Curs 2

Circuitele electrice sunt alcătuite din elemente pasive (consumatoare) şi elemente active
(surse de energie electrică). Elementele pasive sunt elementele fizice cum ar fi rezistoare,
condensatoare, bobine, care nu pot genera energie electrică, ci doar o pot consuma.
Circuitele de curent continuu (c.c.) sunt parcurse de curenţi de conducţie şi pot fi
caracterizate printr-un singur parametru de circuit – rezistenţa electrică R. În consecinţă,
circuitele de c.c. conţin drept elemente pasive doar rezistoarele. Celelalte două elemente de
circuit, bobina şi condensatorul au comportări limită în c.c., adică scurtcircuit respectiv circuit
întrerupt.

Rezistorul. Legea lui Ohm

Una dintre proprietaţile caracteristice ale materialelor este modul în care se comportă când
sunt parcurse de curent electric, mai precis rezistenţa pe care o opun la trecerea curentului.
Această proprietate se numeşte rezistenţă electrică R. Rezistența depinde numai de material și de
geometria elementului.
Elementul de circuit care modelează rezistența electrică este rezistorul. Astfel rezistoarele
sunt elemente pasive de circuit caracterizate în principal de rezistența lor electrică. Sunt
construite din materiale conductoare (aliaje) cu rezistivitate mare – manganină, nichelină,
constantan.
U
Funcționarea rezistorului într-un circuit electric este descrisă
de legea lui Ohm. Să considerăm o porţiune de circuit delimitată
A B
I de punctele A şi B între care se găseşte un rezistor de rezistenţă R.
R
În cazul unui conductor omogen în regim electrocinetic staţionar
Legea lui Ohm pentru legea lui Ohm arată că:
rezistor.
U AB = R AB ⋅ I , în care

Aceasa este legea lui Ohm pentru un rezistor.

RAB se numeşte rezistenţa electrică între punctul A şi B.
B
ρ
RAB = ∫ dl .
AS

S reprezintă secţiunea transversală a conductorului iar factorul de proporţionalitate ρ se numeşte

rezistivitate. Unitatea de măsură a rezistenţei electrice în S.I. este ohmul [Ω]. Pentru un
conductor omogen cu secţiunea constantă rezistenţa electrică devine:
ρl
R = .
S

1
 Rezistivitatea ρ depinde de natura materialului (este o constantă de material) şi de
temperatură, conform relaţiei:
ρ = ρ0 [1 + α(T − T0 )] ,

în care: ρ este rezistivitatea la temperatura curentă T, ρ0 - rezistivitatea la temperatura de

referinţă T0, iar α este coeficientul de temperatură al rezistivităţii. Pentru metale coeficientul α
este de regulă pozitiv, rezistivitatea lor crescând cu temperatura. Pentru cărbune, constantan şi
electroliţi α este negativ, rezistivitatea acestora scade la creşterea temperaturii. La materialele
semiconductoare α are valori negative foarte mari în modul, rezistivitatea semiconductoarelor
micşorându-se exponenţial cu temperatura.
Unitatea de măsură a rezistivităţii în S.I. este ohmmetrul [Ωm].
Mărimea inversă rezistenței electrice se numeşte conductanţă electrică G:
1
G=
R
In S.I. unitatea de măsură a conductanţei se numeşte siemens [S].
Conductanța electrică exprimă capacitatea a unui conductor sau circuit dat de a conduce curentul
electric.

Legea lui Ohm pentru un circuit închis.

Se consideră un circuit complet, de exemplu ca în figura
A I
alăturată. Tensiunea între bornele A şi B este egală cu tensiunea
R1
electromotoare ce acţionează în întreg circuitul: U AB = E E R2
UAB
Ca urmare legea lui Ohm capătă forma:
E = Re ⋅ I . B

unde Re reprezintă rezistenţa echivalentă a întregului circuit.

Legea lui Ohm generalizată
Cazul cel mai general al legii lui Ohm este prezentat mai jos. Se consideră o ramură de
circuit care conține un rezistor şi o sursă de tensiune. U este
U tensiunea la bornele întregii ramuri. Legea lui Ohm are forma:
U + E = R⋅I .
I R
E
Observaţie: Ecuaţia reprezintă Legea lui Ohm
generalizată şi este scrisă în concordanţă cu sensul mărimilor
din figură, respectiv tensiunea la borne U şi t.e.m E au acelaşi sens ca şi curentul electric. În
cazul în care una dintre aceste mărimi este în sens opus curentului electric intră cu semnul minus
în ecuația de mai sus. De exemplu:

2
 U

−U + E = R ⋅ I
I R
E

U − E = R⋅I
I R
E

Rezistența electrică poate lua valori între 0 și ∞. Cazuri limită:

a. Circuit în gol
Se consideră un circuit oarecare și două borne oarecare a, b. Se spune că circuitul este în gol între
bornele ab dacă nu există legătură conductoare între acestea. În acest caz curentul prin ramura ab este
zero, iar rezistența este infinită.

a a
I=0
I=0
Ek Rab= ∞ E
U I=0 U=E

rk
b b
Circuite în gol

b. Scurtcircuit
Se consideră un circuit oarecare și două borne a, b. Se spune că între bornele ab este scurtcircuit
dacă acestea sunt conectate printr-un conductor de rezistență zero. În acest caz punctele a și b au același
potențial, deci tensiunea (diferența de potențial) între bornele ab este zero.

a I R a
I
Ek Rab= 0 E
U=0 U=0 U=0

rk
b b
Scurcircuit

3
 Teoremele lui Kirchhoff

Teoremele lui Kirchhoff, la care se adaugă legea lui Ohm, stau la baza metodelor de
analiză a circuitelor electrice.
Prima teoremă a lui Kirchhoff este o consecinţă a legii conservării sarcinii electrice şi se
aplică într-un nod al unui circuit electric.

