DETERMINANUL DE ORDIN N AL UNEI MATRICI

I. Permutări

Definiţie: Fie n 
. O funcţie  :{1, 2,..., n} {1, 2,..., n} se numeşte permutare de grad n.
 bijectivă
 1 2 3 ... n 
Notaţie:  :{1, 2,..., n} {1, 2,..., n} şi  
 2  ...  n  (permutare de grad n).
(1) 
 3
 
Sn este mulţimea tuturor permutărilor de n elemente.
Numărul tuturor permutărilor de grad n este n!.

Produsul (compunerea) permutărilor 1 2 3 n

 ... 
Definiţie: Fie  ,  Sn . Permutarea        se
  2   3 ...   (n)
1
numeşte compunerea (produsul) permutărilor  ,  şi se notează 
Sn

Notaţie:     ;     ;.....   
2 3 2 n1 n

Observaţie:

 () ,  astfel încât      ( produsul permutărilor nu este operaţie comutativă)

Sn

Proprietăţile înmulţirii

1. Înmulţirea permutărilor este asociativă:       ,  , ,  Sn ,

2. Elementul neutru: e  Sn ,e = 1 2 3 .... n

1 2 3 .... n
a.i.   e  e    ,  Sn iar e se numeşte permutarea identică.


3. Orice permutare are inversă:   S n 1  S a.î.   1   1   e

 Transpoziţii
Definiţie: Se numeşte transpoziţie de grad n permutarea   cu proprietatea
Sn
 j, pentru k  i
 (k)  pentru k  j Notaţie:   i, j 
i,
i, j
 i, j
k,
 pentru k  {i, j}
Proprietăţi:
1. i, j    j, i 4. Orice transpoziţie este o permutare impară.
5. Numărul transpoziţiilor de gradul n este egal cu
 1

2. i, j   i, j C n2.


i, j 
2
3. e

Inversiuni, signatura (semnul) unei permutări

Definiţie: Fie i, j {1, 2,..., n}, . Se defineşte inversiune a  o pereche ordonată
permutării Sn
i, j cu i  şi   j    i .
 j
n  n 1
Numărul inversiunilor unei permutării  se notează cu m   şi 0  m    C2  .
n
2
m 
Definiţie: Număru     1 se numeşte signatura (semnul) permutării .
Definiţie: Permutarea  se numeşte permutare pară dacă     1 şi permutarea  se numeşte
permutare impară dacă     1.
Observaţii:
Orice transpoziţie este permutare impară.
      i   j 
1i jn
, ()  S .
n
i j
Dacă  ,  Sn , atunci          .
      ,()  S şi  en  1 .
1

Permutarea   Sn este pară (respectiv impară) dacă ambele permutări  şi  au acelaşi semn
(respectiv semne contrare).
Orice permutare din Sn este un produs de transpoziţii.

Determinanţi

Fie M  1,2,...,m det( A)    ( )a1 (1) a2 (2)

şi
n ( ) . Numărul  an (n)
 Sn

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
 se numeşte determinantul
matricei A sau determinant de ordin n.
Observaţii:
1. Un determinant de ordin n este determinantul unei matrice pătratice de ordin n.

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
 2. Determinantul de ordin 2:
a11 a12  a a  a a .
11 22 12 21
a21 a22
3. Determinantul de ordin 3:
a11 a a
12 13
a21 a22 a23  a11a22a33  a13a21a32  a12a23a31  a13a22a31  a11a23a32  a12a21a33
a31 a32 a33

Teorema lui Hamilton – Cayley: Dacă

A atunci A2  Tr(A)  A  det(A) 2  O2
2( ) I

Proprietăţile determinanţilor:
1. Determinantul unei matrici este egal cu determinantul matricei transpuse.
2. Dacă toate elementele unei linii (sau ale unei coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci
determinantul matricei este nul.
3. Dacă într-o matrice schimbăm două linii (sau coloane) între ele obţinem o matrice care are
determinantul egal cu opusul determinantul matricei iniţiale.
4. Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice sau proporţionale atunci determinantul său
este nul.
5. Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrice
obţinem o matrice al cărei determina
6. Fie A  (aij )1i, jn n ( ) o matrice pătratică de ordinul n. Dacă toate elementele liniei i sunt


de forma a  a'  a'' , () j  1, n şi A' ( A'' ) este matricea care se obţine din A
respectiv
ij ij ij

înlocuind elementele de pe linia i cu elementele ai' ( respectiv a''i ), () j  1, n atunci

j j
det(A)  det(A' )  det(A'') .
7. Dacă o linie (sau o colană) a unei matrice pătratică este o combinaţie liniară de celelalte linii
(sau coloane) atunci determinantul matricei este zero.
8. Dacă la o linie (sau o colană) a unei matrice adunăm elementele altei linii (sau coloane)
înmulţite cu acelaşi număr, atunci această matrice are acelaşi determinant ca şi matricea iniţială.
9. Determinantul produsului a două matrice este egal cu produsul determinanţilor celor două
matrice: det(AB)  det(A) det(B) , ()A, B  n ( ) .
10. Dacă A n ( ) det(An )  (det( A))n .
atunci
11. Dacă A n ( ) şi   atunci det( A)   n det(A) .

