L.

Frangu: Surse de alimentare, îndrumar de laborator, 2018

Lucrarea 6: Comportarea dinamică a stabilizatorului liniar

Obiectivele lucrării:
- studiul proprietăţilor dinamice ale stabilizatorului de tensiune liniar, stabilitatea
- efectul condensatorului de ieşire asupra stabilităţii
- studiul răspunsului la perturbaţiile rapide

Aparate necesare: sursă stabilizată 10V, 0,4A, sursă nestabilizată (cu riplu de 100Hz) 15V, 0,5A,
ampermetru, voltmetru numeric 5 digiţi, platformă LDO (PMLK Pro - Texas Instruments), sarcină
în impulsuri 50Ω - 100Ω, osciloscop.

Breviar teoretic
Proprietăţile dinamice ale stabilizatorului se referă la: menţinerea stabilităţii, răspunsul tranzitoriu la
modificarea alimentării şi răspunsul tranzitoriu la modificarea sarcinii. În general, aceste proprietăţi
depind de: dinamica sarcinii, dinamica internă a stabilizatorului, reţeaua de reacţie. Pentru
simplitate, considerăm aici doar cazul tipic, în care sarcina are caracter pur rezistiv. În reţeaua de
reacţie, unele componente sînt introduse pentru a obţine tensiunea de sarcină impusă, în regim
static. Este cazul R1 şi R2 din figura 1. Ştiind că intrarea FB se aplică amplifcatorului de eroare, iar
cealaltă intrare primeşte tensiunea de referinţă, ca în figura 2, rezultă: U s  Vref  (1  R1 / R2) . Alte
componente din reţeaua de reacţie (cum este Cff, figura 1) şi din afara ei (Cout, figura 1) sînt
adăugate special pentru a determina proprietăţile dinamice dorite.

Figura 1: Structura stabilizatorului liniar, cu circuit integrat dedicat

Figura 2: Structura circuitului integrat TPS7A4901

Performanţele de regim dinamic se referă la funcţionarea stabilizatorului, atunci cînd se

abate de la regimul staţionar: păstrarea stabilităţii şi răspunsul tranzitoriu la modificarea referinţei şi

1
 L. Frangu: Surse de alimentare, îndrumar de laborator, 2018
la perturbaţiile rapide (curentul de sarcină şi alimentarea). Dintre ele, stabilitatea este esenţială. În
majoritatea covîrşitoare a cazurilor de perechi stabilizator-sarcină, stabilizatorul aflat în oscilaţie
este inutilizabil. De aceea, în evaluarea proprietăţilor dinamice, se verifică întîi în ce condiţii
circuitul este stabil, apoi se verifică răspunsurile la perturbaţii. Pentru majoritatea sarcinilor,
răspunsul tranzitoriu dorit este rapid şi fără supracreşteri semnificative. Această proprietate se
obţine pe baza unei caracteristici amplificare-frecvenţă cu bandă largă. Pe de altă parte, banda prea
largă are efect negativ asupra stabilităţii, ceea ce impune realizarea unui compromis, între stabilitate
şi răspunsul la perturbaţie. De regulă, este suficientă o combinaţie a trei măsuri: amplificare mare,
în buclă deschisă, a amplificatorului de eroare, plasarea unui condensator pe ieşire şi alegerea unui
tip de regulator automat (amplificatorul de eroare), dintre cele cîteva variante uzuale. Pentru ca să
aibă efect semnificativ asupra stabilităţii, condensatorul de pe ieşire trebuie să aibă inductanţă
proprie (ESL) neglijabilă, motiv pentru care se include, întotdeauna, un condensator neînfăşurat. O
confuzie frecventă este aceea că rolul condensatorului de pe ieşire este de filtrare a riplului; rolul
său este, de fapt, de asigurare a stabilităţii, prin scăderea amplificării, la frecvenţe mari. Tipurile
uzuale de regulator automat se deosebesc prin componentele reţelei de reacţie, dintre care
condensatorul Cff (figura 1) este frecvent utilizat. Alegerea tipului de regulator depinde de
caracteristicile de frecvenţă ale stabilizatorului, în buclă deschisă.
Pentru cazul particular în care stabilizatorul este unul liniar, integrat, iar sarcina este
rezistivă, comportarea în frecvenţă a circuitului este deja cunoscută. Ca urmare, producătorul
circuitului impune capacitatea minimă a condensatorului de la ieşire, astfel încît circuitul să fie
stabil. Apoi, proprietăţile de regim dinamic sînt corectate prin componentele reţelei de reacţie. În
lucrarea de faţă, este folosit circuitul TPS7A4901, stabilizator liniar integrat, cu tensiune intrare-
ieşire redusă (LDO = Low dropout) (vezi schema în figura 7). Pentru acest circuit, producătorul
indică o capacitate de ieşire de minimum 2,2μF. Se presupune că rezistenţa şi inductanţa interne ale
condensatorului (ESR şi ESL) sînt neglijabile. În figura 3 este prezentată rejecţia riplului de pe
alimentare, în regim staţionar, ca efect al celor două condensatoare. Fenomenul tranzitoriu este
prezentat în figura 4 (imaginile extrase din foaia de catalog).

