Circuite de Telecomunicaţii 2018

Lucrarea nr.5
Filtre obţinute prin transformări de frecvenţă

1. Scopul lucrării

Se proiectează FTS, FTB şi FOB pasive, implementate prin reţele LC în scară, pe terminaţii
simetrice, prin transformări de frecvenţă, pornind de la filtrul trece-jos prototip. Utilizarea
transformărilor de frecvenţă în sinteza filtrelor presupune cunoaşterea metodelor de proiectare
numai pentru cazul filtrelor trece-jos, celelalte tipuri obţinându-se din acestea prin simplă schimbare
a naturii şi a valorilor unora dintre componente, arhitectura circuitului rămânând nemodificată. Se
simulează pe calculator, în LTspice structurile determinate şi se studiază comportarea lor în
domeniul frecvenţă.

2. Normarea şi denormarea impedanţelor şi frecvenţelor

Specificaţiile de la care se porneşte în proiectarea filtrelor presupun domenii largi de variaţie

a frecvenţei şi impedanţei. Existenţa a diferite tipuri de filtre ar presupune pentru fiecare caz în
parte o procedură distinctă de proiectare. Utilizând filtrul trece-jos ideal, obţinut printr-una din
metodele de aproximare cunoscute, prin transformări de frecvenţă, de impedanţă şi denormări se
obţine filtrul dorit.
Operaţia de normare constă în raportarea unei funcţii sau a unui parametru la o constantă de
referinţă (se modifică scara de reprezentare). Avantajele normării sunt simplificarea relaţiilor
analitice şi a calculelor şi posibilitatea de generalizare a reprezentărilor grafice prin modele
simple.
Normarea impedanţelor este raportarea impedanţelor la o impedanţă de referinţă, la o
constantă R0 , (de natură rezistivă) numită rezistenţa de normare.

Z (s) R (6.1)
z (s) = r=
R0 R0

Universitatea “Politehnica” Timişoara 1

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

Normarea frecvenţelor este raportarea frecvenţei curente, s sau  , la o frecvenţă fizică de

referinţă  0 . Se notează frecvenţa normată complexă sn :

s (6.2)
sn =
0
şi frecvenţa fizică normată  n :

 (6.3)
n =
0
Dacă se normează atât impedanţele cât şi frecvenţele, atunci valorile elementelor de circuit se
modifică în mod corespunzător, înlocuindu-se cu valori normate ca în exemplele următoare:
ZL s  L s 0  L 0 L
zL = = =  = sn  l , rezultă l=
R0 R0 0 R0 R0

ZC 1 1 1
zC = = = = , rezultă c =  0 CR0 (6.4)
R0 s  C  R0 s sn  c
  0  C  R0
0
Expresiile (6.1) şi (6.4) evidenţiază caracterul adimensional al elementelor de circuit normate.
Denormarea este operaţia de trecere de la valorile normate la cele nenormate (revenirea la valori
reale exprimate în  , H , F ).
R0 c (6.5)
L =l C= R = r  R0
0  0  R0
Filtrul trece-jos prototip (tabelat în lucrările de specialitate) este normat în raport cu rezistenţa de
sarcină Rs şi cu frecvenţa de tăiere  t . FTJ prototip are deci Rs = 1 şi  t = 1 rad / s .

3. Filtre obţinute prin transformări de frecvenţă

În sinteza circuitelor s-a demonstrat că, dacă Z ( s ) şi F ( s ) sunt funcţii de reactanţă, atunci

Z ( F ( s ) ) este tot o reactanţă. Această proprietate se utilizează pentru obţinerea altor tipuri de

filtre din FTJ în modul următor. Se alege o funcţie F ( s ) , care să transforme axa  a FTJ, în axa

 corespunzătoare altor tipuri de filtre. Se substituie variabila s normată a FTJ, cu funcţia

F ( s ) , de tip reactiv în funcţia de transfer a FTJ. Astfel se realizează o transformare de reactanţă

şi o transformare de frecvenţă în acelaşi timp. Impedanţele FTJ definite prin reactanţe Z ( s ) se

Universitatea “Politehnica” Timişoara 2

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

transformă în reactanţe Z ( F ( s ) ) dacă F ( s ) este o reactanţă. În concluzie, filtrele trece-sus,

trece-bandă şi opreşte bandă pot fi obţinute din filtrele trece-jos prin transformări de frecvenţă.
Orice transformare de frecvenţă trebuie să îndeplinească două cerinţe:
• Să realizeze dispunerea dorită a benzilor de trecere şi oprire
• Să transforme un filtru LC realizabil fizic într-un alt filtru LC, de asemenea realizabil
fizic.
Satisfacerea celei de-a doua cerinţe impune ca transformarea de frecvenţă să fie exprimată printr-
o funcţie de reactanţă. Aceasta trebuie în plus să modifice poziţia benzilor de trecere şi oprire ale
filtrului trece-jos, în conformitate cu scopul urmărit.

