PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui M.M. PROTODIAKONOV

f  tg
Dacă puţul străbate strate cu grosimi diferite:
h1; h2; …hn – având coeficienţi de tărie diferiţi;
f1; f2; …fn – valoarea medie a coeficientului de tărie se va calcula cu relaţia:

h f
i 1
i i
fmed 
H
De aici:

  arc  tgfmed
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui P.M. ŢIMBAREVICI

n
  
P    i  h i  tg   45  
2

i 1  2
i = 1, 2, 3, …,n
în care:
 - unghiul de rezistenţă interioară a
rocilor;
i; hi – greutatea specifică aparentă şi
grosime startului (i);
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui P.M. ŢIMBAREVICI

 1 2  n1  2  
P   n   h1   h 2  ...   h n1  h n   tg   45  


n n n   2

1; 2… n – greutatea specifică aparentă a rocilor din stratele traversate de puţ;
h1; h2; …hn – grosimile diferitelor strate traversate de puţ;

dacă:

1  n1
 h1  ...   h n 1  h 0
n n
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui P.M. ŢIMBAREVICI

formula pentru determinarea epurei va avea forma:

90  

P   n   h 0  h n   tg
2

2
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE
Ipoteza bolţii
Procedeul de calcul al lui K.V. TERZAGHI

Schema de manifestare a
tensiunii în ipoteza bolţii la o
lucrare minieră verticală.
1 – epura presiunii în ipoteza
bolţii;
2 – epura presiunii după
ipoteza lui Ţimbarevici
 IPOTEZA DEFORMAŢIILOR
Procedeul de calcul a lui R. Fenner – H. Labass
 IPOTEZA DEFORMAŢIILOR
Procedeul de calcul a lui R. Fenner – H. Labass

 t   x   y  2 x  2 y
 t'   t   rb
 1   t' şi  3   rb

 t'  Q  j   rb

Făcându-se înlocuirile şi considerând Q0 rezultă;

1
 rb    t  (1  sin  )
2
Din relaţia generală, pentru r b
 IPOTEZA DEFORMAŢIILOR
Procedeul de calcul a lui R. Fenner – H. Labass

j 1
r
 rb  pi   
a
se va determina:
j 1
a
pi   rb   
r
şi înlocuindu-se valoarea lui σrb, rezultă:

j 1
1 a
pi    t  (1  sin  )   
2 r
pentru repartizarea uniformă a tensiunilor, adică:
j 1
1 a
pi    t  (1  sin  )   
2 r
 IPOTEZA DEFORMAŢIILOR
Procedeul de calcul a lui R. Fenner – H. Labass

pentru repartizarea uniformă a tensiunilor, adică:

 t  2 x  2 y
adică:
j 1
a
pi   x  (1  sin  )   
r
când b = a
pmax   x  (1  sin  )
LABASS a dezvoltat ipoteza sfărâmării, rezolvând distribuirea tensiunilor din jurul
puţului pentru condiţiile când roca din zona sfărâmată mai dispune şi de o
oarecare coeziune.

j 1
a
p    x  C  ctg   (1  sin  )     C  ctg
b
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Ipoteza interacţiunii de tip elastic

a   a  H   *
P
G
As 1
Gs
t

 e
* a

α – coeficient cu valoarea
0,33;
l – lungimea cofragului glisant;
a – raza lucrării miniere;
As – caracteristica susţinerii.
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Ipoteza interacţiunii de tip vâsco – elastic

a   a  H   * G
P Gt 
Gt 1  3
As 1 2  1   t 
Gs

  t 1  0,5  
 t  0,5 
1 1 

Φ – nucleul de fluaj a lui Abel;

α,δ – parametrii reologici ai
rocilor.
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza bolţii de presiune

1 – zona tensiunilor din masiv; 2 – zona concentrărilor de tensiune; 3 – zonă

detensionată; 4 – zonă în care rambleul preia presiuni; 5 – rambleu afânat; 6 –
rambleu tasat; 7 – limita zonei tensiunilor reduse;
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza bolţii de presiune

Q  y1   1 [daN/cm2]

γ1 – greutatea volumică a rocilor din acoperiş;

y1 – se determină din fig. şi are valoarea:

Formarea bolţii de presiune

secundare:
1 – boltă de presiune primară;
2 – boltă de presiune secundară;
a – punct de reazem a bolţii în
front; b – punct de reazem a bolţii
în spatele frontului
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza bolţii de presiune

a1  a1  b1 
2
y1  
f a1  f
După Protodiakonov, starea de tensiune creată de rocile acoperitoare de
deasupra spaţiului exploatat se extinde în faţa frontului până la distanţa:

H
S  1,6 
f

H – adâncimea faţă de suprafaţă

F – coeficientul de tărie după scara lui Protodiakonov
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza încovoierii stratelor din acoperişul abatajelor

a. Ipoteza grinzilor în consolă
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza încovoierii stratelor din acoperişul abatajelor

b. Ipoteza fisurării prealabile

Formarea celor trei zone în jurul Formarea golurilor lui WEBWR după
abatajelor (după H. LABASS) ipoteza lui LABASS
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza încovoierii stratelor din acoperişul abatajelor

b. Ipoteza fisurării prealabile

P1  LL' ( g   a  cos   p)
g – grosimea acoperişului direct care se surpă;
γa – greutatea specifică aparentă a rocilor;
α – înclinarea stratelor
p – presiunea ceată prin destinderea uniformă a rocilor acţionând
perpendicular pe planele de stratificaţie.

