CAP.

3 CUPTOARE CU ARC ELECTRIC

Cuptoarele cu arc electric folosesc căldura dezvoltată în canalul arcului electric, pentru
încălzirea şi topirea metalelor.
3.1. Tipuri de cuptoare cu arc electric
a) Clasificarea cuptoarelor cu arc electric funcţie de modul de transfer a energiei termice
spre materialele de încălzit:
 cuptoare cu acţiune directă (arcul electric se dezvoltă între electroni şi material); (a)
 cu acţiune indirectă (arcul electric se dezvoltă între 2 electrozi, iar căldura se transmite spre
materialul procesat în special prin radiaţie); (b)
 cu acţiune mixtă, arc electric şi rezistenţă (are loc o disipare a căldurii atât în arcul electric, cât şi
în rezistenţa electrică a materialului . (c)

(c)
(b)
(a)
Fig.1 Tipuri de cuptoare cu arc electric.

b) Clasificarea cuptoarelor cu arc electric după domeniul de utilizare:

1. cuptoare pentru elaborarea oţelurilor, în construcţie 3f, cu acţiune indirectă (arcul se stabileşte
între electrozii conectaţi în triunghi) sau cu acţiune directă (arc electric între electrozi - metal)
- capacitate:  400 tone
- puteri unitare: 120MVA ... 80 MW (consum specific de energie electrică: 500...640 KWh/t)
- căptuşeală bazică ( datorită procesului metalurgic )
2. cuptoare pentru afinare şi aliere (asemănătoare cu cele de la 1) (puteri unitare < 4 MVA )
3. cuptoare pentru reducere cu arc şi rezistenţă electrică (producere feroaliaje şi materiale obţinute
din oxizi)

pagina 1 din 16
 - electrozii sunt introduşi în interiorul materialului topit (arcul se stabileşte în interiorul
încărcăturii).
- se foloseşte pentru reducerea minereurilor în prezenţa cărbunelui reducător, la temperaturi
ridicate şi pentru grafitare.
4. cuptoare cu arc electric sub vid, cu acţiune directă, alimentate în special la tensiune continuă
(producerea elementelor greu fuzibile şi active chimic Mo, Zr, T şi oţeluri de calitate superioară).

3.2. Stabilitatea arcului electric

Prin stabilitatea arcului electric se înţelege aprinderea acestuia după trecerea curentului prin
zero şi limitarea creşterii curentului electric datorită alurii negative a caracteristicii statice a arcului.
La trecerea prin zero a curentului electric  temperatura spaţiului arcului scade 
deionizarea arcului. Pentru reaprinderea arcului se impune ca valoarea tensiunii de alimentare U >
Uap ( tensiunea de aprindere = amorsare Uam )
Dacă condiţia U > Uap este realizată în momentul stingerii arcului electric  reaprindere
imediată a arcului ( în caz contrar apare "pauza de curent " ).
Dacă pauza de curent este prea mare  Uap  şi Usursa < Uap  stingere definitivă a arcului.

2 ( US )

1 αs
αa M
UA

i
0 I ISC

1 – caracteristica arcului electric ;

2 – caracteristica externă a sursei de alimentare ;

pagina 2 din 16
M – punct de ardere stabilă a arcului.
Fig.2. Punctul de funcţionare a arcului electric

Observaţie : La variaţia sarcinii, revenirea în punctul stabil M este cu atât mai rapidă cu cât panta
caracteristicii externe a sursei este mai mare.
Reamorsarea arcului electric după trecerea prin zero a curentului electric în circuit depinde
în mare măsură de parametrii circuitului.
Caz I: Circuit de alimentare cu caracter rezitiv
Pe durata arderii arcului electric alimentat cu tensiunea alternativă, schema echivalentă a
circuitului de alimentare este:

uS RA UA

R,L – parametrii echivalenţi ai circuitului de alimentare ;

RA – rezistenţa electrică variabilă a arcului electric.
fig.3
us - ua
Dacă L  0 ( caracter rezistiv )  us = Ri + ua  i=
R

i, u

US uS
Uam uA
Ust t
t3
0 t1 t2 t
ti

t1 – momentul amorsării arcului electric ( Us = Uam) ;

pagina 3 din 16
 t2 – momentul stingerii arcului electric ( Us = Ust)

