LUCRAREA NR.

6
Studiul mijloacelor de protecție la electrocutare. Împământarea.
1. Conținutul lucrării
Se vor studia mijloacele de protecție la electrocutare, codul culorilor pentru
conductoarele electrice și alegerea tipului de protecție în instalațiile electrice.
Cu ajutorul modulelor de simulare Lucas Nuelles (LN) din laborator se vor realiza
montajele electrice necesare pentru determinarea rezistenței sistemului de împământare și
tensiunea de pas în caz de scurtcircuit la pământ.
2. Aspecte teoretice
2.1. Rețeaua electrică și accidentele care pot surveni
O rețea electrică de distribuție este reprezentată în Figura 6. 1.

Figura 6. 1 Rețea electrică de distribuție de la producător până la consumator

Rețeaua electrică pentru tensiuni înalte este proiectată astfel încât să fie sigură și
doar personalul autorizat să aibă acces direct. Lucrurile stau diferit în rețelele electrice de
joasă tensiune, la care toată lumea are acces, inclusiv copiii, vârstnicii și persoane cu
dizabilități, iar unul din marele dezavantaje ale curentului electric este că nu poate fi
sesizat de către om și astfel nu ne putem proteja singuri. Din acest motiv trebuie, în toate
instalațiile electrice, indiferent că sunt de joasă tensiune, să fie prevăzute mijloace de
protecție împotriva accidentelor.
Mai jos se exemplifică valorile periculoase ale curentului electric și timpul necesar
înlăturării pericolului pentru a nu suferi accidente grave.
În diagrama de mai jos se exemplifică, pe zone, efectele curentului electric asupra
organismului.
Instalații electrice industriale – Lucrări de laborator

Figura 6. 2 Efectele curentului electric asupra organismului în funcție de intensitate și timp

Diagrama este împărțită în 7 zone care au următoarele semnificații:

- AC1 – este o zonă considerată nepericuloasă indiferent de timpul cât este
supus organismul actiunii curentului electric. Această zonă prevede ca
intensitatea curentului electric sa nu depășească intensitatea de 0,5 mA
- AC2 – este o zonă considerată nepericuloasă indiferent de timp până la
intensități ale curentului electric de 10 mA. Pentru intensitățile curentului
electric cuprinse între 10 mA și 0,2 A timpul devine factorul decisiv asupra
efectelor negative ce pot surveni asupra organismului. În această zonă,
persoana poate simți șocuri și contracții musculare.
- AC3 – zonă considerată periculoasă dar nu fatală. Contracțiile musculare sunt
intense și pot apărea probleme locale iremediabile. Timpul cât este supus
organismul acțiunii curentului electric în această zonă este un factor deciziv.
Pot apărea arsuri locale.
- AC4-1 curba c1 – zonă periculoasă. Crește probabilitatea de fibrilație
ventriculară iar moartea poate surveni după câteva minute de expunere la
acțiunea curentului electric. Pot apărea arsuri interne.
- AC4-2 curba c2 – zonă foarte periculoasă. Probabilitatea apariției stopului
cardiac în această zona este mai mare cu aproximativ 5% față de zona AC4-1
- AC4-3 curba c3 – zonă foarte periculoasă. Probabilitatea apariției stopului
cardiac în această zona este mai mare cu 50%.
- AC4 – zonă extrem de pericoloasă. Accident fatal pentru 100% din cazuri
datorată arsurilor generalizate și stop cardio-respirator.
2.2. Codul culorilor pentru conductoarele electrice
Cablurile electrice folosite pentru rețelele de curent alternativ conțin 2 sau 3 fire (depinde
dacă au sau nu firul de împământare).

