Arcul electric de curent alternativ 15

2. ARCUL ELECTRIC DE CURENT ALTERNATIV

2.1 Scopul lucrării

Studiul condiţiilor de formare, menţinere şi stingere ale arcului electric de curent

alternativ, trasarea caracteristicilor dinamice în regim cvasistaţionar, analiza diverselor
soluţii constructive utilizate la realizarea dispozitivelor de stingere a arcului de curent
alternativ din construcţia aparatelor electrice de comutaţie.

2.2 Consideraţii generale

Întreruperea unui circuit electric în sarcină este însoţită de apariţia unui arc electric
între contactele aparatului de comutaţie. Dacă acest proces de dezvoltare a arcului nu ar
exista, energia acumulată în câmpul magnetic al sistemului s-ar transforma, la întreruperea
circuitului, în energie a câmpului electric, ceia ce ar duce la supratensiuni periculoase.
Energia câmpului magnetic al sistemului se transformă în arcul electric în energie calorică
care parţial se transmite către piesele componente conductoare sau izolante ale aparatului de
comutaţie determinând supratemperaturi importante la nivelul acestora. La închiderea
contactelor electrice poate apare un arc electric, dar dacă viteza de închidere este suficient
de ridicată efectul termic este neglijabil.
Arcul electric este o descărcare autonomă în gaze sau vapori sub forma unei coloane
caracterizată prin densitate mare de curent (102 până la 107 A/cm2), cădere de potenţial
catodică redusă (10  20 V), temperatură înaltă (peste 4.000 K), presiune mărită şi care este
însoţită de volatilizarea parţială a electrozilor. Procesul de formare şi menţinere a arcului
electric se datorează fenomenelor de ionizare (prin şoc, termică, emisie termoelectronică,
autoelectronică) a spaţiului dintre electrozi. Formarea arcului electric se desfăşoarã în felul
următor:
 dacă puterea întreruptă este mică, în momentul desprinderii contactelor, are loc o
încălzire puternică a stratului subţire de aer ce le separă, ceea ce determinã străpungerea
sa sub forma unei scântei albastre şi strălucitoare care se stinge în scurt timp;
 dacă puterea întreruptă este mare, străpungerea devine arc electric autonom în 10-9 s, are
loc o creştere rapidă a temperaturii urmată de volatilizarea metalului contactelor ceea ce
16 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

contribuie mult la dezvoltarea şi menţinerea arcului electric (ionizare termică); în plus la

desfacerea contactelor forţa de apăsare în contact scade rapid, suprafaţa de contact se
reduce la suprafaţa vârfurilor conurilor asperităţilor care se ating; aceste vârfuri metalice
se topesc şi datorită temperaturilor de până la 6.000 K se volatilizează exploziv, formând
o plasmă de mare conductibilitate, care determină încălzirea electrozilor (bombardarea
catodului cu ioni pozitivi) şi favorizează emisia termoelectricã.
Arcul electric astfel format este un flux de electroni şi ioni, care are în zona sa
centralã o temperaturã foarte ridicată, prin coloană trece aproape 100 % din curent. Coloana
este înconjuratã de un strat mai gros dar mai puţin luminos numit aureolă. Datoritã
temperaturii mai scăzute conductibilitatea gazului ce formeazã aureola este mică.

2.3 Caracteristicile arcului electric de c.a.

Arcul electric de curent alternativ este un proces cvasistaţionar, la fiecare alternanţă

arcul se stinge singur pe o anumită durată tp, numită pauză de curent, deosebit de importanta
pentru studiul stingerii arcului, figura 1:

Uap ua – tensiunea de arc;

ia – curentul de arc;
Uap – tensiunea de amorsare a arcului
Ust electric;
Ust - tensiunea de stingere a arcului
electric;
t tp – timp pauză
0
tp
ia(t)

ua(t)

Fig. 2.1. Curbele de variaţie în timp ale tensiunii şi curentului arcului electric de curent alternativ

Se consideră expresiile analitice ale tensiunii şi curentului arcului electric de forma:

2 p0 l sin t 1
u a (t )  ;   arctg ( )
 sin(2t    2Ta
I 1   (2.1)
 1  4 2Ta2 
i (t )  2 I sin t
Arcul electric de curent alternativ 17