Filtre trece sus obţinute prin transformări de frecvenţă

1
Pentru obţinerea unui FTS dintr-un FTJ se utilizează funcţia F ( s ) = , obţinându-se
s
transformarea de frecvenţă:
1 (6.6)
sTJ =
sTS

unde sTJ şi sTS sunt frecvenţele normate. Axa frecvenţelor fizice, normate ale FTJ se transformă
în axa frecvenţelor fizice, normate a FTS conform relaţiei:
1 (6.7)
TJ = −
TS

Figura 6.1 Dispunerea benzilor de trecere şi oprire pentru FTJ şi FTS la

scara frecvenţelor nenormate a) şi la scara frecvenţelor normate b)

Universitatea “Politehnica” Timişoara 3

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

În figura 6.1 este reprezentată dispunerea benzilor de trecere şi oprire pentru un FTJ şi un
FTS la scara frecvenţelor nenormate cât şi la scara frecvenţelor normate. Reprezentările sunt
prelungite şi la frecvenţe negative, acest lucru fiind impus de acest instrument matematic de
analiză în domeniul frecvenţă pe care îl reprezintă transformata Fourier. Funcţiile şi
caracteristicile FTJ se obţin din cele ale filtrului FTS prin schimbarea de variabilă menţionată.
Funcţiile de modul şi de atenuare sunt funcţii pare de  . Tabelul 6.1 prezintă sintetic
modificările de impedanţe din FTJ în schema FTS. De exemplu, o bobină l din FTJ se
înlocuieşte în FTS cu un condensator c , conform relaţiei:

1 1 1 (6.8)
zl = sTJ  l = l = cu c ' =
sTS sTS  c '
l

1 1 1
zc = = sTS  = sTS  l ' cu l ' =
sTJ  c c c
În concluzie, transformarea unui FTJ cu valori normate în FTS cu valori normate implică
înlocuirile:
l → c' = 1 l , c → l ' = 1 c (6.9)

Tabelul 6.1 Transformările elementelor FTJ pentru schemele de tip TS, TB şi OB

FTJ l c
1 2

FTS 1/l 1/c

1 2

FTB l/delta del ta/l del ta/c

1 2 1 2

c/delta

FOB del ta*l 1/delta*c del ta*c

1 2 1 2

1/delta*l

Universitatea “Politehnica” Timişoara 4

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

Filtre trece bandă obţinute prin transformări de frecvenţă

FTB se obţine din FTJ alegând:

s2 + 1 (6.10)
F (s) =
 s
unde  reprezintă banda normată şi este o constantă reală şi pozitivă. Transformarea nu este
biunivocă, unei frecvenţe sTJ a FTJ îi corespund două frecvenţe ale FTB:

sTB 2 + 1 (6.11)
sTJ =
  sTB
În urma aplicării acestei transformări de frecvenţă se obţine un filtru trece-banda cu simetrie
geometrică. Astfel, unei anumite frecvenţe de pe vechea caracteristică (trece-jos) îi vor corespunde
două frecvenţe la care filtrul trece-bandă obţinut are aceeaşi atenuare. Aceste două frecvenţe se află
în simetrie geometrică faţă de frecvenţa centrală a filtrului trece-bandă, aceasta din urmă fiind media
lor geometrică.
Nu orice filtru trece-bandă provine însă dintr-un filtru trece-jos. Există aplicaţii în care nu se pot
utiliza filtre cu simetrie geometrică; în acest caz, filtrele respective nu pot fi obţinute dintr-un
prototip trece-jos prin transformarea prezentată.

Corespondenţa între axa frecvenţelor TJ şi axa TB se obţine înlocuind sTJ = TJ în relaţia

(6.11) şi este ilustrată în figura 6.2b:

Figura 6.2 Dispunerea benzilor de trecere şi oprire pentru FTJ şi FTB la

scara frecvenţelor nenormate a) şi la scara frecvenţelor normate b)

Universitatea “Politehnica” Timişoara 5

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

Fiecărei frecvenţe din FTJ îi corespund două frecvenţe în FTB.

TB 2 − 1 (6.12)
TJ =
  TB
Frecvenţele de tăiere TJ = 1 conduc la ecuaţia:

 2    −1 = 0 (6.13)

În ecuaţia (6.13)  reprezintă frecvenţa FTB. Soluţiile ecuaţiei (6.13)   t1 şi   t 2 sunt

frecvenţele de tăiere ale FTB:

2  (6.14)
  t1 = +1 −
4 2
2 
 t 2 = +1 +
4 2
Observaţii

• Două frecvenţe sv şi s ale FTB între care există relaţia: sv s = 1 , provin din aceeaşi

frecvenţă a FTJ. În particular: t1t 2 = 1 .

