ESTIMAREA STABILITĂŢII FUNCŢIE DE ELEMENTELE GEOMETRICE

ALE LUCRĂRILOR MINIERE

Deschiderea la tavan a lucrărilor miniere se poate stabili cu relaţia:

150
2a T 
40  C F   rt  h
3  a
iar deschiderea la vatră, cu relaţia:

n  C f   rt
2a v 
a H

în care:
h – grosimea rocilor din acoperişul direct;
n – coeficient ce ţine seama de direcţia lucrări miniere faţă de
stratificaţie;
 ESTIMAREA STABILITĂŢII FUNCŢIE DE ELEMENTELE GEOMETRICE
ALE LUCRĂRILOR MINIERE


CF  - parametru reologic

De asemenea, pentru ca rocile din vatră să fie stabile, trebuie satisfăcută
inegalitatea:

4
a H U 3
 5,4     0,2 (1.1.)
 rt  2a 

Din relaţia (1.1.) se poate deduce valoarea maximă a deschiderii la tavan

a lucrării miniere pentru care aceasta este stabilă:
 ESTIMAREA STABILITĂŢII FUNCŢIE DE ELEMENTELE GEOMETRICE
ALE LUCRĂRILOR MINIERE

0,71
2a v  3
 a H  4
  0,2 
  rt 
CRITERIUL DE STABILITATE COULOMB – MOHR

 Stabilitatea masivului de rocă poate fi prognozată şi pe baza stării limită,

determinată din ipoteza de rupere Coulomb – Mohr.

 Ipoteza de rupere a lui Coulomb – Mohr, scrisă în funcţie de tensiunile

normale principale 1 şi 3, este:

1  Q  j   3 (1.2.)
 CRITERIUL DE STABILITATE COULOMB – MOHR

în care:

2  C  cos 
Q   rc -poate fi asimilat cu rezistenţa de rupere la
1  sin  compresiune într-o solicitare monoaxială

1  sin 
j
1  sin 
Din relaţia (1.2.) rezultă:

Q   rc   1  j   3 (1.3.)

Iar din expresia (1.3.) obţinem:

1  3 
Ks  1  j    1
 rc  1 
 IPOTEZE DE CALCUL ALE PRESIUNII MINIERE ASUPRA
LUCRĂRILOR MINIERE ORIZONTALE

Ipoteza lui Z. ZASLAVSKI şi F.A. BELAENKO

    a H10  rc   

    0   
  ra    a  H
2
  
Pv  0,1     
 ln 1  0,1 t  e rc
1 
 
  rc    rc 
  
  
   

0 = 30 MPa;
ra – reacţiunea susţinerii provizorie;
t – timpul de montare a susţinerii definitive
Se aplică la susţinere rigidă
Ipoteza lui Z. ZASLAVSKI şi F.A. BELAENKO

   0,85 a H15 rc  ra  

2

    
 0  
 ra 
2
a H    rc  
P1   0,85   ln 1  0,08 t   e  1 
15   rc   rc  
  
  
    

2
 
 a H10  rc

ra


  ra 
3
  0  
t  4,84     e  rc
 1
 a  a   
 
Ipoteza lui Z. ZASLAVSKI

 4  b  Pp 
P   a  a      1  
3  a  2 
t
Pp 
0

t 
 a  H 
 1 

 1 e 
        t 1 
 

E  1   


a  H  1,12 a t 
 H
lld 
b  7a  C    1 e
lld  

Ipoteza lui Z. ZASLAVSKI

Pp – potenţialul plastic
0 – deformaţia instantanee;
C - coeficient în funcţie de înclinarea stratelor;
E – modulul de elsticitate al rocilor;
; ; ;  - parametrii reologici ai rocilor;
lld – rezistenţa de lungă durată a rocilor;
t – durata de activitate lucrării miniere.

Ipoteza lui K.V. KOSELEV şi A.G. TOMASOV

 a H 
P    B   ad   a 1   b 
 m   rc 
B – deschiderea lucrării miniere;
 - coeficient ce ţine seama de modul de dezvelire a rocilor din acoperiş;
 = 1 – acoperiş sub formă de plăci;
 = 0,7 – acoperiş boltit;
Ipoteza lui K.V. KOSELEV şi A.G. TOMASOV
a1 = 4 pentru roci omogene;
a1 = 4,5 pentru roci stratificate;
a1 = 5 pentru roci fisurate;
b – coeficient funcţie de direcţia lucrării miniere faţă de stratificaţie;
b = 1,1 – lucrare minieră perpendiculară pe stratificaţie;
b = 1,05 – lucrare minieră sub un unghi faţă de stratificaţie;
b = 1 – lucrare minieră paralelă cu stratificaţia.