Prin eliminarea timpului t din relaţia (2.1) se obţine expresia analitică a caracteristicii volt-
amper dinamice a arcului electric:

p0 li i 2I 2  i 2
u a (i )  ;  (i )  arctg (2.2)
 sin(   )  I 2  i2
I 1 
2

 1  4Ta2 

Caracteristica volt-amper dinamică ua(i), obţinută prin eliminarea variabilei timp, îşi
modifică alura funcţie de felul răcirii arcului, materialul electrozilor, frecvenţa tensiunii de
alimentare, lungimea coloanei de arc, parametrii circuitului deconectat, presiune, conform
figurii 2:
ua
ua ua ua
Uap

Ust

0 ia ia ia ia

răcire naturală răcire forţată cupru grafit

Fig. 2.2. Diverse forme ale caracteristici volt-amper pentru arcul electric de curent alternativ

2.4 Stingerea arcului electric de curent alternativ

Proprietăţile arcului electric de curent alternativ depind în mare măsură de acţiunea

mediului gazos ambiant asupra sa. În cazul unei acţiuni slabe (arderea arcului în atmosferã
la presiune normală), inerţia termică a coloanei arcului este atât de mare încât temperatura
coloanei se modifică nesemnificativ pe durata unei semiperioade. Cu totul altfel se comportă
arcul electric de curent alternativ în condiţii de deionizare intensă (recombinarea purtătorilor
de sarcină, difuzia ionilor în afara spaţiului de arc), într-un jet de gaz. În acest caz diametrul
coloanei arcului urmăreşte aproape sincron variaţia curentului. La apropierea curentului de
zero, coloana arcului se prezintã ca un fir subţire, care se poate distruge într-un interval de
timp foarte scurt, fenomenele se petrec ca şi cum în fiecare semiperioadã arcul s-ar aprinde
şi s-ar stinge. Valorile constantei de timp Ta influenţează hotărâtor procesul de stingere a
arcului electric deoarece pentru a realiza reamorsarea arcului electric la începutul fiecărei
semiperioade sunt necesare tensiuni de arc cu atât mai mari cu cât constanta de timp are
valori mai mici (2.1). Pentru stingerea arcului electric este necesar să se preia rezerva de
18 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

energie aflată în coloana reziduală a arcului electric, după trecerea curentului prin zero,
întrucât temperatura înaltă a gazului este o sursă de noi ioni şi electroni, atât timp cât
temperatura nu scade sub nivelul temperaturii de ionizare termică. Factorii care influenţează
dezvoltarea arcului electric sunt: curenţii de convecţie, posibilitatea deplasării punctelor de
sprijin ale arcului în lungul căilor de curent, poziţia verticală sau orizontală a coloanei
arcului, valoarea iniţială a curentului. Stingerea definitivă a arcului electric depinde de
raportul dintre viteza de refacere a rigidităţii dielectrice a coloanei arcului şi viteza de
creştere a tensiunii de restabilire între contactele de comutaţie după trecerea curentului prin
zero, figura 3:
u
Ustrăpungere(t)
Ur1(t)

Ur2(t)
Străpungere

Stingere t
0 ia2

ia1
Fig. 2.3. Condiţiile stingerii arcului electric de curent alternativ

Unul din parametrii principali care determină stingerea arcului electric liber este
lungimea sa. Posibilitatea deplasării punctelor de sprijin ale arcului sub acţiunea forţelor
electrodinamice, figura 2.4.a, îmbunătăţeşte condiţiile de stingere, dar lungimea sa nu va
întrece cu mult distanţa dintre conductoare. Când arcul atinge capetele barelor A,B începe
să se alungească şi atingând valoarea critică (linia punctată) se stinge. În cazul în care arcul
are puncte de sprijin fixe, ca de exemplu în figura 2.4.b, forţele electrodinamice sunt
capabile să producă o alungire l a coloanei apreciabilă, la aceasta contribuind şi curenţii de
aer cald, efectul fiind mult mai mare în cazul poziţionării orizontale a barelor de preluare a
arcului electric.
Feld
l
l
 5  20
d d

Feld Feld
d convecţie
liberă
convecţie
liberă
d
a b.

