Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE LICENŢĂ
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
ABSOLVENT:
LUGOJ
2021
UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
ABSOLVENT:
1
LUGOJ
2021
2
CUPRINS
Introducere …………………………………………………………………………………. 5
1. Cercetarea teoretică.
Revizuirea literaturii de specialitate ……………………………………………………. 7
1.1. ……………………………………….
1.2. ……………………………
1.3. ……………………………………………….
1.4. ………………………………………………………………..
1.5. ……………………………………………………………………
2. Cercetarea aplicativă.
Studiu de caz: Analiza/Studiul …………………………………………………………..
Concluzii ……………………………………………………………………………………..
Bibliografie …………………………………………………………………………………..
Anexe ………………………………………………………………………………………...
3
4
INTRODUCERE
1-2 pagini
Cuprinde:
5
6
1. CERCETAREA TEORETICĂ.
REVIZUIREA LITERATURII DE SPECIALITATE
1.1.
8-10 pagini
Cuprinde revizuirea literaturii de specialitate (română şi străină):
Pornind de la definiţia plagiatului, din Legea nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna
conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare:
este necesar ca lucrarea de licenţă să fie originală şi să respecte prevederile Legii educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu completările şi modificările ulterioare, Ordinul Ministrului Educaţiei
Naţionale privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a examenelor de
1
Legea nr. 206 din 27 mai 2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare,
publicată în M. Of. nr. 505 din 4 iunie 2004: http://www.cdep.ro/proiecte/2003/400/40/2/leg_pl442_03.pdf.
7
licenţă/diplomă şi disertaţie şi Regulamentul propriu de organizare şi desfăşurare a examenului
de licenţă la Facultatea de Ştiinţe Economice.
Cunoscutul economist şi filosof scoţian, Adam Smith, primul mare economist al lumii,
este considerat "părintele economiei politice moderne" mai ales datorită tratatului său "O
cercetare asupra naturii şi cauzelor avuţiei naţiunilor", publicat în 1776, tradus în limba
română sub titlul: "Avuţia naţiunilor" (singura lucrare a acestuia tradusă în limba română).
În această lucrare, Adam Smith a fost primul economist care a formulat o serie de
principii ale impunerii, numindu-le maxime23, care se impune să fie luate în considerare atunci
când se discută despre impozit şi care au o rezonanţă profundă şi în zilele noastre:
1. "The subjects of every state ought to contribute toward the support of the government, as
nearly as possible in proportion to their respective abilities; that is, in proportion to the
revenue which they respectively enjoy under the protection of the state."
"Supuşii fiecărui stat ar trebui să contribuie, pe cât posibil, la susţinerea statului, în
funcţie de posibilităţile lor respective, adică proporţional cu venitul de care se bucură
fiecare sub protecţia statului."
2. "The tax which each individual is bound to pay ought to be certain and not arbitrary. The
time of payment, the manner of payment, the quantity to be paid, ought all to be clear and
plain to the contributor, and to every other person."
"Impozitul pe care fiecare persoană este obligată să-l plătească trebuie să fie bine
precizat şi nu arbitrar. Timpul de plată (n.a. termenul de plată), modalitatea de plată,
suma de plată, toate acestea trebuie să fie clare şi simple, atât pentru contribuabil, cât şi
pentru orice altă persoană."
3. "Every tax ought to be levied at the time, or in the manner in which it is most likely to be
convenient for the contributor to pay it."
"Fiecare impozit trebuie să fie perceput la timpul sau în modul în care reiese a fi cel mai
convenabil pentru contribuabil să-l plătească."
4. "Every tax ought to be so contrived as both to take out and to keep out of the pockets of
the people as little as possible over and above what it brings into the public treasury of
the state."
"Fiecare impozit trebuie să fie astfel conceput încât să scoată şi să înstrăineze din
buzunarele populaţiei cât mai puţin posibil, peste ceea ce poate aduce în trezoreria
publică a statului."
2
Adam Smith – An Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations (O cercetare asupra naturii
şi cauzelor avuţiei naţiunilor), Vol. II, Printed for W. Strahan and T. Cadell in the Strand, London, 1776, pp. 676-
678: http://www.adamsmith.org/smith/won-index.htm, http://www2.hn.psu.edu/faculty/jmanis/adam-smith/Wealth-
Nations.pdf.
3
Adam Smith – Avuţia naţiunilor, Colecţia de economie, Editura Publica, 2011, pp. 393-397.
8
Iată cum prezintă Arthur B. Laffer în lucrarea sa, The Laffer Curve: Past, Present and
Future, istoria acestei curbe:
"The story of how the Laffer Curve got its name isn’t one of the Just So Stories by
Rudyard Kipling. It began with a 1978 article published by Jude Wanniski in The Public
Interest entitled, "Taxes, Revenues, and the Laffer Curve". As recounted by Wanniski
(associate editor of the Wall Street Journal at the time), in December of 1974 he had been
invited to have dinner with me (then professor at the University of Chicago), Don Rumsfeld
(chief of staff to President Gerald Ford) and Dick Cheney (Rumsfeld’s deputy and my former
classmate at Yale) at the Two Continents Restaurant at the Washington Hotel in Washington,
D.C. (just across the street from the Treasury). While discussing President Ford’s "WIN"
(Whip Inflation Now) proposal for tax increases, I supposedly grabbed my napkin and a pen
and sketched a curve on the napkin illustrating the trade off between tax rates and tax revenues.
