Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PERMUTÃRI NOŢIUNEA
DE PERMUTARE În clasa a X-a s-a definit noţiunea de mulţime finită ordonată şi s-a determinat numărul
de funcţii bijective f : A B, unde A şi B sunt mulţimi finite. Fie A a , a , ..., a 12 n o mulţime finită cu
n elemente, * n . N DEFINIŢIE Se numeşte permutare a mulţimii A, oricare mulţime ordonată
formată cu elementele acesteia. O permutare a mulţimii A se poate scrie sub forma 12 n a , a , ..., a ,
unde ii i i , i , ..., i 1, 2, ..., n . 12 n Se observă că această permutare este descrisă de funcţia bijectivă
f : A B, k ik f a a , k 1, 2, ..., n , descriere care poate fi reprezentată şi sub forma următorului
tablou: 12 k n 12 k n ii i i a a ... a ... a . a a ... a ... a Pe linia întâi a tabloului sunt scrise elementele
mulţimii A, iar pe linia a doua sunt scrise valorile funcţiei f, valori care sunt elementele lui A scrise în
ordinea dată de funcţia bijectivă f. De asemenea, funcţiei f i se poate asocia funcţia bijectivă: : 1,
2, ..., n 1, 2, ..., n , k i , func k ţie care poate fi reprezentată sub forma: 12 k n 1 2 ...
k ... n . i i ... i ... i În acest mod, permutarea 12 n a , a , ..., a a mul ii i ţimii A este bine descrisă de
funcţia bijectivă . De aceea studiul permutărilor mulţimii finite A cu cardinalul A n se poate face
studiind permutările mulţimii 1, 2, ..., n , adic ă a funcţiilor bijective : 1, 2, ..., n 1, 2, ..., n .
NE REAMINTIM! Fie A a ,a , ,a 12 n şi f : 1, 2, , n A funcţie bijectivă. • Perechea A, f
se numeşte mulţime finită ordonată. Fie A şi B mulţimi având cardinalul A n, B m. • Numărul
funcţiilor bijective de la A la B este: 0, n m . n!, n m 1 Elemente de calcul matriceal şi sisteme
de ecuaţii liniare • I. PERMUTĂRI 6 DEFINIŢIE Se numeşte permutare de gradul n a mulţimii A 1, 2,
..., n orice funcţie bijectivă : A A. Mulţimea permutărilor de gradul n se notează S , n iar
elementele ei se vor nota de regulă cu literele greceşti , , , , ..., eventual înso ţite de indici. Se
obişnuieşte ca o permutare de gradul n să se reprezinte astfel: 1 2
3 ... k ... n . 1 2 3 ... k ... n Cardinalul mulţimii Sn este: S n!. n Exemple a) Pentru n 1, A 1 şi 1 1 S
. 1 b) Pentru n 2, A 1, 2 şi 2 12 12 S ,. 12
21 c) Pentru n 3, A 1, 2, 3 şi 3 123 123 123 S ,,, 123 132 231
123 123 123 ,, . 213 312 321 PERMUTĂRI DE GRADUL n PARTICULARE a)
Permutarea n 1 2 3 ... k ... n e S ,e 1 2 3 ... k ... n se numeşte permutarea identică de gradul
n. b) Permutarea ij n S , de forma: ij 1 2 3 ... i 1 i i 1 ... k ... j 1 j j 1 ... n , 1 2 3 ... i 1 j i 1 ... k ... j 1 i j 1 ...
n care schimbă doar elementele i şi j între ele, celelalte rămânând
neschimbate, se numeşte transpoziţie. Transpoziţia ij poate fi descrisă prin următoarea lege de
corespondenţă: ij i, k j k j, k i . k, k i, k j Elemente de calcul matriceal şi sisteme de
ecuaţii liniare • I. PERMUTĂRI 7 Exemplu Pentru n 3 există transpoziţiile: 12 13 23 123 123 123 ,,. 213
321 132 Se observă că 12 21 13 31 23 32 ,,. OPERAŢII CU
PERMUTĂRI. PROPRIETĂŢI 2.1. COMPUNEREA PERMUTĂRILOR DE GRADUL n Fie n , S. Deoarece
aceste permutări au acelaşi domeniu şi acelaşi codomeniu, are sens operaţia de compunere a acestora,
obţinându-se funcţiile şi pe mulţimea A 1, 2, ..., n cu valori în mulţimea A. Permutările şi
fiind funcţii bijective, se obţine că funcţiile , sunt funcţii bijective, deci permutări de gradul
n. Aşadar, compunerea permutărilor n , S sau produsul permutărilor n , S este permutarea
: A A, k k , k A. Compunerea de permutări se notează mai simplu .
Operaţia care asociază oricăror două permutări n , S permutarea S se nume n şte operaţia de
compunere (înmulţire) a permutărilor de gradul n. Dacă
1 2 ... n 1 2 ... n , , 1 2 ... n 1 2 ... n atunci produsul se scrise sub forma
1 2 ... n . 1 2 ... n Exemplu Fie 3 123 123 , S, , . 312 132 Să
calculăm şi . Avem: 123 123 123
312132 123 123 123 . 132 321 2 Temă Efectuaţi: a) 1234 1234 ; 4132
3214 b) 1234 1234 ; 1423 1234 c) 1234 1234 . 1234 4321
Elemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare • I. PERMUTĂRI 8 123 123 132 312
123 123 123 312 123 . 213
Se observă că . 2.2. PROPRIETĂŢI ALE COMPUNERII PERMUTĂRILOR DE GRADUL n P1.
Proprietatea de asociativitate Compunerea permutărilor de gradul n este operaţie asociativă:
,, Sn . Această proprietate rezultă din faptul că operaţia de compunere a funcţiilor
este asociativă. P2. Proprietatea elementului neutru Permutarea identică de gradul n, e S, n este
element neutru pentru operaţia de compunere a permutărilor de gradul n: S , au loc egalit n ăţile
e e . P3. Orice permutare de gradul n are inversă. 1 S , S astfel încât n n
1 1 e. Permutarea 1 se numeşte inversa permutării . Pentru determinarea inversei permutării
1 2 ... k ... n 1 2 ... k ... n se au în vedere corespondenţele k k şi
1 k k. Aşadar, 1 1 2 ... k ... n , 1 2 ... k ... n după care se
ordonează prima linie. Exemplu Fie permutarea de gradul 5, 12345 . 45132 Inversa
permutării este permutarea 1 45132 , 12345 care după ordonarea liniei întâi devine:
1 12345 . 35412 Se verifică uşor că 1 1 e. P4. Compunerea permutărilor de
gradul n nu este operaţie comutativă. Aşadar, n , S astfel încât . Exemplu