Prezentare Curs 3

Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată
ELECTROSECURITATE
Capitolul 2 - Fenomene caracteristice trecerii

curentului electric prin corpul uman
Titular disciplina:
Șl.dr.ing. Dragoș Machidon
2023
Cuprinsul prezentării:
I. Efectele trecerii curentului electric prin organismul

uman
II. Factorii care determină gravitatea electrocutării
Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

II. Factorii ce determină gravitatea electrocutării
1. Mărimile specifice curentului ce închide prin corpul uman;

2. Mărimile specifice sursei de tensiune accidentală;
3. Mărimile specifice circuitului prin care se închide curentul;
4. Mărimile unor parametri psihofiziologici;
5. Parametrii mediului ambiant.

1. Marimi specifice curentului electric
a) Intensitatea curentului electric
▪ Intensitatea curentului prin conductorul electrobiologic este unul din principalii

parametri ce dicteaza gravitatea electrocutării.
▪ La o valoare dată a intensităţii curentului, efectele trecerii curentului prin corpul

uman sunt aceleaşi, indiferent de valoarea tensiunii la care este supus corpul uman
şi a rezistenţei circuitului în care acesta este intercalat.
▪ Pentru analiza comportării organismului uman la trecerea curentului alternativ este

concludentă valoarea de vârf a intensităţii curentului şi nu valoarea sa efectivă.

Se defineşte ca intensitate de prag acea valoare minimă a

curentului electric ce poate fi sesizată de către om.
Curentul nepericulos reprezintă acea intensitate a curentului

electric de sub acţiunea căruia omul se poate elibera prin forţe
proprii.
Curent nepericulos:
▪ curentul alternativ - intensitate mai mică de 20 mA;

▪ curentul continuu - intensitate mai mică de 50 mA.

Curentul alternativ de frecvenţă industrială este perceput: La curenti peste 20 mA
convulsiile muşchilor
▪ La 1 mA: ca senzaţie neplăcută, când pot să apară contracţii nu permit desprinderea
musculare. omului din circuit,
întregul corp este
▪ La 20 mA: contracţiile devin spasmodice, dureroase. paralizat, fiind foarte
rare situaţiile în care
▪ La 50 mA: poate provoca decesul, fie prin stop cardiac, fie omul se mai poate
prin blocarea activităţii centrului respirator. elibera singur de sub
acţiunea curentului
electric.
Curentul mortal - curent având intensitate de minimum

100 mA, pentru timpi de trecere mai mari de 0,1 ÷ 0,2
secunde .

La intensităţi ale curentului mai mari de

5 A, consecinţele expunerii sunt grave
datorită arsurilor interne şi externe
cauzate de arcul electric produs şi nu
datorită electrocutării.
Factorul surpriză - decesul se poate instala într-un timp mai scurt şi la valori mai mici
ale curentului prin corpul uman atunci când omul este surprins de acţiunea curentului
electric, faţă de cazul în care omul se aşteaptă să fie supus acestei acţiuni.

b) Durata de trecere a curentului electric
Intensitatea curentului suportată de corpul uman este cu atât mai mică cu cât
durata de trecere a curentului este mai mare.
Dependenţa de timp a valorii de vârf a curentului alternativ suportat de corpul uman

Curbele trasate in figura anterioara delimiteaza trei domenii ale intensitatii

curentului:
I – domeniul curentilor nepericulosi;

Intensitatea curentului de 30 mA ↔ 21 mA valoare efectiva
II – domeniul intensitatii curentilor care pot determina stop respirator si chiar

fibrilatii ale inimii, dar numai la durate relativ mari de trecere a curentului;
La limita de separaţie dintre domeniile II şi III;

Valoarea de vârf a curentului este de 70 mA ↔ 50 mA valoare efectiva.
III – domeniul curentilor mortali pentru om.

0,165
Ih = [A]
t
Efectele globale ale trecerii curentului prin corpul uman
Cate
Timpul
- Curentul Efectele asupra organismului uman
[s]
goria
Creştere uşoară a presiunii sângelui.

