DIMENSIONAREA CAMERELOR ŞI STÂLPILOR LA METODELE DE

EXPLOATARE CU CAMERE ŞI STÂLPI

 Metoda de exploatare cu camere şi stâlpi constă din

extragerea parţială a zăcământului prin exploatarea unor
camere, între care se lasă, pentru protecţie şi preluarea
tensiunilor din tavan, stâlpi din aceeaşi rocă sau substanţă
minerală utilă.

 Pentru a evita pierderile mari de substanţă minerală utilă,

care şi aşa la această metodă sunt mari, atât camerele cât şi
stâlpi de susţinere trebuie bine dimensionaţi.

 Această metodă de exploatare se aplică pe scară largă la

exploatarea stării geme şi a sărurilor de potasiu şi mai puţin la
exploatarea zăcămintelor de minereuri, roci şi materiale de
construcţii.

Datorită neomogenităţii materialelor în care se execută

camerele de exploatare şi a numeroşilor factori care trebuie
luaţi în seamă la calculul dimensiunilor camerelor, calculele au
fost extinse în special pentru cazul minelor de sare.
DIMENSIONAREA CAMERELOR ŞI STÂLPILOR LA METODELE DE
EXPLOATARE CU CAMERE ŞI STÂLPI

Repartizarea schematică a exploatării unui zăcământ

stratiform prin procedeul cu camere şi stâlpi
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul lui Ritter

Conform ipotezei lui Ritter, presiunea care apasă asupra tavanului unei lucrări
miniere orizontale este:

  d 2 t 
P    d    
 48   t  
t
dacă: u şi înlocuind în relaţie, rezultă:


 d2 
P    d    u 
 48  u 
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul lui Ritter

Deschiderea maximă la tavan a unei camere rezultă din condiţia:

d2 
  d    u   0
 48 
sau: d 0 deci: d1  0

d2 d2
u  0 u d 2  48  u 2
48  u 48  u

d  u 48
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul lui Ritter

Dintre aceste valori se poate lua în considerare numai una şi anume:

d  u 48
Pentru valori ale lui

0  d  u 48
tavanul lucrării miniere nu trebuie susţinut, deoarece, pentru acest caz, presiunea
asupra tavanului este egală cu zero.

Forma tavanului la camerele de exploatare poate fi plană sau boltită. La

minele de sare, tavanele au forme plane.
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul lui Ritter

În cazul când, din anumite motive, tavanul camerei de exploatare are o deschidere
mai mare ca:

u 48
acesta trebuie format cu boltă, deoarece astfel presiunea exercitată de
corpul bolţii de echilibru limită asupra tavanului se micşorează cu greutatea
sării îndepărtate prin boltire.

Înălţimea de boltire se determină prin calcul, pornindu-se de la condiţia ca

greutatea corpului bolţii de echilibru limită redus ca greutate prin boltire să fie
egală la limită cu forţele de coeziune ale sării după bolta de echilibru limită.

Dacă b’ reprezintă înălţimea de boltire a tavanului la care i se dă o formă

parabolică şi d reprezintă lăţimea camerei, în acest caz, greutatea corpului
parabolic care se depilează este:
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul lui Ritter

2
P '     d  b'
3
Presiunea litostatică asupra tavanului plan este:

 d2 
P    d    u 
 48  u 
Condiţia de echilibru este:
 d2  2
P  P' 0   d    u   d    b'  0
 48  u  3
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul lui Ritter

de unde:

3  d2 
b'     u 
2  48  u 
Această relaţie duce la stabilirea înălţimii de boltire b’ a corpului parabolic pe
care îl depilăm, atunci când deschiderea camerelor:

d  u 48
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul de calcul a lui Protodiakonov

Conform ipotezei lui Protodakonov, presiunea exercitată asupra

tavanului unei lucrări miniere este dată de relaţia:

4 a2
P   
3 f
Lungimea bolţii parabolice, pentru cazul când h = 2a, se calculează cu
relaţia (h reprezintă înălţimea bolţii parabolice după Protodiakonov, iar:

h l

a f
 2  l 2 2  l 4 
S  2a  1        
 3  f  5 f  

 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul de calcul a lui Protodiakonov

în care:
S – lungimea arcului de
parabolă.
Rezistenţa la tracţiune a corpului parabolic după bolta parabolică
este:
 2  l 2 2  l 4 
T  2a   t 1        
 3  f  5 f  