fig.4. Amorsarea arcului într-un circuit rezistiv

În cazul uzual al cuptoarelor de putere mare se poate considera într-o primă aproximaţie:
U a m = U s s in w t1
U s t = U s s in w t 2
Uam  Ust  UA
Us
i= (s in w t - s in w t1 ) = I S C (s in w t - s in w t1 )
R
U
IS C = S
R
ISC - amplitudinea curentului de scurtcircuit.
 pauza de curent va fi:
T 1 U
t = t1 +) - t3 = a rc s in A
2 pf US
Arderea arcului electric cu " pauza de curent " determină o funcţionare instabilă a acestuia, iar curba
curentului electric este puternic deformată.
Caz II: Circuit de alimentare cu caracter inductiv (R0)

uS RA UA

di
 us = L + uA
dt
condiţia ca arcul electric să ardă fară pauze este:
Us sin    Uam

pagina 4 din 16
 UA
sau  sin  1 - c o s2 j
US
Se poate demonstra că pentru a avea curent neântrerupt trebuie ca:
UA UA
 0.54  US  ( tensiunea de alimentare trebuie aleasă astfel încat să existe relaţia ).
US 0.5 4
sau : cos   /2*0.54=0.85
UA
cos  =
US 2
Concluzie: pentru a exista un curent neântrerupt trebuie aleasă inductivitatea L astfel încât să se
asigure un defazaj corespunzător între curbele de tensiune şi curentul electric (  pentru ca la
trecerea prin zero a curentului electric tensiunea sursei să fie suficient de mare încât să determine
reamorsarea practic instantanee a arcului electric.)

u, i
uS
i

ωt
0 Π
φ

 - defazajul dintre i şi us.

fig.5
Lipsa pauzei de curent se explică prin aceea că la trecerea tensiunii us prin zero, curentul prin arc e
menţinut datorită tensiunii de autoinducţie care apare pe bobină ( este > U ap )
Caz III: Cazul general ( R  0, L  0)
R L
i

uS RA UA

După amorsarea arcului electric este valabilă relaţia:

pagina 5 din 16
 di
U S s in wt = Ri + L + uA
dt
Se constată că pentru a obţine o ardere eficientă a arcului electric (  curent neântrerupt )
este necesar ca instalaţia să funcţioneze cu un factor de putere natural sub 0,85 ( cos   0,85 ), sau
altfel spus, tensiunea de alimentare să fie suficient de mare pentru a fi îndeplinită condiţia:
UA
Us   Us  1,4 UA
0,5 4
Arcul 3f prezintă avantajul echilibrării încărcării reţelei de alimentare.
În cuptorul cu arc electric ( sistem 3f cu neutru izolant ) reaprinderea arcului stins a uneia dintre
faze se face mai rapid decât în cazul arcului monofazat datorită creşterii tensiunii pe faza stinsă ( 
creşte stabilitatea arcului electric ).
u, i
uS
i

ωt
0 Π
φ

În cazul cuptoarelor de putere mare, arderea stabilă are loc şi pentru cos  > 0,85, datorită
temperaturii ridicate a electrozilor şi a inerţiei termice a acestora.
Observaţie: În practică, pentru a asigura stabilitatea arcului electric se conectează o bobină în serie
cu circuitul de alimentare. În cazul cuptoarelor de putere mare, inductivitatea proprie a circuitului
de alimentare este suficientă pentru a asigura stabilizarea arcului electric.

3.3 Echipamentul electric al cuptoarelor pentru topirea otelului

Echipamentul electric are rolul de a realiza alimentarea în condiţii optime a cuptoarelor cu

arc, care din punct de vedre energetic prezintă urmatoarele probleme:
 putere activă mare, variabilă între fazele procesului tehnologic impunând alimentarea în înaltă
tensiune ( 6  220 kV ) printr-un trafo de construcţie specială, cu reglaj în sarcină şi stabilitate
mecanică ridicată;
 variaţia puterii active în cadrul aceleiaşi faze a procesului tehnologic, necesitând un sistem de
reglaj automat a poziţiei electrozilor;

pagina 6 din 16
 necesitatea stabilizării arcului electric, cu ajutorul unei bobine de reactanţă;
 factor de putere redus şi variabil ( 0,6  0,85 ) între fazele elaborării oţelului  baterie de
condensatoare derivaţie, comutabilă în trepte;
 variaţie rapidă a puterii reactive în cadrul aceleiaşi faze a elaborării  efect de flicker  trebuie
instalaţii de urmărire în timp real a puterii reactive ( ex.: baterie de condensatoare comutată prin
contactoare statice cu tiristoare );
 regim deformant ( în special armonicele 3 şi 5 ale curentului )  trebuie filtre electrice
absorbante pe barele de alimentare;
 regim dezechilibrat, datorită rezistenţei diferite a arcurilor pe cele trei faze ( înlăturat prin
acţiunea sistemului de reglaj automat ) şi dezechilibrul reţelei scurte ( micşorat prin conexiuni şi
realizări constructive speciale );
agitaţie redusă a băii de metal topit  e necesar să se utilizeze un agitator inductiv.

