
d 3 y (t ) d 2 y (t ) dy (t )
3
+ (1 + α ) + α (1 + α ) + α 2 y (t ) = x(t )
dt dt dt
a) DeterminaŃi funcŃia de transfer a sistemului în funcŃie de α
dh ( t )
b) Dacă g ( t ) = + h ( t ) câŃi poli are funcŃia G ( s ) ? Dar H ( s ) şi care sunt aceştia?
dt
c) Pentru α = 2 determinaŃi H ( s ) şi h ( t ) dacă semnalul e cauzal.

4. DeterminaŃi transformata Laplace şi domeniul de convergenŃă pentru fiecare din următoarele funcŃii de
timp:

a) x ( t ) = e −2 tσ (t ) + e −3tσ (t )
b) x ( t ) = e 2 tσ ( −t ) + e 3tσ ( −t )
c) x ( t ) = t e −2|t|
1,0 ≤ t ≤ 1
d) x ( t ) = 
0, rest

5. Se consideră sistemul cu reacŃie din figura de mai jos:

X(s Hd(s) Y(s

)
-
Hr(s) K

1 1
unde Hd( s ) ⋅ Hr ( s ) = , iar Hd ( s ) = .
( s + 1 )( s + 2 ) s +1

1
 a) Să se determine H ( s ) , funcŃia de transfer a sistemului cu reacŃie ;
b) Să se studieze stabilitatea acestui sistem în funcŃie de valorile parametrului K , folosind criteriul lui
Nyquist ;
c) Să se găsească valoarea amplificării K pentru care câştigul în curent continuu al sistemului în buclă
deschisă este identic cu câştigul în curent continuu al sistemului cu reacŃie.

6. Un SLIT discret este descris de ecuaŃia cu diferenŃe finite: y [n ] − 2 y [n − 1] + y [n − 2 ] = x [n ]

a) să se determine funcŃia sa de transfer H ( z ) . SchiŃaŃi constelaŃia de poli şi zerouri şi indicaŃi regiunea
de convergenŃă
b) să se determine răspunsul la impuls h [n ] .
c) să se analizeze stabilitatea sistemului.

7. Se consideră sistemul din Figura 1, unde ω0 este o pulsaŃie constantă :

x1(t) x2(t) x3(t) y(t)
x(t) × H1(ω) × H2(ω)

sin 8t sin ω0t

Figura 1

Spectrul semnalului de intrare este reprezentat în Figura 2.

X(ω)
1

-4 -2 2 4 ω
Figura 2

sin(7t ) − sin(3t ) 4, daca ω ≤ 5

Se mai dau : h1 (t ) = , respectiv H 2 (ω) = 
πt 0 in rest
a) Să se determine şi să se reprezinte grafic spectrele X 1 (ω ) şi X 2 (ω ) ;
b) Pentru ω0 = 2 rad / s , să se determine şi să se reprezinte grafic X 3 (ω ) şi Y (ω ) ;
c) Care ar trebui să fie valoarea pulsaŃiei ω0 , astfel încât Y (ω ) să fie identic cu X (ω ) . Pentru această
valoare reprezentaŃi grafic X 3 (ω ) .

8. Un SLIT are răspunsul: y ( t ) = (2e −2 t − 2e −4 t )σ (t ) dacă la intrare se aplică semnalul

x ( t ) = (2e −2 t − e −3t )σ (t ) .

a) determinaŃi răspunsul în frecvenŃă al sistemului, H ( s ) .

b) determinaŃi funcŃia pondere a sistemului, h ( t ) .
c) care este ecuaŃia diferenŃiala care descrie sistemul,
d) daŃi o implementare posibilă a sistemului.

2 1
9. Se consideră SLIT discret caracterizat de ecuaŃia cu diferenŃe finite: y [n ] − y [n − 1] + y [n − 2] = x [n ]
3 9
Sistemul este considerat cauzal şi în stare de repaus iniŃial.

2
 a) Să se determine funcŃia de transfer a sistemului, H ( z ) ;
b) Să se găsească răspunsul la impuls al acestui sistem;
c) Să se dea o formă de implementare a sistemului utilizând blocuri de întârziere.

