REPARTIZAREA TENSIUNILOR ÎN ROCILE DIN

JURUL EXCAVAŢIILOR SUBTERANE

(STAREA SECUNDARĂ DE TENSIUNE)

 Dacă în interioul unui masiv oarecare, care are o stare de

tensiune bine definită, vom executa o excavaţie, starea de
tensiune iniţială se modifică creîndu-se o redistribuire a
tensiunilor.

 Această nouă stare de tensiune este efectul: slăbiri masei

de rocă, forţelor tectonice, al volumului de expansiune a rocii,
fenomenului de umflare.

 Deci apariţia stării secundare de tensiune este o funcţie de

interacţiunea completă şi inseparabilă a unui complex de
factori:
 CARACTERUL ŞI
CARACTERISTI CARACTERUL
GRUPA PARTICULARITĂŢILE
CILE DE CÂMPULUI
FACTORILOR ACŢIUNILOR
DEFORMARE A NATURAL DE
SPAŢIALI AI ASUPRA ROCII DIN
ROCILOR DIN TENSIUNE A
EXCAVAŢIEI JURUL LUCRĂRII ÎN
JURUL MASIVULUI DE
MINIERE TIMPUL EXCAVĂRII
EXCAVAŢIEI ROCĂ
ŞI EXPLOATĂRII
- metode de excavare
- natura şi
- forma profilului - caracteristicile a rocii;
valoarea stării
excavaţiei; de legătură - solicitările dinamice
naturale de
- dimensiunea create în timp create în timpul
tensiune de
secţiunii de fenomenele săpării lucrării şi a
origine
transversale; geologo- celor din apropierea
gravitaţională;
- raportul dintre tectonice; lor;
- natura şi
lăţime, lungime - -modificarea
valoarea stării
şi înălţime; caracteristicile: propietăţilor în timp
naturale de
- gradul de fizice, datorită interacţiunii
tensiune de
apropiere faţă de mecanice, climat minier-rocă;
origine tectonică
excavaţiile elastice, - tipul şi
sau ereditară;
vecine, paralele reologice, ale caracteristicilesusţine
- adâncimea de
şi cu care se rocilor. rii definitive;
amplasare a
intersectează. - durata de activitate a
lucrării miniere.
lucrării miniere.
1. Repartizarea tensiunilor în rocile din jurul
lucrărilor miniere orizontale executate în:

- medii elastice, omogene şi izotrope

- medii plastice sau clastice

2. Repartizareatensiunilor în jurul lucrărilor

miniere verticale executate :

- medii elastice, omogene şi izotrope

- medii plastice sau clastice
 REPARTIZAREA TENSIUNILOR ÎN ROCILE DIN JURUL
LUCRĂRILOR MINIERE ORIZONTALE EXECUTATE ÎN
MEDII ELASTICE, OMOGENE ŞI IZOTROPE

Ipoteza lui Fenner

p m r 2  a2 p m  2  4  a2 3  a2 
r       1  2  2   cos 2  
2 m 1 r 2
2 m 1  r r 

p m r 2  a2 p m  2  3  a4 
       1  4   cos 2  
2 m 1 r 2
2 m 1  r 

p m2  2  a2 3  a4 
 r     1  2  4   sin  2  
2 m 1  r r 
Tensiunile principale max; min; max pot fi calculate cu următoarele relaţii:

 r   1
 4  2   r    
2
max
min  
2 2

1
4     r    
2
 max
min  2

Din analiza tensiunilor în jurul lucrărilor miniere orizontale se constată că:

-în tavanul şi vatra lucrărilor miniere apar tensiuni de tracţiune;

- în pereţii laterali apar concentrări de tensiuni de compresiune.

Pentru ca lucrarea minieră să fie stabilă trebuie satisfăcute relaţiile:

max  c

1  2
1   3   a  H  t
1 

 1   3 1 1  2
 max    a  H   f
2 2 1 

Dacă aceste condiţii nu sunt satisfăcute, atunci lucrarea minieră trebuie

susţinută
Ipoteza lui Kerisel

 a2 
 r   a  H  1  2 
 r 

 a2 
    a  H 1  2 
 r 

 r  0
 REPARTIZAREA TENSIUNILOR ÎN ROCILE DIN
JURUL LUCRĂRILOR MINIERE ORIZONTALE
EXECUTATE ÎN MEDII PLASTICE SAU
CLASTICE
Ipoteza lui Labasse

r
j 1

3 r
j 1
r
 r  pi          cos 
a 2  a  a 

  j  r
 În conformitate cu această ipoteză în jurul lucrării miniere se formează 3 zone:
- zona tensiunilor reduse;
- zona tensiunilor mărite;
- zona de trecere către tensiunile din masiv.

Cele 3 zone nu au un caracter static, ele evoluând în strânsă legătură

cu reacţiunea susţinerii.

Considerând că suprafaţa învelitoare a primei zone în care rocile sunt

sfărâmate şi afânate este de formă cilindrică, raza acestei zone se va putea
determina cu relaţia:

2   z   j  1   c
b  a j 1 m
 j  1   c
Ipoteza lui Kastner

- în domeniul plastic sau neelastic de deformare

 c  r  
j 1

r     1
j  1  a  

c  r
j 1

   j     1
j  1   a  

- la limita dintre cele două zone

 c  r  
j 1

r     1
j  1  a  

 c  r  
j 1

  2   z      1
j  1  a  
- în domeniul elastic

 b 2  b 2  c  r  
j 1

 r   z  1  2   2     1
 r  r j  1  a  

 b 2  b 2  c  r  
j 1

    z  1  2   2     1
 r  r j  1  a  
 REPARTIZAREA TENSIUNILOR ÎN JURUL LUCRĂRILOR
MINIERE VERTICALE EXECUTATE ÎNTR-UN MASIV
ELASTIC, OMOGEN ŞI IZOTROP

Ipoteza lui Fenner

  a2 
r    a  H 1  2 
1   r 
  a2 
    a  H  1  2 
1   r 
Pentru ca lucrarea minieră să fie stabilă , este necesar să fie satisfăcută relaţia:

2
  a  H   rc
1 
 REPARTIZAREA TENSIUNILOR ÎN JURUL
LUCRĂRILOR MINIERE VERTICALE EXECUTATE
ÎN MEDII PLASTICE SAU CLASTICE

Ipoteza lui Labasse

Expresiile de variaţie a stării secundare de tensiune din jurul puţului are
forma:
- pe conturul lucrărilor miniere:

j 1
r
 r  pi   
a

r
   j   r  j  pi    j  1
a
- în exteriorul zonei de curgere:

 b2 
 r  i   a  H  1  2  sin  
 r 

 b2 
   i   a  H  1  2  sin  
 r 

- mărimea zonei de roci sfărâmate se calculează cu relaţia:

1  sin   a  H
b  a j 1 
j  ra
- condiţia de stabilitate a unei lucrări miniere verticale executate în roci
clastice sau cu coeziune mică este dată de relaţia:

ra  a  a

- pentru cazul când avem roci plastice care posedă o oarecare coeziune
(C) expresiile tensiunilor în zona de curgere sunt date de relaţiile:

j 1
r
 r   pi  C  ctg      C  ctg
a

  j   r
- din relaţiile de mai sus se poate determina reacţiunea susţinerii cu relaţia:

j 1
1 a
pi      1  sin     
2 b