I1 Σ
I4
n
I2
N
I5 ∑I
k =1
k =0
I3
Teorema I a lui Kirchhoff

Se consideră o suprafaţă închisă Σ în interiorul căreia se află nodul N. Din legea conservării
sarcinii electrice se obţine relația de mai sus care reprezintă prima teoremă a lui Kirchhoff şi se
enunţă astfel:
Suma algebrică a intensităţilor curenţilor din ramurile
incidente unui nod este nulă.
sau
Suma algebrică a curenţilor care intră într-un nod este egală
cu suma algebrică a curenţilor care ies din nod.

Prin convenţie, se consideră cu semn pozitiv curenţii care intră în nod şi cu semn negativ cei care
ies din nod.
Dacă circuitul are n noduri, prima teoremă a lui Kirchhoff se aplică în mod independent
pentru n-1 noduri, pentru ultimul nod relaţia de legătură fiind o consecinţă a celorlalte relaţii.

Teorema a doua a lui Kirchhoff rezultă din legea lui Ohm şi se aplică unui ochi al unui
circuit electric. Se consideră un ochi de circuit și un sens de parcurgere ales arbitrar:

U2
U1
A B C

U5 + U3

E D
U4

Dacă se adună tensiunile la bornele elementelor din circuit, în sensul de parcurgere a

ochiului ales şi ținând cont că tensiunea între două noduri este egală cu diferența de potențial
4
dintre cele două noduri, se poate scrie:
U1 + U 2 − U 3 + U 4 − U 5 =
= (VA − VB ) + (VB − VC ) − (VD − VC ) + (VD − VE ) − (VA − VE ) = 0 ,
respectiv: n

∑U
k =1
k =0

Suma algebrică a tensiunilor de-a lungul unui ochi al

unui circuit electric este nulă.

ceea ce reprezintă teorema a doua a lui Kirchhoff:

Dacă în relaţia de mai sus se separă într-un membru tensiunile la bornele surselor rezultă
cea de a doua formă a teoremei:
E5 − E2 = U1 − U 3 + U 4 sau în caz general:

∑ E j = ∑U i .
j i

În această formă cea de-a doua teorema a lui Kirchhoff devine:

Într-un ochi al unui circuit suma algebrică a tensiunilor

electromotoare este egală cu suma căderilor de tensiune din
ramurile ochiului considerat.

Se observă că în forma generală a teoremei (prima expresie) au fost considerate tensiunile

care apar la bornele tuturor elementelor de circuit indiferent de natura lor, sursă sau rezistor, iar
în a doua expresie au fost considerate separat tensiunile datorate surselor şi căderile de tensiune
la bornele rezistoarelor.

Gruparea rezistoarelor

Prin gruparea rezistoarelor se urmăreşte în general obţinerea unor circuite electrice

simplificate care pot fi mai uşor analizate, respectiv reducerea numărului de elemente din circuit
sau simplificarea structurii acestuia. Prin gruparea unor rezistoare nu trebuie modificată
funcţionarea circuitului fapt ce implică menținerea aceleiaşi tensiuni U la bornele grupării şi
acelaşi curent I prin aceasta, aşa cum se arată mai jos.

5
 U1 U2 Un U
I
R1 R2 Rn I Re

U
Gruparea în serie a rezistoarelor.

Gruparea în serie a rezistoarelor. Două sau mai multe rezistoare sunt conectate în serie
dacă sunt parcurse de acelaşi curent. Rezistenţa echivalentă acestei grupări trebuie să menţină
aceeaşi tensiune U la bornele grupării echivalente şi acelaşi curent I. Ţinând cont de teorema a
doua a lui Kirchhoff se obţine expresia rezistenţei echivalente a n rezistoare grupate în serie:
U U + U 2 + ... + U n U1 U 2 U
Re = = 1 = + + ... + n
I I I I I
n
Re = ∑ Rk .
k =1

Gruparea în paralel (derivaţie) a rezistoarelor. Două sau mai multe rezistoare sunt
conectate în paralel dacă au aceeaşi tensiune la borne.
I1 R1

I1 R2 U
I
U
I Re
I1 Rn

Gruparea în paralel a rezistoarelor.

Rezistenţa echivalentă a acestei grupări trebuie să menţină aceeaşi tensiune U la bornele

grupării echivalente şi acelaşi curent I. Pentru n rezistoare grupate în paralel şi ţinând cont de
teorema întâi a lui Kirchhoff se obţine:
1 I I + I + ... + I n I1 I 2 I
= = 1 2 = + + ... + n
Re U U U U U
n
1 1
=∑
Re k =1 Rk
sau:

1
Re = n
1
∑R
k =1 k

6
Conductanța echivalentă devine:
n
Ge = ∑ Gk .
k =1

În cazul a două rezistoare conectate în paralel:

1 1 1
= +
Re R1 R2

astfel că rezistența echivalentă se obține de forma:

R1 ⋅ R2
Re =
R1 + R2