Figura 3: Rejecţia riplului de pe alimentare, ca efect al Cout şi Cff

Valorile mărimilor semnificative, extrase din foaia de catalog a circuitului:

Ismax = 150mA
Usmax = 36V
Dropout voltage (la Is=100mA) = 260mV
PSRR = 72dB la 120Hz
Line regulation (la Ua =Us +1V ... 35V) = 0,086%Us
Load regulation (la Is = 1 .. 150mA) = 0,04%Us

2
 L. Frangu: Surse de alimentare, îndrumar de laborator, 2018

Figura 4: Răspunsul tranzitoriu, la semnale treaptă, pe alimentare şi pe sarcină

Modul de lucru:
1. Se recunosc punctele de test şi conectorii de pe placa LDO (figura 5). Se montează călăreţi
(jumperi) în poziţiile: J31 (10μF la intrare), J34 (2,2μF la ieşire), J37 (reacţia configurată pentru
ieşire 5V). Se mai montează un călăreţ în poziţia ON la J39 (funcţia Enable). Se cuplează la ieşire
placa cu sarcină în impulsuri (vezi foto din figura 6), cu călăreţul scos. În această configuraţie,
sarcina are rezistenţa echivalentă (fixă) 100Ω.
2. Se alimentează circuitul din sursă stabilizată, 10V. Se măsoară tensiunea medie la ieşire, punctul
de test TP31 faţă de TP35. Se măsoară tensiunea pe terminalul FB, TP32 faţă de TP35. Se compară
tensiunea pe terminalul FB cu tensiunea de referinţă internă, de 1,185V. Se verifică dacă tensiunea
de ieşire este în concordanţă cu referinţa, ştiind că rolurile rezistoarelor R1 şi R2 (figura 1) sînt
preluate de R30||R33, respectiv R32 (extrageţi valorile rezistenţelor din figura 7).
Us = ....
UFB = ...
Us (calculat) = Uref(1+R1/R2) = ...

3. Se elimină componenta medie de pe canalul 1 al oscilosopului şi se observă componenta

alternativă a semnalului de pe ieşire. Daţi o primă aproximare a valorii efective a zgomotului.
Uzg = ...
Treceţi voltmetrul electronic pe opţiunea „fără componentă medie” şi măsuraţi valoarea efectivă a
zgomotului.
Uzg (măsurat cu VE) = ...

4. În timp ce canalul 1 al osciloscopului este cuplat la ieşirea stabilizatorului, se scoate călăreţul

J34, pentru timp scurt (suficient pentru a memora forma de undă), apoi se conectează la loc. Ce se
observă pe ieşire? Măsuraţi frecvenţa şi amplitudinea semnalului observat.

3
 L. Frangu: Surse de alimentare, îndrumar de laborator, 2018
f = ...
Us-osc = ...
Concluzie (rolul condensatorului de pe ieşire): ...