Definiţie: Fie d un determinant de ordin n. Determinantul de ordin n care se obţine din d prin
1
suprimarea liniei i şi coloanei j se numeşte minorul elementului aij şi se notează cu dij .
Definiţie: Numărul (1)i j i se numeşte complementul algebric al elementului a şi se notează cu  ij
ij
d j

.
Dezvoltarea determinantului după linia i sau după coloana j

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
Dacă d un determinant de ordin n, atunci dezvoltarea determinantului după linia i este:
d  ai1i1  ai 2i 2 ...  ainin ,1 i  n
Dacă d un determinant de ordin n, atunci dezvoltarea determinantului după coloana j este:
d  a1 j1 j  a2 j2 j  ...  anjnj , 1 j  n


Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
 Aplicații ale determinanților în geometrie

Ecuaţia dreptei determinată de două puncte distincte

x y 1
1. Ecuaţia dreptei determinată de punctele A x1, y1  , B  x2 , este  AB : y1 1  0 ,
y2  y2 1
x1
x2

x' y' 1
Observaţie: Un punct M  x, y aparţine unei drepte dacă x1 y1 1  0 .
x2 y2 1
x1 y1 1
2. Condiţia de coliniaritate a punctelor A x1, y1 , B  x2 , y2 , C(x3, y 3) y2 1  0 .
este x2 y3 1
x3
ax0  by0 
c a2  b2
3. Distanţa de la punctul M 0  x0 , la dreapta h : ax  by  c este d  M , h  .
y0  0 0

4. Aria suprafeţei triunghiulare  ABC  , unde A x1, y1 , B  x2 , y2  , C  x3, y3  , este

1 x1 y1 1
A    , unde   x y 1.
 ABC 2 2
2
x3 y3 1

Exemple de itemi de tip examen de bacalaureat

1 2 3 4
1. Fie permutarea   S4 ,    .
 3 4 2 1 
a) Calculați  ;
4

b) Determinaţi numărul elementelor mulţimii A   n

n  N* ;
c) Rezolvaţi ecuaţia  xe;
2013

d) Determinaţi semnul permutării  ;

e) Rezolvaţi ecuaţia x4   .

1 2 3 4 5 
2. Se consideră permutarea   S .
 5
 3 1 5 4 2
a) Să se calculeze signatura permutării  .
b) Să se calculeze  2014 .

c) Să se rezolve ecuaţia  1 2 3 4 5
x   .

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
  
  4 5 2 3 1

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
  3 4 1 2 1 0
3. Se consideră matricele A  2 3 , B  1  şi I 2   .
   1  0 1
a) Să se calculeze matricea B2 , B2  B  B.
unde
1  3  4
b) Să se verifice că  .
A   2 3 
c) Să se arate că C 4  64  I , unde C  B2  A1 .
2
 1  1   1 0 0
4. Se consideră matricele  
  
X  2 ,Y  2  şi I  0 1 0 . Definim matricea A  X Y t
    3 
 0 0 1
 3 
3
     
t
unde Y este transpusa matricei Y.
1  3

a) Să se arate că matricea 2  6 .
  9
A2

4
3 6
b) Să se calculeze determinantul matricei A.

  6
5. Se consideră matricea 2 An  A. .A
 , nN .
*
  M 2 (R). Se
A    3notează
 denori

1
a) Să se calculeze determinantul matricei A.
b) Să se arate că A2  A3  O2 .
c) Să se calculeze suma A  2  A2 ... 10  A10.

6. Se consideră matricele 9
X  a y , A  cu a, x, y  R B  0.

x  1 şi 0
a
a) Să se arate că dacă

X  A  B , atunci a2  9 x  0. 
b) Să se determine valorile reale ale numărului a pentru care determinantul matricei A este nenul.

 0
7. Se consideră matricea 5   M 2 (R).
A 1

0
a) Să se calculeze A2  A, A2  A A..
unde5 0
b) Ştiind că  n
 An   ,

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar
 0 1 A...
 A
 , să se rezolve ecuaţia
n  N, n  2 şi An  denori

det(An )  2  5n 125.
c) Să se determine matricea B  A  A2 ...  A2008.

 1 2  4  2 1 0
8. Se consideră matricele A  2 2 , B   1  şi I 2   1  în M 2 (R).
    0  
a) Să se verifice AB  BA.
că
b) Să se calculeze A2  B 2 , A2  A A. B2  B  B.
unde şi
c) Să se arate că C  5  I , unde C  A  B .
4 4
2

Federația Națională a
INSPECTORATUL SCOLAR Asociațiilor de Părinți -
JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA Învățământ Preuniversitar