pagina 7 din 16
 6 … 30 kV ( rar 110 sau 220 kV )

S1 S2 S3

TT

Q3 Q4

Q1 V
TC Tf

TC I> I> A BC
W
L3 L5

B C3 C5
Wh VARh FA3 FA5
Q2

TC
TT A A A

V V V

Rs W W W

CA

AI

Fig.6. Schema electrică monofilară de alimentare a unui cuptor cu arc electric

Principalele elemente ale echipamentului electric:

(1) Instalaţia de înalta tensiune, care conţine:
- aparate de conectare ( separatoarele S1, S2, S3 şi întreruptoarele automate Q1, Q3, Q4, Q2, cu
ulei sau aer, fe = 100...200 /zi )

pagina 8 din 16
 - aparate de măsură pentru curenţi, tensiuni, puteri şi energii prin intermediul trafo de măsură
( TT, TC );
- aparate pentru protecţia maximală de curent ( relee );
- bobina de reactanţă B pentru stabilirea arcului electric la cuptoare de capacitate mică, pe
durata procesului de topire ( este scurtcircuitată în celelalte faze ale prepararii otelului: oxidare,
reducere );
- bateria de condensatoare BC ( alimentate prin trafo Tc dacă tensiunea pe barele de
alimentare este > 30 kV);
- filtre absorbante (FA3, FA5) ( se alimentează prin Tf dacă U > 30kV pe barele de alimentare
).
(2) transformatorul cuptorului:
- construcţie 3f cu răcire în ulei ( secundarul realizat din mai multe bobine în paralel );
- conexiune  -  în primar şi  în secundar;
- 2 ...23 prize în primar pentru comutare cu/fără sarcină a tensiunii;
- tensiunea primară nominală: 6...220kV, iar cea secundară: 65...700V;
- protecţie de gaze şi maximală de curent.
Instalaţia de înaltă tensiune şi trafo sunt montate într-o încăpere separată de cuptorul cu arc (
CA ).
(3) Reţeaua scurtă reprezintă porţiunea cuprinsă între bornele secundare ale trafo şi elctrozi.
Se compune din : pachetul din bare secundare ( CU) ale trafo, cablurile flexibile, barele
portelectrodului ( ţevi din Cu ), suportul de prindere al electrodului şi electrodul cuptorului.
Elementele RS fiind parcurse de curenţi mari ( mii ...zeci de mii A ) au secţiuni mari ( stabilite
pe baza densităţilor de curent admisibile ).
Cablurile flexibile au conductoare multifilare din cupru, introduse într-o manta de cauciuc
panzat, răcită în interior cu apă.
Conexiunea fazelor şi realizarea constructiva a RS au o influentă importantă asupra
randamentului electric, factorului de putere şi asupra regimului de funcţionare al cuptorului.
Această influenţă se datorează reactanţei (proprii şi mutuale ) şi rezistenţei majorate ( datorită
efectului pelicular şi de proximitate între conductoarele aceleiaşi faze ale RS ).
Fazele RS pot fi legate în stea ( conexiune monofilară ) şi triunghi ( conexiune bifilară )
nesimetric sau simetric.
2 3
iA
4
1 iB
pagina 9 din 16
IC
 fig.( a ) conexiune stea
1 - înfăşurări secundare ale trafo de cuptor;
2 - cablu flexibil;
3 - legatură tubulară răcită cu apă;
4 - electrod.

2 3

iA

4
1 iB

iC

fig. ( b ) conexiune triunghi nesimetric

2
3

iA
4
1
iB

iC

fig.( c ) conexiune triunghi simetric

fig.7 Scheme de legare a RS

Pentru ( b ) şi ( c ): 2 cabluri alăturate sunt parcurse de curenţi în sens contrar.  scade fluxul
magnetic al fiecărei faze şi, deci, inductivităţile sistemului. Se reduce nesimetria curenţilor, dar este
necesar mai mult cupru.
Schema ( c ): fluxul magnetic al fiecărei faze  0.
Conexiunea Y  pentru cuptoare cu capacitate < 10t.