10. Se consideră sistemul în timp discret, cauzal, din figură:

1 1
x[n] y[n]
z-1
5/6 -1/2

z-1
-1/6

a. Să se găsească funcŃia de transfer a acestui sistem, H ( z ) , precum şi răspunsul său la impuls, h [n ] ;

b. Să se determine răspunsul în frecvenŃă al sistemului, H ( Ω ) şi să se schiŃeze modulul său pentru
Ω ∈ [ −π , π ] . Să se justifice existenŃa lui H ( Ω ) .
c. Care este amplitudinea semnalului de la ieşirea sistemului daca la intrarea sa se aduce semnalul:
10  π 
x [n ] = sin  n  ?
9 2 

11. Se consideră SLIT şi cauzal descris de ecuaŃia diferenŃială:

d 2 y (t ) dy (t ) dx(t )
dt 2
− (1 + 2α )
dt
( )
+ α 2 + α − 2 y (t ) =
dt
+ 4 x(t )
cu condiŃii iniŃiale nule, unde α este un parametru real.
a. Să se determine funcŃia de transfer a sistemului, H (s )
b. Să se găsească domeniul de valori ale parametrului α , pentru care sistemul este stabil.
c. Să se scrie expresia semnalului de la ieşirea sistemului, dacă la intrarea sa se aduce semnalul
x(t ) = cos t . Se consideră α = −3 .

12. RelaŃia intrare-ieşire a unui SLITD este descrisă de ecuaŃia:

1
y[n] − y[n − 1] + y[n − 2] = 2 x[n] − x[n − 1]
4
a. Să se determine funcŃia de transfer a acestui sistem, H ( z ) precum şi răspunsul său la impuls, h[n] ;
n −1
 1
b. Cum răspunde sistemul dacă la intrarea sa este adus semnalul: x[n] =  −  σ [n − 1] ?
 2
c. Să se schiŃeze o implementare a acestui sistem, folosind un număr minim de blocuri de întârziere.

13. Se consideră sistemul din figura următoare:

x4(t)
x(t) x1(t) x2(t) x3(t) x5(t) y(t)
H1(ω) H2(ω) H3(ω)

cos5ω0t sin3ω0t cos2ω0t

Se cunoaşte că:

3
 X(ω) H1(ω) H3(ω)
1 1
1
-2ω0 2ω0 ω -5ω0 -3ω0 3ω0 5ω0 ω -3ω0 3ω0 ω

 − j π2
e , ω > 0
unde ω0 este o pulsaŃie constantă. FuncŃia de transfer a filtrului H 2 (ω ) este: H 2 (ω ) =  π
e j 2 , ω < 0

Să se reprezinte grafic spectrele semnalelor x1 ( t ) , x2 ( t ) , x3 ( t ) , x4 ( t ) , x5 ( t ) şi y ( t ) .

14. Să se determine semnalele în timp discret care corespund următoarelor transformate Z:

3z 2
a. X ( z ) =
1 1
( z − )( z − )
3 4
1
(1 − z −1 )
b. X ( z ) = 3
(1 − z −1 )(1 + 2 z −1 )
c. X ( z ) = 4(1 + z −3 )(1 − z −2 )
1
d. X ( z ) = , z >1 4
1 −1 2
(1 − z )
4

1 − z −1
15. Fie funcŃia de transfer a unui SLITD: H ( z ) =
1 − 2 z −1 + 0.75 z −2
a. DeterminaŃi poli şi zerourile sistemului.
b. DeterminaŃi răspunsul la impuls, h [n ] , astfel încât sistemul să fie cauzal.
c. ImplementaŃi sistemul, folosind un număr minim de celule de întârziere

dy (t )
16. Se consideră SLIT continuu caracterizat de ecuaŃia diferenŃială: + 2 y (t ) = x(t )
dt
a. Să se determine răspunsul în frecvenŃă H c (ω ) , respectiv răspunsul la impuls, hc ( t ) al acestui sistem.
b. Să se determine răspunsul la impuls hd [n ] , respectiv funcŃia de transfer H d ( z ) a sistemului în timp
discret care echivalează sistemul în timp continuu pe baza metodei invarianŃei răspunsului la impuls.
c. SchiŃaŃi formele de implementare pentru sistemele de la punctele a) şi b)

17. Se consideră sistemul din figură:

x (t ) r1 ( t ) r2 ( t ) r3 ( t ) X (ω )
H1 (ω ) H 2 (ω ) y (t )
1

cos (10ω0t ) ω
−2ω0 2ω0

sin 9ω0t sin11ω0t

unde h1 ( t ) şi h2 ( t ) au expresiile: h1 ( t ) = şi h2 ( t ) = şi ω0 este constantă.
πt πt
4
 a. DeterminaŃi expresia lui Y (ω ) în funcŃie de X (ω ) , dacă x ( t ) este un semnal de bandă limitată,
ω ≤ 2ω0 .
b. ReprezentaŃi grafic spectrele semnalelor r1 ( t ) , r2 ( t ) , r3 ( t ) şi y ( t ) pentru semnalul x ( t ) cu graficul
din figură.