I 25 mA nedefinit Uşoară tetanizare a muşchilor respiratori.
Nu se semnalează vătămări la nivelul sistemului circulator sau al inimii.
Creşterea presiunii sângelui.
25÷80 Dereglarea respiraţiei.
II 25 ÷ 30
mA Oprirea temporară a inimii, urmată de funcţionare neregulată.
Trecerea către fibrilaţia inimii.
80 mA ÷
III 0,1 ÷ 0,3 Fibrilaţia ireversibilă a inimii.
5A
Oprirea inimii şi a circulaţiei sângelui pe durate relativ mari, neregulate.
Creşterea presiunii sângelui în perioadele de funcţionare a inimii.
IV 3÷8A nedefinit
Îmbolnăvirea muşchilor respiratori.
Producerea unor arsuri, în special la nivelul ţesuturilor interne.

c) Natura si frecventa curentului
Tipul curentului contează?

▪ Curentul continuu conduce la apariția
unor procese de electroliză;
▪ Curentul alternativ nu conduce la apariția
La tensiuni mai
electroliza, dar efectele sale sunt mult mai
mari de 450 V,
severe.
urmările acţiunii
curentului electric
pentru organismul
uman sunt practic la
Organismul uman poate suporta curenți continui fel de grave,
având intensitate chiar de trei ori mai mare decât indiferent de natura
în cazul curentului alternativ de frecvenţă curentului.
industrială.

c) Natura si frecventa curentului
Impedanţa conductorului electrobiologic

scade la creşterea frecvenţei, datorită
reducerii reactanţei capacitive a pielii.
1 𝑈
𝑋𝑐 = 𝐼=
2𝜋𝑓𝐶 𝑍
Cum influenteaza frecventa?

▪ Prin modificarea impedanței organismului viu.
𝑍= 𝑅 + 𝑗𝑋𝑐
▪ La creşterea frecvenţei va creşte intensitatea
curentului prin acesta.

Pericolul producerii fibrilaţiei inimii sau acela

al apariţiei stopului respirator scade pe măsura
creşterii frecvenţei.
Traseul parcurs de ioni este cu atât

mai scurt cu cât frecvenţa tensiunii
aplicate este mai mare, deci
perturbarea produsă de circulaţia
curentului alternativ este cu atât mai
mică cu cât frecvenţa este mai mare.

Efectul periculos al curentului [%]
Efectul periculos al curentului [%]

100 100
80 80
60 60
40 40
20 20
0 0
1 20 40 60 80 100 120 1 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000
Frecvenţa [Hz] Frecvenţa [Hz]
Dependenţa periculozităţii procentuale a trecerii curentului de frecvenţa acestuia.

5000
max ]
4000
Intensitate de prag [mA

10000
3000
Dependenţa intensităţii 2000

1000
de prag de frecvenţă 1000

100
10
0
1 10 100 1000 10000
Frecvenţa [Hz]

2. Influența tensiunii la care este supus omul
Tensiunea la care este

supus omul nu influențează
Tensiunea la care este supus omul,
în mod direct gravitatea
impreuna cu rezistenţa electrică a
electrocutării.
organismului în momentul intercalării
în circuit vor dicta intensitatea
curentului stabilit prin corp.
Tensiune nepericuloasă – acea

Acest concept nu poate fi fundamentat
tensiune la care riscul producerii
deoarece electrocutarea este determinată de
electrocutării este, practic, nul.
cantitatea de electricitate care circulă prin
corpul uman şi nu de tensiunea la care
acesta este supus.

Limitele tensiunilor de lucru şi a tensiunilor accidentale (de atingere şi de

pas), sunt stabilite în funcție de următorii factori:
▪ puterea şi tensiunea de lucru ale instalaţiei electrice;
▪ condiţiile de exploatare a echipamentului respectiv;
▪ posibilitatea asigurării unei protecţii radicale prin măsuri de bază şi măsuri

suplimentare.

I h  Rh 0,165  3000
Ua  =
Cs Cs  t
❖ Ua – tensiunea de atingere nepericuloasa (t < 3s);
❖ Ih – intensitatea curentului prin corpul uman;
❖ Rh – rezistenţa corpului uman, valoarea de 3000 Ω corespunzând cazului atingerii

indirecte;
❖ Cs – coeficient de siguranţă având valori cuprinse între 1 şi 8, funcţie de categoria

instalaţiei, de condiţiile de exploatare şi de timpul de deconectare a omului inter-
calat în circuit.