pagina 10 din 16
  reactanţe relativ mari pe un dezechilibru important al curenţilor.
Conexiunea în  nesimetric  pentru 20 ... 100 tone
 pentru reactanţele şi dezechilibrul puterilor
 trebuie cu 15 % mai mult cupru decât pentru conexiunea Y.
Conexiunea în  simetric  pentru capacităţi > 100 tone
 pentru reactanţele, dezechilibru nesemnificativ al puterilor
 complicaţii constructive
( 4 ) Agitatorul inductiv - se utilizează pentru amestecarea prin inductie electromagnetică a baii de
metal topit ( pentru cuptoare cu capacitate > 15 tone ) în fazele ce succed topirea.
- constă dintr-un stator montat sub vatra cuptorului, a cărui manta este executată din otel
nemagnetic; înfăşurarea agitatorului este bifazată, din ţevi de cupru sau bare de aluminiu, răcite cu
apă sau aer; prin alimentarea înfăşurării cu un sistem bifazat de tensiuni alternative se obţine un
câmp magnetic învârtitor, a cărui interacţiune cu curenţii turbionari induşi în ( baia metalică ) şarja
produce deplasarea metalului topit.
Avantaje: - favorizează reacţiile chimice;
- omogenizare compoziţie chimică şi temperatura;
- se reduce consumul specific de energie electrică şi consumul de electrozi.
3.4. Sisteme de reglare automată a cuptoarelor cu arc electric
Menţinerea constantă a lungimii arcului electric este una dintre cele mai importante condiţii
privind funcţionarea la parametrii tehnologici şi energetici impuşi pentru cuptorul cu arc electric.
Observaţii: Modificarea lungimii arcului electric poate avea loc datorită modificării (  )
temperatura din cuptor ( şarja );
- surpării încărcăturii în faza de topire (  scurtcircuitarea şi întreruperea arcului electric );
- deflexiei arcului electric sub acţiunea forţei electrodinamice;
- consumului electrozilor.
Reglarea puterii disipate în arcul electric se obţine prin modificarea tensiunii de alimentare
şi/sau modificarea distanţei dintre electrozi.
Observaţie. Modificarea tensiunii secundare a trafo de cuptor se face la trecerea de la o fază la alta
a procesului tehnologic iar modificarea poziţiei electrozilor se face în cadrul aceleiaşi faze
tehnologice ( pentru înlăturarea scurtcircuitului, restabilirea arcului electric şi pentru compensarea
consumului electrozilor )
În cazul cuptoarelor 3f fiecare electrod are propriul său sistem de reglare, pentru a menţine
constantă una dintre mărimile:

pagina 11 din 16
- tensiunea la bornele arcului;
- ( sau ) intensitatea curentului prin arc;
- factorul de putere;
- rezistenţa arcului electric;
( 1 ) Sistem de reglare cu menţinere constantă a tensiunii are principalul dezavantaj că prezintă o
sensibilitate redusă deoarece la variaţii mari ale curentului prin arc, tensiunea variază puţin;
( 2 ) Sistemele de reglare la putere constantă nu permit deţinerea unui punct de funcţionare unic ( 
două puncte de funcţionare pentru aceeaşi putere a arcului electric ), sunt relativ complicate şi cu
timp de răspuns relativ mare.
( 3 ) Sistemele de reglare la curent constant se pot utiliza la cuptoarele cu ardere stabilă a arcului
electric ( ex.: cuptoare pentru minereuri )
( 4 ) Reglarea la factori de putere constanţi are practic aceleaşi caracteristici cu sistemul de
urmărire a rezistenţei arcului electric.
Sistemele automate actuale asigură reglarea poziţiei electrozilor, funcţie de rezistenţa R A a arcului
UA
electric ( RA = , UA - tensiunea la bornele arcului; I - curentul din circuit ).
I

BVD

RAP
I RA
TC BC R
εRAP
C

TT A

P
EE

pagina 12 din 16
 Fig.8 Sistem de reglare automată a poziţiei electrozilor

BC - bloc de calcul a RA
BVD - blocul pentru stabilirea valorilor prescrise ale R A
C - comparator
R - regulator
A - amplificator
EE - elemente de execuţie
P - sistem hidraulic
Pe baza informaţiilor primite de la trafo de măsură TT şi TC privind U A şi I, blocul de calcul
BC determină rezistenţa electrică reala a arcului electric, R A.
În blocul comparator C, RA este comparată cu valoarea prescrisă RAP ( stabilită în blocul
valorilor prescrise BVP ).
Eroarea " RA" este transmisă regulatorului R, care prin intermediul blocului amplificator A
transmite semnal de comandă elementelor de execuţie EE ( motor de acţionare, ventil
electromagnetic, etc )  EE determină acţionarea sistemului hidraulic P de reglare a poziţiei
portelectrodului PE.
Sistemul de reglaj automat trebuie să asigure:
 sensibilitate ( abateri faţă de valorile impuse de cel mult  ( 3 ... 6 ) % pe durata topirii şi  ( 2 ...
4 ) % pe durata procesului de afinare );
 reducerea la minim a mişcării electrozilor la perturbaţiile aleatorii;
 modificarea puterii disipate în arcul electric cu o abatere maxima de  (5) %.
 aprinderea automată a arcului;
 blocarea electrozilor la întreruperea tensiunii de alimentare.
Schemele actuale de comandă ale cuptoarelor cu arc electric utilizează calculatoare de
proces pentru urmărirea şi modificarea parametrilor astfel încât să fie respectată tehnologia de
elaborare în condiţiile unui consum energetic minim.
Schema de principiu a unei instalaţii cu calculator de proces este indicată în figura 9.
Calculatorul de proces ( 7 ) ( controlul proceselor din cuptorul CA ) primeşte urmatoarele
informaţii:
- informaţii privind valoarea intensităţii curentului în interiorul arcului electric ( de la trafo TC );
- informaţie privind tensiunea la bornele arcului ( de la TT )