Wanniski named the trade off The Laffer Curve.
I personally don’t remember the details of that evening we all spent together, but
Wanniski’s version could well be true. I used the so-called Laffer Curve all the time in my
classes and to anyone else who would listen to illustrate the trade off between tax rates and tax
revenues. My only question on Wanniski’s version of the story concerns the fact that the
restaurant used cloth napkins and my mother had raised me not to desecrate nice things. Ah
well, that’s my story and I’m sticking to it."4
"Povestea modului în care Curba Laffer şi-a primit numele nu este asemenea poveştilor
lui Rudyard Kipling. A început în 1978 cu publicarea unui articol de Jude Wanniski în The
Public Interest intitulat "Taxe, venituri şi Curba Laffer". Aşa cum e repovestită de Wanniski
(pe vremea aceea redactor asociat la Wall Street Journal), în decembrie 1974 a fost invitat la
cină alături de mine (pe atunci profesor asociat la Universitatea din Chicago), Don Rumsfeld
(şeful personalului preşedintelui Gerald Ford) şi Dick Cheney (adjunctul lui Ramsfeld şi fostul
meu coleg de la Yale) la Restaurantul Two Continents de la Hotelul Washington din Washington
D.C. (vizavi de Ministerul de Finanţe). În timp ce discutam despre propunerea "WIN"
(Învingeţi inflaţia acum) a preşedintelui Ford pentru creşterea fiscalităţii, am luat un şerveţel şi
un pix şi am schiţat o curbă ce ilustra relaţia dintre cotele impozitului şi veniturile din impozite.
Wanniski a numit-o Curba Laffer.
Personal nu-mi amintesc detaliile din acea seară pe care am petrecut-o împreună, dar
versiunea lui Wanniski ar putea fi adevărată. Tot timpul am folosit aşa-numita Curbă Laffer la
orele mele şi cu oricine asculta descrierea relaţiei dintre cotele impozitului şi veniturile din
impozite. Singura mea problemă referitoare la versiunea lui Wanniski priveşte faptul că
restaurantul folosea şerveţele de pânză şi mama nu m-a crescut să distrug lucruri drăguţe.
Aceasta este povestea."
4
Arthur Laffer – The Laffer Curve: Past, Present and Future (Curba Laffer: trecut, prezent şi viitor), The
Heritage Foundation, Washington, June 1, 2004: http://www.heritage.org/Research/Taxes/bg1765.cfm.
9
10
2. CERCETAREA APLICATIVĂ.
STUDIU DE CAZ: ANALIZA/STUDIUL …
17-22 pagini
Cuprinde analiza practică a temei de cercetare.
Metodologia cercetării:
– Prezentarea metodei de cercetare
– Prezentarea modului de culegere şi de prelucrare a datelor statistice
– Prezentarea etapelor studiului de caz (inclusiv descrierea)
– Prezentarea perioadei de analiză
– Prezentarea limitelor cercetării (date statistice, metodologie)
Datele statistice:
– Identificarea datelor statistice necesare pentru determinarea indicatorilor utilizaţi în
cercetare (în mărime absolută, în mărime relativă etc.)
– Datele statistice trebuie să fie actuale
– Surse recomandate pentru datele statistice:
- Institutul Naţional de Statistică: http://www.insse.ro/
- Ministerul Finanţelor Publice: http://www.mfinante.ro/
- Ministerele de resort (Ministerul Muncii, Ministerul Economiei etc.)
- Banca Naţională a României: http://www.bnr.ro/
- Fondul Monetar Internaţional: http://www.imf.org/
- Comisia Europeană: http://europa.eu/
- EUROSTAT: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
Rezultatele cercetării:
– Prezentarea analizei datelor statistice (Indicatori statistici, fiscali, economico-financiari
etc.)
– Prezentarea contribuţiilor personale
Exemplu de tabel:
*Notă:
11
Sursa:
Exemplu de figură:
*Notă:
Sursa:
12
CONCLUZII
3-5 pagini
Cuprinde rezultatele teoretice şi aplicative ale temei de cercetare.
13
BIBLIOGRAFIE:
1-2 pagini
Cuprinde toate sursele utilizate pentru documentare:
1. Cărţi:
2. Articole:
14
3. Legislaţie:
6. Legea nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, publicată în M. Of. nr.
688 din 10 septembrie 2015;
4. Internet:
15
ANEXE:
Exemplu de anexă:
Anexa nr. 1.
Titlul anexei
16