Ipoteza funcţie de tehnologia de execuţie a lucrării miniere

t

C d  Pt  e T
P
G*
 Z  1  1
G
Ipoteza funcţie de tehnologia de execuţie a lucrării miniere

 
t


Pt  P0  P2  1  e K tc 
 
 
2a
K tc 
Trel  V

E  1   s  a2  b  2 
Z  2     1  2 s 
E s  1    b  a 2  a  
Ipoteza funcţie de tehnologia de execuţie a lucrării miniere

T = 24 ore;
Ktc – coeficient ce ţine seama de tehnologia de execuţie;
Trel – timpul de relaxare al rocilor de pe conturul lucrării miniere;
V – viteza de săpare a lucrării miniere;
s – coeficientul lui Poisson pentru materialul de susţinere,

G* - coeficient cu valori cuprinse între 3 -5;

G

Ipoteza lui V. ARAD

 P
K t 2 i  t 2 
P     a  H 3  C F  e  a H 
 


Ipoteza lui V. ARAD

  t 1 
K t1 
1       

K t2 


 1

  1          


P  0 
2
 C F   a  H  1   0     2
0     3
0
    2
C f 
 
CF; ; ; ; ;  - parametrii reologici ai rocilor;
Pi – reacţiunea susţinerii;
0 – ungiul polar, în radiani.
 PRESIUNEA LATERALĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

Presiunea laterală:

h   
Rb   2  h 0  h  tg 2   45  
2  2
 PRESIUNEA LATERALĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

în care:
h – înălţime lucrării miniere;
h0 – înălţimea de încărcare a elementelor parabolice superioare;
 - unghiul de frecare interioară a rocilor laterale;

În această relaţie nu se cunoaşte h0.

Deschiderea bolţii de echilibru natural 2a1 va fi:

2  a 1  2a  2c
a1  a  c
de unde:

 90   
c  h  ctg     h  ctg  
 2 
 PRESIUNEA LATERALĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

90  
a 1  a  h  ctg 
2
a1
b 1  a 1  ctg  1 sau b1 
tg  1

În care:
1 – unghiul de frecare interioară a rocilor din tavan.
De aici:

 90   
a  h  ctg   
 2 
b1 
tg  1
 PRESIUNEA LATERALĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

 90    
a  h  ctg   
1  2 
h0  
 tg  1

  90     
 a  h  ctg    
  h  2  1  2   2  90   
Rb     h   tg   
2   tg1   2 
 
 
 PRESIUNEA DIN VATRĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

 PRESIUNEA DIN VATRĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

Presiunea activă:

  
Pa     H1  x 0   tg   45  
2

 2
Rezistenţa pasivă a prismei de umflare:

90  
R p    x 0  tg  2

2
Dacă se pune condiţia de echilibru, adică se egalează cele, două forţe,
se poate determina până la ce adâncime se produce mişcarea rocilor din
vatră:
 PRESIUNEA DIN VATRĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

   2  
 H1  x 0   tg   45      x 0  tg   45  
2 

 2  2

   2   2  
x 0  tg   45    H1  tg   45      x 0  tg   45  
2  

 2  2  2

       
  H1  tg 2   45       x 0  tg 2   45     tg 2   45   
 2   2  2 
 PRESIUNEA DIN VATRĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

 
H1  tg 2   45   
 2
x0 
   
tg 2   45     tg 2   45   
 2  2


1
2
2
 2 
R 0     x 0  2  x 0  H1  tg   45 

2


1 2  
Q 0     x 0  tg   45  
2 

2  2
 PRESIUNEA DIN VATRĂ

Ipoteza de calcul a lui P.M. ŢIMBAREVICI

Diferenţa D0 a acestor forţe produce împingerea din vatră:

  
D0  R0  Q0 
1
2
    
    x 02  2  x 0  H1  tg2   45     x 02  tg 2   45   
2 2 
  

Valoarea presiunii din vatră N este dată de relaţia:

 
N  D 0  tg   45   
 2
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui M.M. PROTODIAKONOV

  
P    H  tg   45  
2

 2
 - greutatea specifică aparentă a rocilor în care s-a săpat puţul;
H – adâncimea la care se determină mărimea presiunii, respectiv
adâncimea puţului;

  
  tg   45  
2
- coeficientul împingerii laterale;
 2

 - unghiul de frecare interioară a rocilor în care este săpat puţul;

Atunci când puţul se sapă în roci de natură litologică diferită, autorul

recomandă ca unghiul de frecare interioară () să se determine din
media ponderată a coeficientului de tărie:
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui M.M. PROTODIAKONOV

f  tg
Dacă puţul străbate strate cu grosimi diferite:
h1; h2; …hn – având coeficienţi de tărie diferiţi;
f1; f2; …fn – valoarea medie a coeficientului de tărie se va calcula cu relaţia:

h f
i 1
i i
fmed 
H
De aici:

  arc  tgfmed
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui P.M. ŢIMBAREVICI

n
  
P    i  h i  tg   45  
2

i 1  2
i = 1, 2, 3, …,n
în care:
 - unghiul de rezistenţă interioară a
rocilor;
i; hi – greutatea specifică aparentă şi
grosime startului (i);
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui P.M. ŢIMBAREVICI

 1 2  n1  2  
P   n   h1   h 2  ...   h n1  h n   tg   45  


n n n   2

1; 2… n – greutatea specifică aparentă a rocilor din stratele traversate de puţ;
h1; h2; …hn – grosimile diferitelor strate traversate de puţ;

dacă:

1  n1
 h1  ...   h n 1  h 0
n n
 PRESIUNEA ASUPRA LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE

Procedeul de calcul al lui P.M. ŢIMBAREVICI

formula pentru determinarea epurei va avea forma:

90  

P   n   h 0  h n   tg
2