C9.

Difractia luminii

Difractia razelor X la trecerea printr-o foita de Difractia electronilor la trecerea prin aceeasi
aluminiu policristalin foita de aluminiu
 C9. Difractia luminii

Difractia Fraunhofer si difractia Fresnel

S S P

Difractie Fraunhofer – se poate neglija curbura frontului de unda, unde plane

(far-field diffraction)

S S P Difractie Fresnel – nu se poate neglija curbura

frontului de unda (near-field diffraction)

Cum se realizeaza practic difractia Fraunhofer?

C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer
 C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

In P campul rezultant se
determina prin aplicarea
S principiului superpozitiei!
+a
dx P
+x x
q q
O C Q

-a
+f

a
i t  x  
Elongatia rezultanta in P: yx ,t   A  e dx
a

Diferenta de drum dintre x 2 x

  x q  x Diferenta de faza:   x  Bx
raza centrala si raza din x: f  f
 C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

a
Elongatia rezultanta in P: yx ,t   A  ei t  Bx dx 
a

a a
 Ae it iBx it
dx  Ae
1 iBx it e iBa  e iBa e iBa
 e iBa
e  iB
e  Ae  Aei t

a a  iB iB
2i sin Ba
 Aeit  2 Aa eit sin Ba
iB Ba
 0c  2 
2 2

Iradianta rezultanta in P: I    ER  2 Aa e it sin Ba   sin Ba 
  I0   
 2   Ba   Ba 

sin 2 
I  I0  I 0 sin c 2 
2

2 x ka  ka 
 a x I  I 0 sin c 2  x  I  I 0 sin c 2 ka sin q 
 f f  f 
C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta

Iradianta rezultanta in P:

 sin  
2
I  I0   
 

I = 0; β = π, 2π, 3π, 4π…

 C9. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o fanta  sin  
2
I  I0   
 

dI cos    sin 
I = maxim ?  0 tg   Ecuatie transcedentala
d  2

Primul maxim se produce la 1.43π

Al doilea maxim se produce la 2.46π
Al treilea maxim se produce la 3.47π
Cu cat β este mai mare cu atat
pozitiile maximelor se apropie de
asimptote: 1.5π, 2.5π, 3.5π …

TEMA: Care este raportul dintre

intensitatea maximului central si
intensitatea primului maxim
secundar?
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura rectangulara

1
b  sin    sin  
2 2   ka sin 
I  I0     2
      1
  kb sin q
2
a
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura rectangulara

Distributia de intensitate
intr-un plan perpendicular
pe axa optica a aperturii.
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura circulara

2
R  2 J1 r  
I  I 0   r  kR sin 
 r 

Discul Airy

Dimensiunea 3.832 1.22

sin q   q
discului Airy kR D
Raza unghiulara a primului
cerc intunecos (discul Airy)
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe o apertura circulara
Aplicatie: REZOLUTIA OPTICA – imaginea
unui punct aflat la distanta mare se
formeaza in planul focal al unei lentile si
este o figura de difractie Fraunhofer.
Imaginea unei surse extinse este o
superpozitie de discuri Airy. Rezolutia
depinde de marimea discurilor Airy.
Imaginile a doua puncte vecine pot fi
vazute separat daca maximul central al
uneia cade in locul primului minim al
celeilalte. D este diametrul lentilei.

Limita unghiulara a rezoluţiei

 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer pe doua fante

b Elongatia rezultanta in P:
θ
d d b d b
  2    2 
2 i  t  sin q  x  2 i  t  sin q  x 
 
yx ,t   A  e  dx  A  e  dx 
d b d b
 
2 2
2
 sin  
I  4I 0   cos 2 
   a≡d

1
  kb sin q
2
1 1 fanta
  kd sin q
2
Difractia moduleaza
imaginea de interferenta
2 fante
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie

b 1
θ
2
 sin    sin N 
2   kb sin q
d I  I0     2
    N sin   1
  kd sin q
2
N – numarul total de fante, d – distanta dintre doua fante

