Algebră Curs 4 Aplicații liniare 1

Curs 4

APLICAŢII LINIARE

Definiţii.
1. Fie U/K , V/K două spaţii vectoriale . Funcţia f : U  V este aplicaţie liniară sau
morfism dacă îndeplineşte condiţiile
 f u  v   f u   f v 
 ,  u , v  U, α  K
f  u    f u 
2. Dacă V  U atunci aplicaţia liniară f se numeşte endomorfism .
3. Funcţia f : U  V este izomorfism dacă şi numai dacă f este aplicaţie liniară şi f este
bijectivă .
4. Dacă U  V şi f este izomorfism atunci f se numeşte automorfism .
5. U ~  V dacă şi numai dacă există un izomorfism f : U  V .
6. Nucleul aplicaţiei f este Ker f =  u  U f (u)  0 V 
7. Imaginea aplicaţiei f este Im f =  v  V  u  U a.î. f (u)  v
8. Mulţimea tuturor aplicaţiilor liniare definite pe spaţiul U cu valori în spaţiul V se
notează L K (U, V)  f : U  V f aplicatie liniara
9. End K (V)  f : V  V f aplicatie liniara =mulţimea endomorfismelor pe V se
noteaz
Proprietăţi.
 f 0 U   0 V
 f  u   f u  ,  u  U .
Teorema 1. f este aplicaţie liniară dacă şi numai dacă f u   v   αf u   βf v 
α, β  K, u, v  V .
Teorema 2. L K (U, V) este spaţiu vectorial peste K.
Exemple.
s
1. Fie V/K un spaţiu vectorial şi U  V , 1U : U  V , 1U (x)  x , x  U .
 
2. Fie A  M n (K) ; fA : Kn Kn ; f A x 1 ,..., x n   A  x 1 ,..., x n  t .
t

3. Fie K un corp comutativ şi p k : K n  K , p k (x 1 , x 2 ,..., x n )  x k .

4. D : C1 a, b  C 0 a, b , D(f)  f  (operaţia de derivare)
5. I : C 0 a , b  IR ; I(f)   f(x)dx .
b

a
b
Propoziţia 3. Fie U/K şi V/K două spaţii vectoriale cu dimU  n , B  e1 ,..., e n  U şi
vectorii v1 ,..., v n  V . Atunci există o unică aplicaţie liniară f : U  V astfel încât
f e i   v i ,  i  1, n .
Teorema 4. Dacă U/K , V/K sunt două spaţii vectoriale şi f  L K (U, V) atunci
s
1. Ker f  U
s
2. Im f  V
3. f este injectivă dacă şi numai dacă Ker f  0 U  .
4. f este surjectivă dacă şi numai dacă Im f  V .
Algebră Curs 4 Aplicații liniare 2

Exemplu. Fie funcţiile f : IR 3  IR 2 x  şi g : IR 2 x   M 2 IR  definite prin

 2 2  3 
f a , b , c   a  b  b  c  x  a  2c  x 2 , g   x  x 2    .
     
a) Să se calculeze nucleul şi imaginea pentru f şi g ;
b) Stabiliţi dacă f şi g sunt bijective şi în caz afirmativ calculaţi inversele ;
c) Calculaţi g  f ; Se poate calcula f  g ?
Rezolvare.
 
a) Ker f  a , b , c   IR 3 f a , b , c   0 IR 2 x  . Rezolvăm ecuaţia f a , b , c   0 IR 2 x 
a  b  b  c  x  a  2c  x 2  0   
 a  b  c  0  Ker f  0 IR 3  f este injectivă.
Avem dim IR  dim Ker f  dim Im f , de unde obţinem dim Im f  3  dim IR 2 x  , dar
3

S
Im f  IR 2 x . Atunci Im f  IR 2 x  , deci f este surjectivă  f este bijectivă . Pentru g
2  0
 2  3  0
 2 2   3 
 
avem Ker g  p  IR 2 x  gp   0 M 2 IR   

  0 M 2 IR    
     0
     0
 
p  0 IR 2 x   Ker g  0 IR 2 x   g este injectivă . Obţinem
dim Im g  dim IR 2 x   dim Ker g  3  Im g  M 2 IR   g nu este surjectivă  g nu este
  2 2  3  
inversabilă. Im g  g p  p  IR 2 x      , ,   IR  .
    
c) f este bijectivă , deci există f 1 : IR 2 x   IR 3 . Rezolvăm ecuaţia f a , b , c   p unde
a b    a  2  2  
 
p    x  x  IR 2 x 
2
 bc    b    2  
 a  2c    c      
 
 f 1   x  x 2   2  2   ,   2    ,        .
d) g  f : IR 3  M 2 (IR ) ,  
g  f a , b, c   g a  b   b  c x  a  2c x 2 
 2a  b  2b  c   3a  2c   2a  2b  3a  2b  4c 
    .
 a  2c a  b  a  2c   a  2c 2a  b  2c 
Compunerea f  g nu există .
Teorema 5.
1. Dacă f : U  V este izomorfism, atunci f 1 : V  U este izomorfism .
2. Dacă f : U  V, g : V  W sunt izomorfisme, atunci g  f : U  W este izomorfism .
Teorema 6. Fie U/K , V/K două spaţii vectoriale şi f  L K (U, V) .
1. Dacă S  v1 ,..., v k  este sistem de generatori pentru U, atunci f S este sistem de
generatori pentru Im f
b b
2. Dacă B   e1,...,e n  U şi f este injectivă atunci f B   Im f .
Teorema 7.
1. Fie V/K un spaţiu vectorial cu dimV  n . Atunci V ~  Kn .
2. Fie U/K , V/K două spaţii vectoriale . Atunci U ~  V  dimU  dimV .
Definiţie. Dacă U/K , V/K sunt două spaţii vectoriale şi f  L K (U, V) atunci
dim(Kerf) se numeşte defectul lui f şi se notează def f .
dim(Imf) se numeşte rangul lui f şi se notează rang f .
Teorema dimensiunii 8. Dacă U/K , V/K sunt două spaţii vectoriale şi f  L K (U, V) atunci
Algebră Curs 4 Aplicații liniare 3
dim Ker f  dim Im f  dimU
Consecinţă. Dacă f  L K (U, V) şi dimU  dimV  n , atunci f este injectivă  f este
surjectivă.