18. a. Fie un sistem obŃinut prin conectarea a două SLIT discrete ale căror funcŃii de transfer sunt H1 ( z ) ,
respectiv H 0 ( z )

DeterminaŃi funcŃia întregului sistem în funcŃie de H1 ( s ) , H 0 ( s ) şi G (s ) .

b. Fie sistemul obŃinut prin conectarea sistemelor discrete LIT din figura:

DeterminaŃi funcŃia întregului sistem în funcŃie de H1 ( s ) , H 2 ( s ) , G1 ( s ) şi G2 ( s ) .

19. Se consideră semnalul z ( t ) de bandă limitată, la intervalul [ω1 , ω2 ] cu spectrul din figură:

ω2 + ω1 ω2 − ω1
Se notează: ωc = , şi ωM =
2 2
a. arătaŃi ca este valabila relaŃia z ( t ) = x1 ( t ) e jω t , unde x1 ( t ) este un semnal de bandă limitată la
c

intervalul [ −ωM , ωM ] .

5
 b. utilizând formula de recuperare a semnalului x1 ( t ) din eşantioanele sale, determinaŃi cea mai mare
 t 
∞
sin π  − n  
valoare T pentru care este valabilă relaŃia: z ( t ) = ∑ z ( nT ) e jωe ( t −nT )   
T
t 
n =−∞
π  − n
T 

20. Se consideră sistemul din figură:

x1(t) x2(t) x3(t)

H1(ω)

cos3πt x7(t) y(t)

x4(t) x5(t) x6(t)

h2(t) cos2πt

cos5πt

unde H1 (ω ) şi spectrele semnalelor x1 ( t ) şi x4 ( t ) sunt cele de mai jos :

X1(ω) X4(ω) H1(ω)

2 2 1

-π π ω -2π -π π 2π ω -4π -3π 3π 4π ω

a. Să se determine şi să se reprezinte grafic spectrele X 2 (ω ) , X 3 (ω ) şi X 5 (ω ) ;

sin ω 0t
b. Ştiind că h2 (t ) = , determinaŃi cea mai mică valoare a pulsaŃiei ω0 pentru care
πt
sin 4πt − sin 3πt
x7 (t ) = .
πt
c. DeterminaŃi frecvenŃa minimă de eşantionare, f e min , pentru care semnalul y ( t ) poate fi recuperat din
eşantioanele sale prin filtrare trece-jos ideală. ReprezentaŃi grafic spectrul semnalului y ( t ) .

21. Se consideră sistemul din figură. Semnalul x ( t ) este un semnal de banda limitată la intervalul
 −ωM , ωM  , iar p ( t ) este un semnal periodic de perioada T = π ωM .

a. Notând cu X (ω ) spectrul semnalului x ( t ) şi cu an coeficienŃii dezvoltării

Fourier a semnalului p ( t ) , arătaŃi că spectrul semnalului eşantionat se poate
∞
scrie: X e (ω ) = ∑ a X (ω − nω ) , ω
n =−∞
n e e =?

b. Presupunând că x ( t ) are o componentă continuă nenulă a0 ≠ 0 , arătaŃi că x ( t ) se poate recupera din

xe ( t ) prin filtrare trece-jos ideală şi determinaŃi parametrii filtrului trece-jos.

6
 c. Dacă x ( t ) are spectrul din figură reprezentaŃi modulul spectrului semnalului xe ( t ) în următoarele
cazuri: p ( t ) = δ T ( t ) şi p ( t ) = δ T ( t − ∆ ) .

k
1 4
22. Se consideră semnalul periodic x(t ) , cu dezvoltarea în serie Fourier: x(t ) = ∑   cos(kπt )
k =0  3 

Fie xe (t ) semnalul obŃinut prin eşantionarea lui x(t ) cu frecvenŃa de eşantionare, f e = 4 Hz .

a. DeterminaŃi şi reprezentaŃi grafic spectrul semnalului x(t )
b. DeterminaŃi şi reprezentaŃi grafic spectrul semnalului xe (t )
c. Apare fenomenul de aliere în acest caz? JustificaŃi răspunsul!

23. Fie x ( t ) = sin 200π t + 2sin 400π t şi g ( t ) = x ( t ) ⋅ sin 400π t .

a. DeterminaŃi şi reprezentaŃi grafic spectrele X ( ω ) şi G (ω ) .
b. Produsul g ( t ) ⋅ sin 400π t este trecut printr-un filtru trece jos ideal cu frecvenŃa de tăiere 400π şi
câştigul în banda de trecere egal cu 2 . DeterminaŃi şi reprezentaŃi grafic semnalul obŃinut la ieşirea
filtrului trece jos.