• Frecvenţa de normare,  0 depinde de frecvenţele de tăiere nenormate  t1 ,  t 2 prin

relaţia:
 t1   t 2 =  0 2 (6.15)

 t 2 −  t1
• Diferenţa =  reprezintă banda normată
0

• Deoarece F ( s ) este o funcţie de reactanţă, componentele reactive ale FTJ rămân

reactanţe în FTB, transformându-se conform tabelului 6.1. De exemplu, o bobină din FTJ
se va înlocui în FTB cu o inductanţă normată l  în serie cu o capacitate normată  l
conform transformării:
2
sTB +1 l 1 1 l  (6.16)
zl = sTJ l = l = sTB + = sTB l ' + , cu l ' = , c ' =
sTB  s  sTB c '
 l
TB
l

Universitatea “Politehnica” Timişoara 6

 Circuite de Telecomunicaţii 2018
2
sTB +1 c 1 1 c 
yc = sTJ c = c = sTB + = sTB c '' + , cu c '' = , l '' =
sTB  s  sTB l ''
 c
TB
c
Deci o inductanţă normată din schema FTJ trece într-un circuit serie în schema FTB iar o
capacitate normată trece într-un circuit derivaţie, conform tabelului 6.1.

Filtre opreşte bandă obţinute prin transformări de frecvenţă

În figura 6.3 este ilustrată convenţional dispunerea benzilor de trecere şi oprire pentru un
FTS şi un FOB. Se poate observa cu uşurinţă complementaritatea acestei perechi de caracteristici
cu perechea de caracteristici din figura 6.3a. FTS este complementar cu FTJ iar FOB este
complementar cu FTB. Înseamnă că transformarea de frecvenţă (6.11) aplicată complementului
FTJ (adică FTS) va produce complementul FTB (adică FOB). Deci, cu schimbările sTJ → sTS şi

sTB → sOB realizează transformarea FTS în FOB, devenind:

sOB 2 + 1 (6.17)
sTS =
  sOB
unde  reprezintă banda de blocare normată (care este complementara benzii de trecere normate
de la FTB). Cu acestea, tot ce s-a spus despre transformarea FTJ → FTB rămâne valabil pentru
transformarea FTS → FOB .

Figura 6.3 Dispunerea benzilor de trecere şi oprire pentru FTS şi FOB la

scara frecvenţelor nenormate a) şi la scara frecvenţelor normate b)

Proiectările filtrelor trece-sus, trece-bandă şi opreşte-bandă, având la bază transformările de

frecvenţă, necesită etapele:

Universitatea “Politehnica” Timişoara 7

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

1. Trecerea de la gabaritul filtrului dorit a fi proiectat la gabaritul filtrului trece-jos de

referinţă, prin determinarea frecvenţelor normate ce delimitează zonele de trecere şi
oprire folosind transformarea de frecvenţă specifică.
2. Proiectarea FTJ de referinţă, cu valori normate
3. Transformarea FTJ cu valori normate în FTS (FTB, FOB) cu valori normate
4. Denormarea elementelor de circuit ale filtrului normat de la c.)

Desfăşurarea lucrării:

A. Să se analizeze comportarea în frecvenţă a FTJ normat de ordinul III din figura 6.4,
ridicându-se caracteristica de modul şi fază a funcţiei de transfer. Se consideră Rs = 1 şi

 t = 1 rad / s .

Figura 6.4 FTJ normat de ordinul III

B. Să se analizeze comportarea în frecvenţă a FTJ denormat de ordinul III din figura 6.5,
ridicându-se caracteristica de modul şi fază a funcţiei de transfer. Se consideră rezistenţa de
sarcină R = 600 şi frecvenţa centrală f = 10 kHz . Calculaţi valorile denormate ale elementelor
din circuit, utilizând comanda .params.

Universitatea “Politehnica” Timişoara 8

 Circuite de Telecomunicaţii 2018

Figura 6.5 FTJ denormat de ordinul III

C. Să se proiecteze pornind de la structura FTJ de ordinul III de la punctul A un FOB

denormat cu frecvenţa centrală f = 1MHz , banda de trecere B = 500kHz şi rezistenţa de sarcină
R = 50 .Cu cât este egală banda normată? Să se deseneze schema filtrului astfel obţinut şi să se
determine valorile nenormate ale elementelor din circuit. Să se analizeze comportarea în
frecvenţă a circuitului. Să se reprezinte grafic caracteristica de modul şi fază a funcţiei de
transfer. Să se măsoară banda de trecere la −3 dB .

D. Să se proiecteze pornind de la structura FTJ de ordinul III de la punctul A un FTB

denormat cu frecvenţa centrală ft = 1MHz banda de trecere B = 500kHz şi rezistenţa de sarcină

Rs = 50 . Cu cât este egală banda normată? Să se deseneze schema filtrului astfel obţinut şi să

se determine valorile nenormate ale elementelor din circuit. Să se analizeze comportarea în

frecvenţă a circuitului. Să se reprezinte grafic caracteristica de modul şi fază a funcţiei de
transfer. Să se măsoară banda de trecere la −3 dB .

Universitatea “Politehnica” Timişoara 9