Maximele principale: γ = nπ, n = 0, 1, 2, …

1 2
d sin q  n  d sin q  n Formula fundamentala a retelei
2  de difractie
3 5 7 9
Maximele secundare:  , , , ...
2N 2N 2N 2N
 2 3 4
Minime:  , , , ...
N N N N
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie
 C10. Difractia luminii
Difractia Fraunhofer - Reteaua de difractie

Difracţia Fraunhofer pe N fante

(d = 4b, N = 6)
 C11. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)

Difractia Fresnel – sursa de lumina si ecranul de observatie sunt apropiate de

apertura, astfel incat trebuie sa se tina cont de curbura frontului de unda.

1. Distantele r si r’ sunt de acelasi

ordin de marime cu dimensiunea
aperturii! Se va tine cont de variatia
lor.

da
r’ r
O P
S

2. Trebuie facuta o corectie din cauza

factorului de inclinare.
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)

Folosind principiul Huygens-Fresnel amplitudinea campului electric este o

superpozitie a tuturor onduletelor din frontul de unda care trece prin apertura.
Fiecare onduleta (UNDA SFERICA!) provine dintr-o arie elementara da

 dE 
dEP   0 eikr
 r 
dE0  EO da

E 
da EO   S eikr'
 r' 
r’
O r P E  ik r  r' 
S dEP   S e da
 rr' 
 1  ik r  r' 
E P  ES   rr' e da
Ap
Se aplica corectia de faza (900) si corectia de inclinare
ik r  r' 
 ikES  1  cos q  e
EP    2  rr' da
2 Ap

Teorema difractiei Fresnel-Kirchhoff

 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel

Criteriul pentru difractia Fresnel

r2  r 2 
2 2 
  h'  r'  r  h' r' 1  2  h' r' 1  2 
r'  2r' 

r2
 
2h'
r’ Analog pentru partea dreapta

r r2
 
S 2h
h’ 
Criteriul pentru difractia Fresnel:

11 1  2
  r  
2  h h' 
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

Zonele Fresnel: (r+r’) difera cu λ/2 intre doua cercuri adiacente.

11 1 
r  r'  h  h'     r 2
2  h h' 
1
1 1  hh'
L   
 h h'  h  h'
r r Razele zonelor Fresnel.
r’ 
r  r' 0  h  h' 

1 2
S
P r  r' 1  h  h'  r1   r1  L
2L 
h’ h
r  r' 1  r  r' 0   
2 

r 2  2L r n  nL
Suprafetele zonelor Fresnel: S  rn21  rn2  L  ct

Numarul zonelor Fresnel:

r n2 r n2  1
1
n    
L   h h' 
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara
r n2 r n2  1 1  D 2  1 1 
n       
L   h h'    h h' 
O1: Sursa este fixa h’ = ct => n = f(h) numarul zonelor Fresnel depinde de pozitia
r punctului de observatie. P este departe => sunt putine zone.
Intre zone este o diferenta de faza de π (180°).
a1
A  a1  a2  a3  a4  a5  ....
a2
O2: Daca apertura contine exact n zone: a3
A ≈ 0 daca n este par; a4
A ≈ a1 daca n este impar. a5
a6
O3: cand nu exista apertura n -> ∞ an a7
scade lent datorita factorului de inclinare: a8
a9
1 1 1  1 1 
A  a1   a1  a2  a3    a3  a4  a5 .... 
2 2 2  2 2 
Diagrama fazoriala a
1 zonelor Fresnel
 a1
2
O4: In cazul unui obstacol circular zonele Fresnel incep de la marginea obstacolului 1
in centrul umbrei apare un spot luminos cu aceeasi intensitate ca in lipsa A  a1
obiectului!
2
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

2r0 = 10 mm 12 m 15 m 18 m
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel pe apertura circulara

20 m 25 m 30 m
 C12. Difractia luminii
Difractia Fresnel (near field diffraction)

Imaginea franjelor de difractie pe marginea unui ecran

a) Spirala Cornu pentru un plan semi-infinit b) Distributia iradiantei