În lipsa intercalaţiilor valoarea lui (p) poate fi neglijată şi deci:

P1  LL'  g   a  cos 
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza încovoierii stratelor din acoperişul abatajelor

b. Ipoteza fisurării prealabile

Pe lângă presiunea creată de acoperişul direct asupra susţinerii acţionează şi o

parte a presiunii de reazem, a cărei valoare se determină din relaţia:

ah a 
P  L 
2
' '
  a  cos   p 
 6 2 
' ah a 
P2  F  L     a  cos   p 
 6 2 
Presiunea maximă pe un stâlp va fi:

P  P1  P2
sau:
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza încovoierii stratelor din acoperişul abatajelor

b. Ipoteza fisurării prealabile

ah a 
Pmax  L  L  g   a  cos  F  L  
' '
  a  cos   p 
 6 2 

Considerând că din totalul presiunii de reazem o parte este preluată de

frontul de cărbune, că stâlpul 1 preia o jumătate de parte, stâlpul 2 preia1/4 din
presiunea de reazem, iar stâlpul 3 nu preia nimic, valoarea maximă a lui F = 0,1.

ah a 
Pmax  L  L  g   a  cos   0,1  L  
' '
  a  cos    p 
 6 2 

Dacă se notează elasticitatea stâlpului cu (e) şi săgeata pe care o formează

acoperişul în punctul respectiv cu (f), rezultă:
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

Ipoteza încovoierii stratelor din acoperişul abatajelor

b. Ipoteza fisurării prealabile

 ah a 
P  L  L  g   a  cos  0,1  L  
' '
  a  cos   p   e  f
 6 2 
d. Ipoteza mediilor pulverulenete

1  sin   tg
p2  p1  e
1  sin 

Schema de calcul a mediului

pulverulent
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

ALTE IPOTEZE

Ipoteza surpării în trepte a rocilor din acoperiş

Schema de calcul a presiuni asupra Schema deformării în trepte a rocilor

tavanului abatajelor (după P.M. din acoperişul stratelor, când
Ţimbarevici) zăcământul se află la adâncime mică
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

ALTE IPOTEZE

Ipoteza surpării în trepte a rocilor din acoperiş

T  Q sin    a  HL  sin 
T '  N  tg  P  sin 
φ – unghiul de frecare interioară a
rocilor;
P – presiunea asupra susţinerii.
T   a  HL  cos   tg  P  sin 
'

de aici:
P   a  H  L1  ctg  tg 

Pe unitatea de suprafaţă a abatajului (L = 1) va acţiona:

 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

ALTE IPOTEZE

Ipoteza surpării în trepte a rocilor din acoperiş

P   a  H  1  ctg  tg 
z
P  Q  2 t
0
Q  a  H  L - pentru o lungime pe direcţie unitară;

t – forţa de frecare pe suprafaţa elementară a laturii prismei

t   x  tg dar  x    z
λ – coeficientul presiunii laterale

deci:
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

ALTE IPOTEZE

Ipoteza surpării în trepte a rocilor din acoperiş

t     z  tg P
dar: z 
L
deci:
P
t     tg
L
în acest caz, conform epurei tensiunilor triunghiulare:

z
PH
0 t    2  L  tg
înlocuind în prima relaţie:
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

ALTE IPOTEZE

Ipoteza surpării în trepte a rocilor din acoperiş

PH
P  a  H  L     tg
L
sau:

PH
P  tg   a  H  L
L
 H
P  1    tg     a  H  L
 L
de unde:

a  H  L  a  H  L2
P sau P
H L    tg  H
1    tg 
L
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

ALTE IPOTEZE

Ipoteza surpării în trepte a rocilor din acoperiş

Considerând că fisurile au o înclinare (δ), rezultă:

 a  H  L2
P  sin 
L    H  tg

 a  H  L2
P  1,5  sin 
L    H  tg
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

ALTE IPOTEZE
Ipoteza blocurilor articulate

P  n     h  l   h'  l ' 
n – coeficient de siguranţă;
γ – greutatea specifică aparentă a rocilor;
h şi h’ – înălţimea zonelor I şi a II – a de surpare;
l şi l’ – pasul de surpare a acoperişului în zonele I şi a II – a;
 PRESINEA ROCILOR ASUPRA ABATAJELOR

ALTE IPOTEZE
Ipoteza blocurilor articulate