Tensiuni maxime admisibile în România:
▪ tensiuni de lucru maxime admise pentru echipamente tehnic portabile, folosite

în medii periculoase şi foarte periculoase;
▪ tensiuni maxime de lucru pentru alimentarea corpurilor de iluminat;
▪ tensiuni maxime admise pentru echipamente mobile de sudare cu arc electric;
▪ tensiuni maxime admise de atingere şi de pas;
▪ limite admisibile de expunere în câmpuri electrice şi magnetice, de diferite

frecvenţe.

Limita maximă admisă a tensiunii de lucru pentru echipamentele tehnice portabile

Limita maximă a tensiunilor de lucru pentru alimentarea corpurilor de iluminat

Limite maxime admise pentru tensiunile de lucru ale echipamentelor mobile de

sudare cu arc electric

Limita maximă a tensiunilor accidentale pentru instalaţii de joasă tensiune

Limite de expunere în câmpuri electrice statice

Limite de expunere în câmpuri magnetice statice

3. Influența rezistenței electrice a corpului uman
Mărimea rezistenţei electrice a conductoarelor electrobiologice este determinată, în

mod esenţial, de structura ţesuturilor aflate pe traseul de circulaţie a curentului
electric.
Factori ce influenteaza valoarea rezistentei corpului uman:

❖ Tensiunea aplicată;
❖ Durata de trecere a curentului;
❖ Temperatura;
❖ Locul de atingere;
❖ Suprafața și presiunea de contact;
❖ Umiditatea;
❖ Starea psihică.

Rezistenta corpului uman este dată de:

▪ rezistența pielii
▪ rezistența țesuturilor interne
Uh
Ih
Ih Ih
a c
b
Schema electrică echivalentă simplificată a corpului uman:

a – stratul de piele de la locul de contact cu elementul aflat sub tensiune;
b – rezistenţa ţesuturilor interne ale corpului uman;
c – stratul de piele de la locul de contact cu pământul sau cu alt
element conductor aflat sub tensiune, în cazul atingerii bipolare.

Valori ale rezistenței corpului uman:
▪ R = 40.000 si 100.000 Ω, chiar si 500 kΩ – pentru pielea intactă și uscată;

▪ R = 600 Ω, chiar 200 Ω - daca stratul superior al pielii lipsește.
Influența tensiunii accidentale asupra rezistenței

corpului uman:
▪ scăderea rezistenţei la creşterea tensiunii aplicate,
până la o valoare limită, care depinde de grosimea Fenomenul de străpungere
stratului cornos al pielii; a pielii se iniţiază după
aproximativ 0,5 secunde
▪ creşterea suplimentară a tensiunii, peste această de la aplicarea tensiunii şi
valoare limită, rezistenţa corpului uman rămâne se finalizează după 5 ÷ 6
aproximativ constantă, fapt explicabil prin fenomenul secunde.
de străpungere al pielii.

Gravitatea fenomenului electrocutării, crește în

două moduri, în raport cu creşterea tensiunii,
astfel:
➢ direct proporţional cu tensiunea aplicată,
conform legii lui Ohm;
➢ după o lege nelineară, datorită scăderii
valorii rezistenţei la creşterea tensiunii
aplicate.
Dependenţa rezistenţei corpului uman funcţie

de tensiunea aplicată
şi de durata de circulaţie a curentului

Creșterea umidității corpului, a suprafeței de contact și a presiunii de contact duc

la reducerea rezistenței corpului uman.
Influența traseului curentului asupra rezistenței corpului uman:

▪ Traseul longitudinal este mult mai periculos decât cel transversal;
▪ Pe traseul mâini – picioare pot fi suportați curenți de două ori mai mari decât pe
traseul mână – mână.
Influența locului de contact asupra rezistenței corpului este dată de existența

pe corp a unor locuri de contact de mare risc, cu mare sensibilitate nervoasă,
precum: ceafa, gâtul, tâmplele, regiunea toracică, regiunea abdominală.