24. Se consideră circuitul din figură:

R

xa (t ) C ya (t )

a. DeterminaŃi H a (ω ) şi H a (s ) , funcŃia de transfer al circuitului

b. PrecizaŃi: pulsaŃia ω0 , frecvenŃa de tăiere f 0 şi constanta de timp τ al circuitului, dacă R = 100kΩ şi
C = 0.01µF .
c. Folosind tabelele găsiŃi şi reprezentaŃi grafic răspunsul la impuls, ha (t ) .
d. DeterminaŃi răspunsul la impuls al unui sistem discret, ce simulează circuitul dat prin metoda
invarianŃei răspunsului la impuls, precum şi funcŃia sa de transfer. Discretizarea se efectuează cu o
perioada de eşantionare, Te = 0.1ms .

25. Se consideră sistemul din figură:

X (s ) H d (s ) Y (s )
-

K H r (s )

a. Să se determine funcŃia de transfer a sistemului în buclă închisă ştiind că amplificarea în buclă

deschisă este:
7
 s +1
Hd (s) ⋅ Hr (s) =
s2 − 4
b. AnalizaŃi stabilitatea sistemului în buclă deschisă. DeterminaŃi Re {H d ( jω ) ⋅ H r ( jω )} şi
Im {H d ( jω ) ⋅ H r ( jω )}
c. Să se determine, aplicând criteriul lui Nyquist, domeniul de valori ale parametrului K , pentru care
sistemul cu reacŃie este stabil.

26. Fie sistemul cu reacŃie din figură:

X (z ) H d (s ) K Y (z )
-

H r (s )

a. Să se determine funcŃia de transfer al sistemului în buclă închisă

b. Ştiind, că: H r ( z ) ⋅ H d (z ) =
1
1
{ ( ) ( )} { ( ) ( )}
, determinaŃi: Re H r e jΩ ⋅ H d e jΩ şi Im H r e jΩ ⋅ H d e jΩ
z−
2
c. Să se determine, aplicând criteriul lui Nyquist, domeniul de valori ale parametrului K , pentru care
sistemul cu reacŃie este stabil.

27. Fiind dat circuitul din figură:

R

xa (t ) C ya (t )

a. Să se determine expresia funcŃiei sale de transfer H a (s ) , a răspunsului său în frecvenŃă H a (ω ) şi a

răspunsului său la impls, ha (t ) , dacă se consideră τ = R ⋅ C .
b. DeterminaŃi răspunsul la impuls al unui sistem discret, ce simulează circuitul dat prin metoda
invarianŃei răspunsului la impuls, hd [n] precum şi funcŃia sa de transfer, H d ( z ) . Să se reprezinte grafic
în acelaşi desen ha (t ) şi hd [n] .
c. DeteminaŃi H d (Ω ) , răspunsul în frecvenŃă al sistemului în timp discret obŃinut. ReprezentaŃi grafic
H d (Ω ) şi H a (ω ) pentru τ = R ⋅ C .

10 1
28. Un sistem cu reacŃie are funcŃiile de transfer: H d (s ) = , H r (s ) =
s +1 s + 10
a. Să se determine G (s ) , câştigul în bucla de reacŃie deschisă, şi să se analizeze stabilitatea acestuia.

8
 b. În ipoteza că în bucla de reacŃie închisă se introduce un câştig K , să se determine, aplicând criteriul
lui Nyquist, domeniul de valori ale parametrului K pentru care sistemul cu reacŃie este stabil.

29. În figură se dă schema bloc a unui modulator „echilibrat”. Cele două modulatoare MA cu purtătoare şi
două benzi sunt alimentate cu semnalul x ( t ) în antifază.
Pentru x ( t ) având spectrul X (ω ) , ( ωc >> ωM ) determinaŃi S (ω ) şi arătaŃi, că s ( t ) este un semnal MA
cu purtătoare suprimată.
MA cu 2 benzi
si purtătoare

*
x (t ) X (ω )
*
+
1
Ac cos ωc t
x (t ) s (t )
* ω
- −ωM 0 ωM
− x (t )

MA cu 2 benzi
si purtătoare

dy ( t )
30. Se consideră sistemul analogic liniar şi invariant în timp descris de ecuaŃia: + 2 y (t ) = 2x (t )
dt
a. Să se determine răspunsul în frecvenŃă H (ω ) al acestui sistem şi să se reprezintă grafic, modulul său.

b. Să se determine răspunsul la impuls al unui sistem discret ce echivalează sistemul analogic considerat
prin metoda invarianŃei răspunsului la impuls, precum şi funcŃia sa de transfer.
c. Să se reprezinte grafic modulul răspunsului în frecvenŃă H ( Ω ) , pentru sistemul de la punctul b , pe

intervalul [ −π , π ] . Să se precizeze amplitudinea semnalului de la ieşirea acestui sistem dacă la intrare se

π
aplică semnalul x [ n ] = cos n.
2