Fig. 2.4. Alungirea arcului electric sub acţiunea forţelor electrodinamice

Arcul electric de curent alternativ 19

Deformările locale ale coloanei arcului sub formă de noduri şi curbe, figura 2.5,
influenţează favorabil condiţiile de stingere a arcului electric. Raportul dintre lungimea
totală a arcului şi lungimea aparentã a lui poate creşte până la o valoare aproximativ egală
cu 2.

l
2
d

Fig. 2.5. Forma arcului electric de curent alternativ

La creşterea curentului, cresc forţele electrodinamice ce produc atât deplasarea

generală a coloanei arcului, cît şi deformaţiile locale. Viteza de deplasare a coloanei în acest
caz poate ajunge la 100 m/s, se produc intense deionizari ale coloanei ce se plimbă prin jet
de gaz, şi se favorizeazã stingerea. Alungirea apreciabilă a arcului sub influenţa forţelor
electrodinamice are loc numai în cazul unui curent prin arc de minim 500A.

2.5 Programul lucrării

2.5.1 Determinarea caracteristicilor dinamice ale arcului electric amorsat la presiune

normală
Pentru studiul experimental al caracteristicilor arcului electric de c.a. amorsat între
electrozi de grafit, la presiune atmosferică normală, se foloseşte un stand specializat care are
schema electrică prezentată în figura 2.6. Pentru obţinerea caracteristicilor dinamice se
procedează în felul următor:
 se deschide capacul de protecţie şi se aduc în contact electrozii de grafit cu ajutorul
manetei de reglare a distanţei, se închide capacul de protecţie;
 se regleazã rezistenţa RL pe valoarea maximă şi şuntul magnetic al transformatorului pe
poziţia corespunzătoare tensiunii de încercare;
 se reglează domeniile de funcţionare ale osciloscopului în funcţie de mărimile de intrare
ce urmează a fi achiziţionate şi se notează constanta traductorului de curent;
 se pune instalaţia sub tensiune prin apăsarea butonului Bp1, se anclanşează contactorul
K1 şi se aprinde lampa H1 care semnalizează punerea sub tensiune a instalaţiei;
 se apasă butonul Bp2 care cupleazã contactorul K2 prin intermediul căruia se
alimenteazã cu tensiune alternativã electrozii între care se va produce descărcarea prin
arc electric;
 se manevrează lent maneta de reglare a distanţei dintre electrozi până când se obţine
20 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

amorsarea arcului electric şi se aduc electrozii la o distanţă de aproximativ 5 mm;

 se reglează curentul prin arcul electric prin manevrarea cursorului reostatului cu lichid
RL (valori ale curenţilor de încercare 40A, 20A);
 se memorează cu ajutorul osciloscopului formele de undă ale tensiunii şi curentului de
arc;
 se transmit la imprimantă formele de undă achiziţionate;
 se deschide capacul de protecţie, (după finalizarea determinărilor), se notează poziţia
cursorului ce marchează distanţa dintre electrozi li, după care electrozii se aduc în
contact şi se notează poziţia finală lf ; pentru a determina distanţa reală la care s-a
efectuat încercarea l, se calculează:

*
l  li  l f  (2.3)
2

 consumul mediu aproximativ al electrozilor de 0,15...0,25 mm/min. în funcţie de

valoarea curentului de încercare.

F1 F3 F4
F2

F1 K1
K1
B01 Bp2 K2

T BTS
B02

Bp1 K1 K3

A RL
H1 K2 H2
K1
TS
K2

V CH1
Osciloscop numeric 220 V
Rşunt U arc /CH1 TDS 310
CH2

IN
220 V 220 V
Traductor
OUT I arc / CH2 Imprimantă
de curent

Fig. 2.6. Montaj experimental pentru studiul arcului electric de c.a. la presiune normală
Arcul electric de curent alternativ 21

2.5.2 Determinarea caracteristicii dinamice în cazul unei intense deionizări

Se procedeazã ca la punctul 2.4.1. cu deosebirea că în acest caz determinările se fac
pentru diferite viteze a curentului de gaz ce deionizează coloana arcului electric (se porneşte
turbosuflanta TS prin acţionarea butonului BTS) . Se urmăresc şi se trasează formele de
variaţie ale tensiunii şi curentului, folosind osciloscopul.

