Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrarea de laborator 1
I. SCOPUL LUCRĂRII:
Scopul acestei lucrări este de a studia principalele tipuri de circuite electronice utilizate
pentru condiţionarea semnalelor. Se vor studia: amplificatoare de instrumentaţie, amplificatoare
de izolare, amplificatoare logaritmice şi antilogaritmice, redresoare de precizie.
1
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
unor tensiuni de mod comun mari. Aceste situaţii impun utilizarea unor amplificatoare speciale,
de mare performanţă, numite amplificatoare de instrumentaţie.
Amplificatoarele de instrumentaţie (AI) sunt amplificatoare diferenţiale în buclă închisă (cu
reacţie) cu amplificarea A finită, foarte precis reglabilă, cu impedanţa de intrare foarte mare
(109), CMRR de valori ridicate (100 120 dB), iar ieşirea este referenţiată la masă. AI se pot
realiza în diferite configuraţii, cu componente discrete şi AO sau integrate în tehnologie
monolitică sau hibridă. Schema echivalentă pentru un amplificator de instrumentaţie este
prezentată în figura 2.2. Parametrul CMRR (common-mode rejection ratio) - factorul de rejecţie
pe mod comun este definit ca raportul dintre amplificarea diferenţială (Ad) şi amplificarea pe
mod comun (Ac). La amplificatoarele de instrumentaţie realizate cu componente discrete
valoarea lui depinde de performanţele amplificatoarelor operaţionale utilizate şi de împerecherea
rezistoarelor.
2
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
3
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
4
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
Ui E
I1 1 , (2.5)
R i R C1
U E
I2 o 2
R F R C2
Cum diodele electroluminiscente ale celor două optocuploare sunt legate în serie, sunt străbătute
de aceeaşi curenţi şi deci rezultă:
I1 = I2 (2.6)
Din relaţiile 2.5 şi 2.6. se obţine pentru tensiunea de ieşire expresia:
R E E
U o F U i R F 1 2 (2.7)
Ri R C1 R C 2
Dacă tensiunile de alimentare E1 şi E2 sunt egale ca valoare şi RC1= RC2, Uo devine:
R
Uo F Ui (2.8)
Ri
Exemple de amplificatoare de izolare integrate produse de firma Burr-Brown: Iso100,
Iso130 (optic), BB3656 (magnetic), etc.
a) b)
Figura 2.7 Amplificatoare cu caracteristică logaritmică.
5
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
Ic U
U o U be U T ln U T ln i (2.10)
I cs RI cs
Pentru obţinerea unei caracteristici exponenţiale, dioda sau tranzistorul se conectează în
circuitul de intrare. Un amplificator cu caracteristică exponenţială are schema de principiu din
figura 2.8. Pentru acest amplificator expresia tensiunii la ieşire este:
U
U o RI C RI CS exp i (2.11)
UT
a) b)
Figura 2.8 Schema de principiu a amplificatoarelor exponenţiale (antilogaritmice).
Obs.: funcţia de transfer logaritmică se obţine pentru curenţi mici de intrare, (în
domeniul: 1mA zeci nA).
Cum se poate observa din relaţiile 2.10 şi 2.11, aceste scheme introduc erori care provin
din dependenţa de temperatură a mărimilor UT şi Ics, iar domeniul de variaţie al tensiunii de
ieşire este restrâns. Pentru eliminarea acestor erori în practică se folosesc amplificatoare
logaritmice şi exponenţiale compensate cu temperatura. Eliminarea influenţei curenţilor reziduali
asupra caracteristicii de transfer se realizează prin utilizarea a două tranzistoare împerechiate şi
cuplate termic, iar compensarea variaţiei tensiunii termice cu temperatura se realizează prin
introducerea în schemă a unui termistor cu coeficient de temperatură pozitiv. O schemă de
amplificator logaritmic compensat termic este prezentată în figura 2.9.
6
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
Dacă Q1 şi Q2 sunt împerechiate şi cuplate termic (rezultate mai bune se obţin dacă în locul celor
două tranzistoare npn se folosesc arii de tranzistoare) atunci Ics1= Ics2 şi relaţia (2.13) devine:
R U R
U o 1 2 U T ln i 4 (2.14)
RT U r R1
Redresarea bialternanţă se poate realiza plecând de la schema din figura 2.11 la care se
mai adaugă un amplificator operaţional sumator, ce însumează şi inversează tensiunile Ui şi
2Uo1. Schema redresorului bialternanţă este prezentată în figura 2.12.
7
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
8
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
Tabelul 3.1.1
Potenţiometrul P1 [K] min. max.
Uin [mV]
Uout [V]
A=Uout/Uin
A calculat
9
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
3.3.2 Se va studia funcţionarea unui amplificator exponenţial realizat cu un tranzistor pnp (Fig.
2.8 b). Se selectează tranzistorul pnp din comutatorul K2 şi se aplică la intrare o tensiune
continuă pozitivă ce variază între 0 şi 10V. Se măsoară tensiunea la ieşirea circuitului în punctul
Vo şi se completează tabelul 3.3.2
Tabelul 3.3.2.
Vin [V] 0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 2 2.2 2.4 2.6 2.8 3
Vo [mV]
Se va trasa graficul Vo =V0(Vin).
Partea a II -a
vd 2
-
1 vo
R3 OUT
v2 3
+
R4
10
Laborator BAZELE SISTEMELOR DE ACHIZIŢII DE DATE Lucrarea 1
Se simulează folosind PSPICE circuitul din Figura 3. Se aleg rezistenţele de valori egale
cu 10k. Se excită amplificatorul cu un semnal diferenţial de amplitudine 10mV şi cu un semnal
de mod comun de amplitudine 500mV. Se efectuează analiza în frecvenţă şi se măsoară câştigul
diferenţial şi câştigul de mod comun. Rezultatele se trec în tabelul de mai jos. Se atribuie lui R4
aloarea 7,5k şi se repetă analiza. Rezultatele măsurătorilor se vor trece în tabelul următor:
Tabelul 3.6
f(Hz) 1 10 100 1k 10k 100k 1Meg 10Meg
R2=10k Ad
R2=10k Amc
R2=7,5k Ad
R2=7,5k Amc
Temă
Sa se calculeze câştigul unui amplificator de instrumentaţie cu două AO necesar pentru
condiţionarea unui semnal de la un senzor de temperatură de tip termorezistenţă (RTD
100) montat într-o punte Wheatstone (figura 4) . Se cunosc: temperatura variază între 0 şi
100 C; valoarea termorezistenţei RTD este 100 la 0 C, iar sensibilitatea
termorezistenţei este S = 0,35/C; domeniul tensiunii de la ieşirea amplificatorului este 0
– 10 V pentru temperatura variind între 0 şi 100 C.
Întrebări
1. De cine depinde CMRR la amplificatoarele de instrumentaţie cu două şi cu trei AO?
2. Parametrul IMRR la amplificatoarele de izolare depinde de frecvenţă? Justificaţi răspunsul.
3. Cum influenţează temperatura performanţele amplificatoarelor logaritmice şi exponenţiale
realizate cu un singur amplificator operaţional şi tranzistor?
4. Cum se poate reduce dependenţa tensiunii de ieşire de temperatură la amplificatoarele
logaritmice?
5. Ce avantaje prezintă redresoarele de precizie realizate cu amplificatoare operaţionale faţă de
cale cu diode?
6.Cum sunt influenţate performanţele redresorului de performanţele amplificatorului
operaţional?
11