Valori limită pentru rezistenţa corpului uman, funcţie de tensiunea aplicată

4. Influența parametrilor mediului
➢ temperatura mediului determină un anumit grad de sudoraţie a corpului, astfel

încât creşterea temperaturii determină creşterea sensibilităţii omului în raport cu
trecerea curentului electric;
➢ umiditatea acţionează, în mod direct, în sensul micşorării rezistenţei electrice a
corpului, determinând creşterea sensibilităţii la trecerea curentului electric;
➢ presiunea atmosferică are şi ea o anumită influenţă asupra sensibilităţii
organismului la şoc electric, înregistrându-se creşterea sensibilităţii la scăderea
presiunii atmosferice;

➢ concentraţia de oxigen şi dioxid de carbon din aerul inspirat pot avea o

anumită influenţă, mai ales în cazul producerii unui stop respirator;
➢ câmpul electric determină o modificare a reacţiei organismului, modificare
observabilă mai ales înaintea producerii furtunilor şi la persoanele care
lucrează în instalaţii electrice de înaltă tensiune; această modificare se
manifestă printr-o uşoară reducere a sensibilităţii la şoc electric;
➢ câmpul magnetic terestru, în perioada de maxim a variaţiilor sale ciclice cu
perioada de 11 ani, şi furtunile magnetice determină creşterea sensibilităţii
organismului la trecerea curentului electric.

Prezentare Curs 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Curs 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată

Capitolul 2 - Fenomene caracteristice trecerii

I. Efectele trecerii curentului electric prin organismul

II. Factorii care determină gravitatea electrocutării

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

II. Factorii ce determină gravitatea electrocutării

1. Mărimile specifice curentului ce închide prin corpul uman;

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

1. Marimi specifice curentului electric

a) Intensitatea curentului electric

▪ Intensitatea curentului prin conductorul electrobiologic este unul din principalii

▪ La o valoare dată a intensităţii curentului, efectele trecerii curentului prin corpul

▪ Pentru analiza comportării organismului uman la trecerea curentului alternativ este

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Se defineşte ca intensitate de prag acea valoare minimă a

Curentul nepericulos reprezintă acea intensitate a curentului

▪ curentul alternativ - intensitate mai mică de 20 mA;

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Curentul mortal - curent având intensitate de minimum

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

La intensităţi ale curentului mai mari de

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

b) Durata de trecere a curentului electric

Dependenţa de timp a valorii de vârf a curentului alternativ suportat de corpul uman

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Curbele trasate in figura anterioara delimiteaza trei domenii ale intensitatii

I – domeniul curentilor nepericulosi;

II – domeniul intensitatii curentilor care pot determina stop respirator si chiar

La limita de separaţie dintre domeniile II şi III;

III – domeniul curentilor mortali pentru om.

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Creştere uşoară a presiunii sângelui.

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

c) Natura si frecventa curentului

Tipul curentului contează?

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Impedanţa conductorului electrobiologic

Cum influenteaza frecventa?

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Pericolul producerii fibrilaţiei inimii sau acela

Traseul parcurs de ioni este cu atât

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Efectul periculos al curentului [%]

Dependenţa periculozităţii procentuale a trecerii curentului de frecvenţa acestuia.

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Intensitate de prag [mA

Dependenţa intensităţii 2000

de prag de frecvenţă 1000

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

2. Influența tensiunii la care este supus omul

Tensiunea la care este

Tensiune nepericuloasă – acea

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Limitele tensiunilor de lucru şi a tensiunilor accidentale (de atingere şi de

▪ puterea şi tensiunea de lucru ale instalaţiei electrice;

▪ condiţiile de exploatare a echipamentului respectiv;

▪ posibilitatea asigurării unei protecţii radicale prin măsuri de bază şi măsuri

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

❖ Ua – tensiunea de atingere nepericuloasa (t < 3s);

❖ Ih – intensitatea curentului prin corpul uman;

❖ Rh – rezistenţa corpului uman, valoarea de 3000 Ω corespunzând cazului atingerii

❖ Cs – coeficient de siguranţă având valori cuprinse între 1 şi 8, funcţie de categoria

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate – 2023/2024 marți, 19 decembrie 2023

Tensiuni maxime admisibile în România: