PROPIETĂŢILE FIZICE ALE ROCILOR

O rocă, independent de geneză sau de natura ei litologică,

este alcătuită, de regulă din trei faze:
- faza solidă, constituită din particulele (granulele) solide
ce formează scheletul mineral;
- faza lichidă, constituită din apa cuprinsă în porii roci
(golurile dintre particule);
- faza gazoasă, constituită din aerul şi gazele din porii roci.
 ANALIZA GRANULOMETRICĂ

Reprezintă repartiţia procentuală pe dimensiuni a particulelor componente.

Funcţie de natura rocilor şi de ordinul de mărime a particulelor, analiza
granulometrică se poate realiza prin mai multe metode:

a.- prin măsurări directe cu ajutorul şublerului sau şabloanelor, în cazul

rocilor cu granule mai mari de 125 mm;

b.- prin metoda cernerii:

- pe ciururi, pentru pământurile cu granule mai mari de 2 mm;
- pe site, pentru pământurile cu particule între 0,05 şi 2 mm;

c.- prin metoda sedimentării, pentru pământurile cu particule mai mici

de 0,05 ... 0,08 mm;

d.- prin metoda combinată a cernerii şi sedimentării pentru pământurile

cu limite întinse de granulozitate, cum ar fi nisipurile argiloase, prafurile nisipoase,
etc.
 Analiza granulometrică prin cernere

d60
U
d10
U < 5 – roci uniforme
5 – 15 – roci cu uniformitate mijlocie
U > 15 – roci neuniforme

d75
Cs 
Aparat de cernere
d25
Cs < 1,5 – roci fin sortate

Cc 
 d30  2 1,5 – 2 – roci cu sortare medie
Cs > 2 – roci slab sortate
d10  d60
O rocă bună pentru construcţia terasamentelor trebuie să aibă Cc = 1÷3
U – coeficient de neuniformitate;
Cs – coeficient de sortare;
Cc – coeficient de curbură;
d60 – diametrul corespunzător procentului de 60% din greutatea totală a materialului;
d10 – diametrul corespunzător la 10% din greutatea totală a materialului, denumit şi
diametru efectiv (de);
d75 – diametrul corespunzător procentului de 75% de pe curba granulometrică;
d25 – diametrul corespunzător procentului de 25%;
d30 – dimensiunea granulei corespunzătoare conţinutului de 30% de pe curba
granulometrică
Curba de granulozitate (a) şi histograma (b)
Analiza granulometrică prin sedimentare

18   Hri
d  [cm]
 s   w   g t i

s 100
G%     R  R  Ct 
 s  1 Gs

Determinarea densităţii
suspensiei
 - este vâscozitatea sistemului dispers, în Pas;

s - densitatea scheletului mineral, în g/cm3;

w - densitatea apei, în g/cm3;

g - acceleraţia gravitaţională, 9,81 m/s2;

Hri - distanţă de la suprafaţa sistemului dispers până la centrul de

plutire al areometrului scufundat, în cm;

ti - timpul la care se face citirea pe areometru, măsurat de la

începutul sedimentării, în secunde;

Gs – masa materialului uscat folosită la prepararea suspensiei, în g;

R = (sdi – 1)  1000 – citirea redusă pe areometru;

R – corecţia de menisc;

Ct – corecţia de temperatură
Diagrama
ternară
 GREUTATEA SPECIFICĂ A ROCILOR

G
 [N/m3]
Vs

Metoda Picnometrului

G
  w [N/m3] sau [g/cm3]
G  G1  G2

G  G''  G'

G – greutatea materialului de cercetat;

G1 – greutatea picnometrului cu apă distilată până la reper;
G2 – greutatea picnometrului cu apă distilată şi material;
 GREUTATEA VOLUMETRICĂ A ROCILOR

G
a  [N/m3]; [g/cm3] sau [t/m3]
Va
- în stare umedă  au    (1  n)  n   w  S [N/m3]

- în stare uscată  d    (1  n) [N/m3]

- în stare saturată  st    (1  n)  n   w [N/m3]

- în stare submersată  st  (    w )  (1  n) [N/m3]

Metoda de determinare a greutăţii volumetrice în cazul
rocilor necoezive

G
a  [N/m3]; [g/cm3] sau [t/m3]
Va
Metoda de determinare a greutăţii volumetrice în cazul
pământurilor şi a rocilor argiloase moi. Metoda ştanţei

G''  G'
a  [N/m3]; [g/cm3] sau [t/m3]
Va

Metoda de determinare a greutăţii volumetrice în cazul

rocilor cu coeziune mare. Metoda parafinării

G
a  [N/m3]; [g/cm3] sau [t/m3]
G1  G2 G1  G

w p
Metoda de determinare a greutăţii volumetrice în cazul
rocilor cu coeziune mare. Metoda prin măsurarea dimensiunilor liniare

 W 
Gs   1  
a   100 
Va

Gradul de densitate

a
Kd  1

 POROZITATEA

Vg
n  100
Va

 a 
n  1    100
  

 
 a 
n  1    100
  W 
   1  100  
  
INDICELE PORILOR SAU CIFRA PORILOR

Vg
e
Vs

n
e
1 n


e 1
a