pagina 13 din 16
- informaţii privind temperatura zidăriei refractare ( de la traductoare de temperatură ) şi a
metalului în cuptor ( de la Tt );
- informaţii privind puterea absorbită din reţea ;
- informaţii privind poziţia ploturilor transformatorului de cuptor;
- alte informaţii privind schema de alimentare cu energie electrică

7
1 BCP

TT
BCT

pagina 14 din 16
6 BCTC
5
 fig.9 Schema de principiu a unei instalaţii de comandă a proceselor într-un cuptor cu arc
electric ( utilizând calculator de proces )

1 - traductoare de putere activă şi rezistenţă a arcului electric.

2 - traductoare de temperatură.
3 - bloc executiv pentru modificarea poziţiei electrozilor.
4 - întreruptor.
5 - element de execuţie pentru controlul poziţiei ploturilor transformatorului de cuptor (  6 ).
7 - calculatorul de proces
8 - elemente de afişare a mărimilor necesare + avertizare
BCP - bloc de control al puterii
BCT - bloc de control al procesului de topire
BCTP - bloc de control al temperaturii
BCL - bloc care asigură afişarea mărimilor necesare, gestionarea informaţiilor privind şarja
eleborată şi operaţii de avertizare
BCTC - bloc de comandă a întreruptorului ( 4 ) + controlul poziţiilor ploturilor trafo.
Calculatorul de proces, pe baza unor programe specializate şi a informaţiilor primite,
stabileşte momentul efectuării diferitelor operaţii:
 încărcarea cuptorului
 bascularea pentru evacuarea zgurii şi pentru evacuarea materialului lichid
pagina 15 din 16
 modificarea regimului de lucru, etc.
şi afişează o serie de informaţii necesare operatorului:
 coeficient de utilizare a zidăriei refractare
 puterea disipată în fiecare fază
 consumul de energie electrică, etc.
Calculatorul de proces stabileşte şi ploturile de lucru ale trafo de cuptor, pe fiecare fază ( la
creşterea temperaturii metalului sau zidăriei refractare, calculatorul de proces asigură reducerea
puterii disipate în arcul electric prin modificarea plotului transformatorului şi modificarea adecvată
a poziţiei electrozilor E ).
Observaţie: Blocul de control al puterii, BCP, preia informaţiile necesare ( privind puterea activă şi
RA ) de la traductoarele 1.
Blocul BCT de control al procesului de topire cuprinde programele tehnologice pentru
diferite mărci de otel şi asigură mărimile de consemn pentru celelalte sisteme de control automat.
La abateri ale valorilor calculate faţă de valorile de consemn ( stabilite de BCT ) , blocul BCP
transmite comenzile necesare la executor ( 3 ) pentru corectarea poziţiei electrozilor.
Blocul BCTP de control al temperaturii, pe baza valorilor măsurate şi a celor de consemn
stabileşte în fiecare moment puterea ce poate fi disipată în arcul electric. Această informaţie este
transmisă blocului BCT pentru stabilirea valorilor de consemn necesare pentru BCP, dar şi blocului
BCTC , care prin intermediul blocului de execţtie (5 ) asigură controlul poziţiei ploturilor trafo de
cuptor ( 6 ).
Informaţiile privind poziţia întreruptorului ( 4 ) transmise blocului BCT, iar comanda lui ( 4
) este realizată de către blocul BCTC.
În instalaţiile actuale mai sunt întâlnite sisteme de reglare cu releu diferenţial sau cu
amplificatoare magnetice.
Principalul avantaj al sistemelor de reglaj cu calculator de proces este posibilitatea
controlului în timp real, cu optimizarea procesului funcţie de parametrii concreţi ai încărcăturii şi
materialului ce trebuie elaborat.

pagina 16 din 16