în care:
σt – rezistenţa de rupere la tracţiune a sării,

Punându-se condiţia ca greutatea corpului parabolic să fie

egală cu rezistenţa la tracţiune a acestui corp, după bolta
parabolică, se obţine:
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul de calcul a lui Protodiakonov

4 a 2  2 l 
2
2 l  
4

   2a   t 1        
3 f  3  f  5 f  

de unde:

t  2 l 
2
2 l  
4

2a  3 f 1        
  3  f  5  f  
Pentru sare, f 3

Înlocuind în această relaţie se obţine:

 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Procedeul de calcul a lui Protodiakonov

t
2a  9,5  - după Protodiakonov;


t
d  2a  u 48  7  - după Ritter.


Deci, cele două relaţii de dimensionare dau valori apropiate.

 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Calculul lungimii unei camere

Dacă se pune condiţia ca tavanul unei camere de exploatare la un

zăcământ de sare să nu se prăbuşească sub greutatea sării de deasupra
lui, pe adâncimea H, se poate ajunge la limită la relaţia:

2H   f   d  l   d  l  H  
în care.
d – lăţimea tavanului;
l – lungimea camerei de exploatare;
σf – rezistenţa de rupere la forfecare asării;
γ – greutatea specifică aparentă a sării;
H – adâncimea la care se găseşte lucrarea considerată;

Expresia d·H·l·γ reprezintă greutatea sării de deasupra camerei

 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Calculul lungimii unei camere

Expresia

2H   f  d  l
reprezintă condiţia de rezistenţă la forfecare a pereţilor camerei de exploatare

Din expresia:

2H   f   d  l   d  H  l  
se determină lungimea unei camere, adică:

d
l
d 
1
2  f
 Dimensionarea camerelor
Deschiderea la tavan a camerelor de exploatare

Calculul lungimii unei camere

Această relaţie ne arată că lungimea tavanului camerei de

exploatare este independentă de grosimea pachetului de roci
acoperitoare sau, cu alte cuvinte, de adâncimea la care se găseşte
camera de exploatare.
 Dimensionarea camerelor

Calculul înălţimii unei camere

Formarea zonei de destindere şi repartizarea tensiunilor

în jurul unei camere de exploatare cu profil trapezoidal
 Dimensionarea camerelor

Calculul înălţimii unei camere

 Înălţimea camerelor se calculează în funcţie de forma acesteia.

Pentru camere cu profil trapezoidal, care sunt cele mai frecvente în
minele din ţara noastră, se procedează în felul următor:

-Se consideră o lucrare minieră (cameră) cu deschiderea la tavan (d),

cu lăţimea la vatră (D) şi cu înălţime (h), înclinarea pereţilor fiind (α).

-Asupra camerei de exploatare acţionează următoarele sarcini:

• greutatea corpului parabolic BGB’, care acţionează asupra tavanului;

• o parte din greutatea BGB’, care acţionează asupra pereţilor;

• greutatea proprie a prismelor triunghiulare ABC şi A’B’C’, care

acţionează asupra pereţilor.
 Dimensionarea camerelor

Calculul înălţimii unei camere

 Înălţimea maximă (h) a camerei de exploatare cu pereţi înclinaţi

se deduce, punând condiţia ca cele doua prisme triunghiulare ABC şi
A’B’C’ să nu se foarfece după planul AB şi A’B’, din cauza greutăţii
proprii şi a greutăţii exercitate de către corpul parabolic BGB’.

 Greutatea proprie a prismelor triunghiulare, pentru o lungime pe

direcţie egală cu unitatea, va fi:

1
G1   BC  h   BC  h  ctg
2

1
G1    h 2  ctg .
2
 Dimensionarea camerelor

Calculul înălţimii unei camere

Conform teoriei lui Ritter, presiunea exercitată de corpul BGB’ asupra

tavanului este:

 D2 
F    D    u .
 48  u 
Conform acestei ipoteze, suma celor doua presiuni, care acţionează
asupra lucrării, trebuie să fie egală cu rezistenţa de rupere la forfecare
a sării după suprafaţa AB(A’B’).