5. Pentru a verifica efectul unei capacităţi mai mari, conectate la ieşire, se mută călăreţul de la J34
la J33 (10μF). Se păstrează stabilitatea? Reveniţi la J34.
6. Pentru a evidenţia efectul variaţiei sarcinii, asupra tensiunii de ieşire, se cuplează călăreţul de pe
sarcina în impulsuri. Rezistenţa de sarcină comută periodic, între 100Ω şi 50Ω. (Pe placa
stabilizator sînt cuplate J31, J34, J37 şi J39.)
Calculaţi variaţia curentului de sarcină: ΔIs = ...
Se observă riplul de pe ieşire, cauzat de variaţia sarcinii. Măsuraţi frecvenţa semnalului. Măsuraţi
excursia vîrf-vîrf (corespunzînd regimurilor staţionare) şi calculaţi rezistenţa internă a
stabilizatorului.
f-riplu = ...
ΔUs = ...
Ro = ...
Se verifică dacă riplul cauzat de sarcină corespunde cu valoarea indicată în foaia de catalog (load
regulation).
7. Unul dintre flancurile semnalului de ieşire este mai lent (deoarece curentul de sarcină variază
lent), celălalt este mai rapid. Cel rapid pune în evidenţă răspunsul la semnal treaptă al curentului de
ieşire. Măsuraţi durata fenomenului tranzitoriu, pe flancul rapid. (este nevoie să sincronizaţi
osciloscopul pe frontul corespunzător flancului cu variaţia rapidă.)
t-creştere = ...

8. Pentru a evidenţia efectul capacităţii de compensare (Cff, din figura 1), asupra dinamicii
stabilizatorului, se cuplează un călăreţ pe J40 (10nF în reţeaua de reacţie). Cum se modifică
răspunsul tranzitoriu? Se mută călăreţul la J38 (100nF în reţeaua de reacţie). Cum se modifică
răspunsul tranzitoriu?
Se elimină călăreţul de pe J40 şi J38.
Pentru a evidenţia efectul capacităţii de pe ieşire, se mută călăreţul de la J34 la J33 (10μF). Se
observă modificare? Reveniţi la J34.
Concluzie: dintre Cff şi Cout, cel care are efect asupra reducerii perturbaţiei este ...

9. Pentru a evidenţia efectul variaţiei tensiunii de alimentare, asupra tensiunii de ieşire, se

alimentează stabilizatorul de la o sursă nestabilizată, cu riplu mare (vezi foto din figura 6). Sarcina
trebuie să aibă rezistenţă fixă (100Ω), deci se elimină călăreţul de pe sarcina în impulsuri. (Pe placa
stabilizator sînt cuplate J31, J34, J37 şi J39.)
La canalul 1 al osciloscopului se readuce componenta medie. Se observă tensiunea de alimentare a
plăcii stabilizator, se măsoară frecvenţa riplului şi valorile extreme. Se verifică dacă valoarea
minimă este suficientă, în comparaţie cu valoarea cerută în catalog.
Se calculează excursia vîrf-vîrf a tensiunii de alimentare.
Se vizualizează tensiunea de sarcină (fără componenta medie), se observă existenţa riplului cu
aceeaşi frecvenţă ca pe alimentare, se măsoară excursia vîrf-vîrf. Se calculează factorul de
stabilizare, în raport cu alimentarea: K = ΔUa/ΔUs.
Se verifică dacă riplul cauzat de alimentare corespunde cu valoarea indicată în foaia de catalog (line
regulation).
10. Pentru a evidenţia efectul capacităţii de compensare (Cff, din figura 1) şi al capacităţii de pe
ieşire, asupra dinamicii stabilizatorului, se repetă testele de la punctul 8, adică: se cuplează un
călăreţ pe J40 (10nF în reţeaua de reacţie), apoi pe J38 (100nF în reţeaua de reacţie). Cum se
modifică răspunsul tranzitoriu?
Se elimină călăreţul de pe J40 şi J38, apoi se mută călăreţul de la J34 la J33 (10μF). Se observă
modificare?.

4
 L. Frangu: Surse de alimentare, îndrumar de laborator, 2018
Concluzie: dintre Cff şi Cout, cel care are efect asupra reducerii perturbaţiei este ...

Figura 5: Placa circuitului stabilizator

Figura 6: Sarcina variabilă, în impulsuri (dreapta) şi sursa nestabilizată, cu riplu de 100Hz (stînga)

5
L. Frangu: Surse de alimentare, îndrumar de laborator, 2018

Figura 7: Schema stabilizatorului