PRESIUNEA ROCILOR ÎNCONJURĂTOARE ASUPRA SUSŢINERII UNEI

LUCRĂRI MINIERE SUBTERANE

(PRESIUNEA MINIERĂ)

 Presiunea minieră reprezintă totalitatea acţiunilor generate de redistribuirea

stării naturale de tensiune din masivul de rocă deranjat în urma executării
excavaţiilor sau a construcţiilor minere, acţiuni ce au drept consecinţă
producerea de deplasări şi deformări ale rocilor înconjurătoare şi ale susţinerii.

Presiunea minieră primară se manifestă în urma acţiunilor generate de

redistribuirea stării naturale de tensiune în perioada care urmează imediat după
executarea construcţiei sau a excavaţiei miniere.

 Presiunea minieră secundară, mai mult sau mai puţin, stabilizată la un

anumit interval de timp după terminarea executării acestora şi în funcţie de
asigurarea corectă a interacţiunii dintre lucrare şi susţinere.
 PRESIUNEA MINIERĂ

 Presiunea minieră este o funcţie de interacţiune, completă şi inseparabilă,

a unui complex de factori care, prin caracterul lor, pot fi grupaţi în următoarele
grupe:
- factori naturali, respectiv caracteristicile geomecanice şi de
deformare a rocilor în care sunt realizate construcţiile subterane şi la zi;
caracterul şi particularităţile câmpului natural complet de tensiuni a masivului;

- factori tehnici, respectiv factorii spaţiali ai construcţiilor subterane

şi la zi (excavaţii, pilieri, taluzuri);

- factori tehnologici, respectiv caracterul şi particularităţile acţiunilor

asupra rocilor din jurul construcţiilor în timpul realizării şi exploatării acestora;

- factori organizatorici, respectiv procesul de organizare a

executării şi asigurării stabilităţii construcţiilor şi a exploatării acestora.
PRESIUNEA ASUPRA ZIDURILOR DE SPRIJIN
PRESIUNEA ACTIVĂ ŞI PASIVĂ
PRESIUNEA ACTIVĂ

 H 2 90  
2 
D  tg  (1)
2 2

PRESIUNEA PASIVĂ

 H2 90 

P  tg 
2 (2)
2 2
 LUCRĂRI MINIERE ORIZONTALE
PRESIUNEA DIN TAVAN

Ipotezele referitoare la mărimea presiunii rocilor din tavanul unei

lucrările miniere orizontale pot fi împărţite în două mari grupe:

1. ipoteze care consideră că asupra tavanului unei lucrări miniere

acţionează întreaga greutate a colonei stratigrafice de rocă până
la suprafaţă;

2. ipoteze care iau în considerare formarea unei bolţi de echilibru

natural;
 1. IPOTEZE CARE CONSIDERĂ CĂ ASUPRA TAVANULUI UNEI
LUCRĂRI MINIERE ACŢIONEAZĂ ÎNTREAGA GREUTATE A
COLONEI STRATIGRAFICE DE ROCĂ PÂNĂ LA SUPRAFAŢĂ

 Aceste ipoteze sunt create în special pentru cazul când lucrarea

minieră este amplasată la o adâncime mică faţă de suprafaţă, fiind mult
folosită în cazul tunelurilor.

1.1. Ipoteza blocului de alunecare:

- roci fără coeziune sau cu o coeziune mică

- roci coezive

1.2. Ipoteza lui K.V. Terzaghi

 1.1. IPOTEZA BLOCULUI DE ALUNECARE

Roci fără coeziune sau cu o coeziune mică

 1.1. IPOTEZA BLOCULUI DE ALUNECARE

Roci fără coeziune sau cu o coeziune mică

Pv  Q  2 D  tg (3)

Pv – presiunea ce acţionează asupra susţinerii

Q – greutatea coloanei stratigrafice de roci
D – împingerea activă
Φ – unghiul de frecare interioară

Q  2a  H   a

  
Pv  2a  H   a   a  H  tg  45    tg
2 2

 2
sau

 2  
Pv   a  H  2a  H  tg  45    tg 

[daN/cm2] (4)
  2 
 1.1. IPOTEZA BLOCULUI DE ALUNECARE

Roci fără coeziune sau cu o coeziune mică

Q  2 D  tg
sau

  
2a  H   a   a  H  tg   45    tg
2 2

 2
de unde:

2a
H  [m]
2   (5)
tg   45    tg


 2
 1.1. IPOTEZA BLOCULUI DE ALUNECARE

Roci cu coeziune
 1.1. IPOTEZA BLOCULUI DE ALUNECARE
Roci cu coeziune
(6)
Pv  Q  2 f
sau
Pv  2a  H   a  2   f [daN/cm2] (7)

 f  c   x  tg
Pentru rocile care posedă coeziune dar nu au unghi de frecare interioară tg
φ=0:

f C
Pv  2a  H   a  2CH  2 H   a   a  C  (8)

În condiţii de echilibru, Pv = 0 şi atunci:

2a  H   a  2CH
 1.1. IPOTEZA BLOCULUI DE ALUNECARE
Roci cu coeziune

a a  C
Dacă
C > γa· a roca nu va exercita nici o presiune asupra susţinerii

Pentru rocile care posedă coeziune cât şi unghi de frecare interioară:

1
 f  C    x  tg
2
 1 
 f  H   C    x  tg 
 2 
 1.1. IPOTEZA BLOCULUI DE ALUNECARE
Roci cu coeziune

 1 
Pv  2a  H   a  2 H   C    x  tg 
 2 
sau

 1 
Pv  2 H [a   a   C    x  tg ] (9)
 2 
în condiţii de echilibru, Pv= 0 :

 1 
2a  H   a  2 H   C    x  tg 
 2 
sau

 1 
a   a   C    x  tg 
 2 
 1.1. IPOTEZA BLOCULUI DE ALUNECARE
Roci cu coeziune

Dacă :

 1 
a   a  C    x  tg 
 2 

lucrarea minieră va fi stabilă

1.2. IPOTEZA LUI K.V. TERZAGHI
 1.2. IPOTEZA LUI K.V. TERZAGHI

C
a    Ktg
H

B1
Pv  B1 1  e B1
 [daN/cm2] (10)
K  tg  
în care

  
B1  B  h  tg  45  
 2

C – coeziunea
K – coeficientul care variază de la valoarea unitară pentru mijlocul
susţinerii la 1,5 pentru cele două limite laterale.
 1.2. IPOTEZA LUI K.V. TERZAGHI

Dacă H/B este mare, valoarea termenului exponenţial se apropie de zero şi

formula devine:

C
a 
B1
Pv  B1 (11)
K  tg
Când :

C  B1   a

Presiunea verticală asupra susţinerii va fi egală cu zero, adică lucrarea minieră

se va autosusţine.
 2. IPOTEZE CARE IAU ÎN CONSIDERARE FORMAREA UNEI
BOLŢI DE ECHILIBRU NATURAL

Ipoteza lui W. RITTER

P QD

Q – greutatea rocii cuprinsă între curba ABC şi tavan ;

D – forţa de coeziune a rocilor din interiorul curbei ABC.
Ipoteza lui W. RITTER

d
Q    ydx
0

 t  ds
D
cos 

d d
ds
P  Q  D    ydx   t 
0 0
cos
 Ipoteza lui W. RITTER

   d 2 t 
P  Q  D    d    [daN/cm2] (12)
 48   t  

-dacă P< 0, asupra tavanului lucrării miniere nu vom avea presiune, deoarece
greutatea rocii în acest caz este mai mică decât coeziunea rocii respective ;

- dacă P > 0, atunci lucrarea minieră trebuie susţinută.

Ipoteza lui M.M. PROTODIACONOV
Ipoteza lui M.M. PROTODIACONOV

Pxx
T  y  0
2
sau

P  x2
Ty
2
T- reprezintă împingerea orizontală la cheia bolţii
P  x2
y
2T
Suprafaţa segmentului de parabolă este:

2
S   2a  b
3
Ipoteza lui M.M. PROTODIACONOV

Dacă se consideră o lungime pe direcţie egală cu unitatea:

2
V   2a  b
3

Pentru a afla greutatea, se înmulţeşte cu γ:

2
P   2a  b  
3
sau
4
P   a b  [daN/cm2] (12)
3
Ipoteza lui M.M. PROTODIACONOV

- P.M. ŢIMBAREVICI aduce unele completări la ipoteza lui PROTODIACONOV:

Suprafaţa prismei triunghiulare :

1
S   2a  b  a  b
2
Volumul prismei pentru lungimea unitară va fi :

V  a b 
Greutatea rocilor din interiorul prismei:

G  a b 
Ipoteza lui M.M. PROTODIACONOV

deci :
P  a b  dar b  a  ctg
sau

a a
b 
tg f

deci :   a2 [daN/cm2]
Pmin 
f (13)
4   a2
Pmax   [daN/cm2]
3 f

Pmax> P > Pmin

Ipoteza lui M.M. PROTODIACONOV

Pmax  Pmin
Pentru roci tari : P
2
Pmax  Pmin
Pentru roci slabe :
P
2
Pmax  Pmin
Pentru roci de tărie medie : P
2

PROTODIAKONOV a stabilit şi adâncimea de la care formulele devin aplicabile :

2a
H 
90  
tg  tg
2
Ipoteza lui H. LABASS

 Autorul porneşte de la considerentul că în rocile înconjurătoare lucrărilor

miniere se formează trei zone:
- zona tensiunilor reduse
- zona tensiunilor mărite
- zona în care tensiunile se apropie de valoarea tensiunilor din masiv
Ipoteza lui H. LABASS

r
j 1

3  a  r 
j 1
r
r  p          cos
a 2 j  2  a  a 

din această relaţie se determină valoarea lui (p) :

3  a   a 
j 1 j 2
a
p  r     1      cos
r 2 j  2   r  

Dacă r = b şi reprezintă raza zonei clastice sau plastice, rezultă :

a
j 1
3  a  a 
j 2

p   rb     1      cos
b 2 j  2   b  
Ipoteza lui H. LABASS

Dacă notăm : p  PiA  PiB

în care :

j 1
a
PiA   rb  
b
3  a  a 
j 2

PiB    1      cos
2 j  2   b  