Pentru o parte a lucrării miniere:

1 1  D 2

   h ctg     D  
2
 u    f  h.
2 2  48  u 
 Dimensionarea camerelor

Calculul înălţimii unei camere

σf - reprezintă rezistenţa de rupere la forfecare a sării.

dar, D  d  2h  ctg   şi, înlocuindu-se, se obţine:

1 1 
   h  ctg     d  2h  ctg   
2  d  2 h  ctg   2

 u    f  h.
2 2  48  u 

Din această expresie, făcând toate calculele, rezultă valoarea lui h,

adică înălţimea camerei de exploatare.
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul al lui Seviacov

Schema de calcul a Secţiunea orizontală printr-o

principalilor parametri la exploatare cu camere şi
metoda de exploatare cu stâlpi lungi continui (după
camere şi stâlpi (după L.D. L.D. Seviakov)
Seviakov)
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul al lui Seviacov

Secţiune orizontală
printr-o exploatare cu
camere şi stâlpi scurţi
cu secţiune pătrată
(după L.D. Seviakov)
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul al lui Seviacov

 Seviacov a făcut următoarele presupuneri:

- sarcina care acţionează asupra stâlpului de susţinere este dată de
greutatea rocilor până la suprafaţă:

Dacă:
S – reprezintă suprafaţa secţiunii orizontale a prismei de roci
care revine unui stâlp;
s – suprafaţa secţiunii orizontale a stâlpului de susţinere;
h – înălţimea stâlpului de susţinere;
γ şi γ’ – greutatea specifică aparentă a rocilor acoperite şi
a celor din zăcământ; conform acestei ipoteze se poate
scrie:
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul al lui Seviacov

c
SH  sh ' 
n
în care :

n - reprezintă un coeficient de siguranţă = 1,5-3;

σc – rezistenţa de rupere la compresiune a rocii sau a substanţei
minerale utile din stâlp.

Din această relaţie se deduce:

S c  'h
 
s n   H   H
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul al lui Seviacov

 Dacă se notează cu A lăţimea unei camere, conform acestei relaţii

generale se poate stabilii proporţionalitatea între raportul suprafeţelor
şi raportul lăţimilor.

Pentru cazul stâlpilor lungi:

S A x

s x
de unde:

A
x
S
1
s
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR
DIMENSIONAREA STÂLPILOR
Procedeul de calcul al lui Seviacov

S
În această relaţie, se înlocuieşte valoarea lui
s
A
x
c  'h
 1
n   H   H
Această relaţie este valabilă pentru stâlpi lungi.

Pentru stâlpii cu secţiunea pătrată

S  A  x
2

s x2
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul al lui Seviacov

de unde:

A A
x 
S c  'h
1  1
s  nH  H

Procedeul de calcul a lui Seviacov dă rezultate foarte bune dacă

numărul stâlpilor este mare şi dacă coeficientul (n) este bine ales.
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul a lui M. Stamatiu

Secţiune orizontală
Schema de calcul
printr-o exploatare cu
a lăţimi stâlpului
camere şi stâlpi scurţi
(după Stamatiu)
cu secţiune pătrată
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul a lui M. Stamatiu

 Pentru determinarea lăţimii stâlpilor, autorul acestui procedeu de

calcul consideră că asupra unei porţiuni centrale din stâlp acţionează
presiunea P = γ · H, în care:

H - reprezintă adâncimea la care se găseşte camera, iar

asupra părţilor de stâlp apropiate de cameră acţionează o
presiune datorată greutăţii corpului parabolic ce se f
ormează şi care tinde să producă o forfecare a stâlpului
după suprafeţele AE şi A’E’.

Lăţimea totală a stâlpului este:

d1  d2  2  h  ctg
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul a lui M. Stamatiu

 Stamatiu pleacă de la ipoteza că fenomenul care se petrece

în stâlpii dintre camere este similar aceluia din laborator, în
cazul epruvetelor supuse la compresiune.

 Dacă se notează cu Rc’ rezistenţa de rupere la compresiune

a epruvetei prismatice cu secţiunea pătrată şi cu Rc rezistenţa
de rupere la compresiune a epruvetei în formă de cub, între
acestea există relaţia:

d2
R  Rc 
'
c
h
în care:
d2 – reprezintă lăţimea epruvetei, respectiv a stâlpului;
h – înălţimea epruvetei, respectiv a stâlpului;
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul a lui M. Stamatiu

Punându-se condiţia ca:

R 'c  P    H
şi înlocuindu-se se obţin:

d2
Rc    H
h
de aici:

  H 
d 2     h
 Rc 
 DIMENSIONAREA STÂLPILOR

Procedeul de calcul a lui M. Stamatiu

iar:

   H  2 
d1  h     2  ctg
 R c  