Circuite de Telecomunicaţii 2018

Lucrarea nr.5
Tehnici de modelare pe calculator a circuitelor de telecomunicaţii

Scopul lucrării

Prezentarea generală a programului LTspice/SwCAD IV, care permite desenarea schemelor

electrice, respectiv simularea şi analiza unor circuite electrice conţinând atât componente
analogice cât şi digitale. Se studiază facilităţile oferite de programul LTspice/SwCAD IV în
analiza de curent alternativ a unor circuite cuplate inductiv mutual cât şi în analiza de curent
continuu a circuitelor cu histereză.

Analiza de curent alternativ a circuitelor cuplate inductiv mutual

Deseori în electronică de putere se lucrează cu transformatoare cu cuplaj foarte strâns

K  0.1 , circuitele cuplate, folosit frecvent în schemele de radio şi televizoare, se caracterizează
printr-un cuplaj slab, K  0.9 . Proprietatea lor esenţială constă în faptul că permit un transfer
selectiv al semnalelor în funcţie de banda de trecere realizată de circuit. Banda de frecvenţă a
circuitului precum şi aspectul caracteristicii de transfer depind de valorile componentelor din
schemă şi de cuplajul magnetic realizat între cele două bobine.
Schema circuitului ce prezintă cuplaj inductiv mutual este prezentată în figura 4.1.

Figura 4.1. Circuite cuplate inductiv mutual

Universitatea “Politehnica” Timişoara 1

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

Se studiază curbele de rezonanţă totală pentru circuitul cu cuplaj inductiv mutual când cele
două circuite selective serie cuplate sunt identice. Curba de rezonanţă (selectivitate) a unui
circuit cuplat inductiv mutual este graficul modulului curentului secundar I 2 în funcţie de
frecvenţă. Conform condiţiilor impuse de rezonanţa totală, atât primarul cât şi secundarul sunt
acordate pe aceeaşi frecvenţă, f 0 . Se vor analiza curbele de rezonanţă în apropierea frecvenţei de

rezonanţă comună celor două circuite selective cuplate inductiv mutual. Valorile indicelui de
cuplaj magnetic se vor alege astfel încât să permită punerea în evidenţă a celor trei tipuri de
cuplaj:

a. cuplaj subcritic, caracterizat prin faptul, că curba de selectivitate prezintă o singură

valoare extremă la frecvenţa de rezonanţă.
b. cuplaj critic, caracterizat prin transfer maxim de putere în circuitul secundar.
c. cuplaj supracritic, caracterizat printr-o curbă de selectivitate ce prezintă 3 valori extreme.
Un minim la frecvenţa f 0 şi două maxime situate de-o parte şi de alta a acestuia.

Din analiza făcută rezultă o proprietate importantă a circuitelor cuplate: ele permit reglarea
benzii de trecere prin modificarea gradului de cuplaj între circuite. Pe măsură ce factorul de
cuplaj creşte, banda se lărgeşte. La un cuplaj strâns ( K = 0.05 ), uniformitatea de trecere a
frecvenţelor se înrăutăţeşte deoarece curba de rezonanţă apare o depresiune. Lărgimea mare a
benzii de trecere şi pantele abrupte ale curbei de rezonanţă a circuitelor cuplate arată că acestea
au proprietăţi selective mult mai bune decât cele ale circuitelor rezonante izolate.

Analiza de curent continuu a circuitelor cu histereză

Circuitul cu histereză care se va analiza este Triggerul Schmitt compatibil ECL a cărui
schemă este indicată în figura 4.2. Baleiajul de curent continuu dat de comanda .DC nu permite
analiza corectă a circuitelor cu reacţie pozitivă (Trigger Schmitt). Se va utiliza în acest scop
analiza de regim tranzitoriu Time Domain (Transient), ce poate asigura o rampă de viteză redusă
pentru a nu afecta nivelele de histereză, şi în laborator aceste circuite se măsoară în acelaşi mod.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 2

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

Figura 4.2. Trigger Schmitt compatibil ECL

În figura 4.3 sunt prezentate rezultatele simulării semnalele de intrare şi de ieşire, respectiv
curba de histereză.

Figura 4.3. Semnalele de intrare şi de ieşire, respectiv curba de histereză

Circuit basculant astabil

Circuitul basculant astabil cu cuplaj colector-bază este un circuit autooscilant (astabil

înseamnă că circuitul are două stări cvasistabile). Circuitul din figura 4.4 prezintă un circuit
basculant astabil cu tranzistoare bipolare într-o configuraţie simetrică. Cu valorile din schemă se

Universitatea “Politehnica” Timişoara 3

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

obţine o perioadă T = 6.51  s , ceea ce corespunde unei frecvenţe de oscilaţie f = 153,5 kHz .
Analiza tranzitorie trebuie efectuată pe o perioadă între 10  s şi 20  s pentru a da semnalelor
suficient timp să ajungă la forma aşteptată.

Figura 4.4 Circuit basculant astabil

Desfăşurarea lucrării

A. Se va studia transferul prin circuit la diverse valori ale indicelui de cuplaj magnetic, K ,
ridicând graficul tensiunii pe rezistenţa R2 a circuitului secundar în funcţie de frecvenţă din
figura 4.1. Pentru tipul de analiză se alege: .AC, tip Decade. Acest tip de analiză de curent
alternativ calculează variabilele de ieşire de curent alternativ ca funcţii de frecvenţă. Circuitul
liniar(izat) rezultat este analizat într-un domeniu de frecvenţe specificat de utilizator. Se alege
pentru frecvenţa de start: 10 kHz , iar pentru frecvenţa de stop: 100 MHz . Analiza se face în 500
de puncte/decade. Valorile alese pentru K vor fi cele din lista de mai jos:
K = 0.05; 0.2; 0.315; 0.5; 0.785; 1.

Pentru frecvenţa de rezonanţă se alege valoarea: f 0 = 1MHz . Pentru celelalte elemente de circuit

valorile sunt: R1 = R2 = 50 , C1 = C2 = 1nF , iar inductanţele din primar şi secundar valorile
date de relaţia de mai jos:

Universitatea “Politehnica” Timişoara 4

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

1
L1, 2 =
4 f 0 C
2 2

B. Să se simuleze funcţionarea circuitului cu histereză prezentat în figura 4.2. Pentru tipul de

analiză se alege: Time Domain (Transient) între 0 şi 2 ms . Comanda permite analiza
comportării în timp a circuitului începând cu momentul de timp t = 0 s şi până la momentul
t = 2ms . Analiza de regim tranzitoriu utilizează un pas intern reglabil în funcţie de dinamica
comportării circuitului. Forma de variaţie în timp pentru tensiunea de intrare este dată din figura
4.3. Se utilizează în acest caz o sursă de tensiune cu formă de undă cu variaţie liniară PWL
(PieceWise Linear).
Se va ridică graficul tensiunii în punctul de la intrare respectiv de la ieşirea circuitului.
Se va vizualiză concomitent variaţia tensiunii de ieşire şi a semnalului de intrare determinându-
se pragurile de baleiere ale circuitului Trigger Schmitt.

C. Să se simuleze funcţionarea circuitului basculant astabil din figura 4.4. Se alege tipul de
analiza tranzitoriu (.tran) cu momentul de timp t = 0.15  s până la momentul t = 15  s .
Se va ridică graficul tensiunii în punctul de la intrarea respectiv de la ieşirea circuitului.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 5