2.5.3 Determinarea caracteristicilor dinamice ale arcului electric amorsat în vapori de

mercur de joasă presiune
Pentru studiul experimental al caracteristicilor arcului electric de c.a. amorsat la
presiune scăzută, se foloseşte un tub fluorescent TF cu vapori de mercur la joasă presiune.
Se realizează montajul experimental prezentat în figura 2.7.:

Analizor curent
ATR8 F3 DR TF

A
220 V
V
F1 F2
300 V S1
S

Traductor de
curent
Osciloscop CH2
Imprimantă numeric
TDS310 CH1
Sondă
diferenţială
MX9000

Fig. 2.7. Montaj experimental pentru studiul arcului electric de c.a. amorsat în vapori de mercur la joasă
presiune

Pentru obţinerea caracteristicilor dinamice se procedează în felul următor:

 se reglează cu ajutorul autotransformatorului ATR8 tensiunea de alimentare a montajului
(110 V respectiv 220 V);
 se reglează domeniile de funcţionare ale osciloscopului în funcţie de mărimile de intrare
ce urmează a fi achiziţionate, se deconectează baza internă de timp şi se notează
constanta traductorului de curent;
 se alimentează montajul prin cuplarea separatorului S1 şi după amorsarea descărcării se
ajustează tensiunea de alimentare notându-se valoarea curentului indicată de analizorul
de curent;
 se memorează cu ajutorul osciloscopului caracteristica ua(ia) pentru fiecare caz în parte şi
se transmite la imprimantă.
22 Aparate electrice - Îndrumar de laborator

2.5.4. Determinarea caracteristicilor dinamice ale arcului electric amorsat în vapori de

mercur de joasă presiune la frecvenţă de alimentare variabilă
Se realizează montajul experimental prezentat în figura 2.8.:

220 V Sursă
stabilizată

48V 12V
Analizor
curent F3 DR TF/8W

Generator A
GS semnal
P= 100W (max.) V
U=0..220V F1 F2
300 V S1
S
Pu Pf

Traductor de
curent
Osciloscop CH2
Imprimantă numeric
TDS310 CH1
Sondă
diferenţială
MX9000

Fig. 2.8. Montaj experimental pentru studiul arcului electric de c.a. de joasă presiune la frecvenţă variabilă

Pentru obţinerea caracteristicilor dinamice la diverse frecvenţe ale tensiunii de alimentare

(30 Hz, 70 Hz) se procedează în felul următor:
 se reglează cu ajutorul potenţiometrului Pu tensiunea de alimentare a montajului (110 V
respectiv 220 V);
 pentru o tensiune dată se reglează cu ajutorul potenţiometrului Pf frecvenţa tensiunii de
alimentare;
 în continuare se urmăresc indicaţiile de la punctul 2.4.3. pentru a obţine caracteristica
ua(ia).

2.5.5 Studiul unor dispozitive de stingere a arcului electric de c.a.

Se va analiza construcţia câtorva tipuri de dispozitive de stingere din construcţia unor
aparate electrice de comutaţie de joasă şi înaltă tensiune, aflate în laborator.

2.6 Conţinutul referatului

1. Schemele montajelor utilizate pentru încercări.

2. Prin eliminarea coordonatei timp din caracteristicile ua(t) şi ia(t), punctul 2.5.1., se vor
trasa grafic caracteristicile dinamice ua(i), pentru cazurile studiate experimental, pentru o
Arcul electric de curent alternativ 23

alternanţă completă a tensiunii de alimentare luându-se cel puţin 10 puncte.

3. Observaţii şi concluzii privind amorsarea, arderea şi stingerea arcului electric de curent
alternativ.
4. Observaţii şi concluzii privind caracteristicile dinamice ale arcului de curent alternativ
determinate cu ajutorul montajelor experimentale.
5. Observaţii privind construcţia, soluţiile utilizate la realizarea camerelor de stingere
analizate în laborator.