2
Studiul mijloacelor de protecție la electrocutate. Împământarea

Astfel, fiecare fir va avea o culoare distinctă în funcție de rolul lui, după cum
urmează:
- firul verde/galben este firul de protecție/ împământare (PE)
- firul albastru este NUL-ul
- firul maro este FAZA

Figura 6. 3 Culorile utilizate pentru conductoarele electrice

În instalațiile electrice codul culorilor este standardizat pentru fiecare conductor în

parte iar acest cod trebuie respectat cu strictețe.
Rețelele electrice prevăzute cu sistem de împământare au conductor neutru (albastru)
care în mod normal nu se află sub tensiune și nu prezintă nici un pericol. Însă, dacă apare
un defect în rețea, curentul de defect este preluat de conductorul neutru care (fiind sub
tensiune) devine ca un conductor de fază. Din acest motiv, conductorul neutru trebuie
izolat față de atingerea directă asemănător conductorului de fază.
În rețelele electrice trifazate, secțiunea conductorului neutru se alege funcție de
secțiunea conductoarelor de fază, astfel :
- Dacă secțiunea conductorului de fază este cuprinsă între 1,5 𝑚𝑚2 și 16 𝑚𝑚2
atunci secțiunea conductorului neutru se alege egală cu secțiunea
conductoarelor de fază;
- Dacă secțiunea conductorului de fază este cuprinsă între 16 𝑚𝑚2 și 25 𝑚𝑚2
atunci secțiunea conductorului neutru este de 16 𝑚𝑚2 ;
- Pentru secțiuni mai mari de 25 𝑚𝑚2 pentru conductoarele de fază, secțiunea
conductorului neutru se alege ca fiind jumătate din secțiunea conductorului
de fază.
Observație : Dacă în rețeaua electrică trifazată avem un nivel ridicat de armonici,
atunci se recomandă ca secțiunea conductorului neutru să nu fie inferioară secțiunii
conductorului de fază. În această situație este de preferat ca, secțiunea conductorului
neutru să fie egală cu secțiunea conductorului de fază dacă instalația electrică respectivă
nu este prevăzută cu protecții la supracurent.
Conductorul de protecție PE este întotdeauna de culoare verde/galben iar secțiunea
se alege, ca și în cazul conductorului neutru, funcție de secțiunea conductorului de fază,
astfel:
- Dacă secțiunea conductorului de fază este cuprinsă între 1,5 𝑚𝑚2 și 16 𝑚𝑚2
atunci secțiunea conductorului PE se alege egală cu sectiunea conductoarelor
de fază (PEN trebuie să fie egală sau mai mare de 10 𝑚𝑚2 );

3
Instalații electrice industriale – Lucrări de laborator

- Dacă secțiunea conductorului de fază este cuprinsă între 16 𝑚𝑚2 și 25 𝑚𝑚2

atunci secțiunea conductorului PE este de 16 𝑚𝑚2 ;
- Pentru secțiuni mai mari de 25 𝑚𝑚2 pentru conductoarele de fază, secțiunea
conductorului PE se alege ca fiind jumătate din secțiunea conductorului de
fază.

2.3. Alegerea timpului de declanșare a protecțiilor

Sistemele de protecție prevăzute în instalațiile electrice sunt alese astfel încât persoanele
să nu sufere accidente fatale din cauza unui defect apărut în instalație sau din cauza
neatenției. De reținut că pentru valori din ce în ce mai mari ale tensiunii, riscul
accidentelor fatale crește foarte mult. Mai jos sunt descrise câteva situații pentru valori
diferite ale tensiunii, curentului si rezistenței corpului uman implicate în accident.

Este stric interzisă reproducerea acestor situații atât în laborator cât și acasă
sau la locul de muncă!!!

Caz I
Valorile aproximative ale tensiunii, curentului și rezistenței corpului uman sunt
următoarele:
• U = 25 V;
• I = 4 mA;
• R = 6300 Ω;
Se presupune că o persoană se electrocutează accidental așa cum este descris
schematic în Figura 6. 4.

Figura 6. 4 Reprezentarea schematică a unui accident cu U=25V, I=4mA și R=6300Ω

Această situație se regăsește în diagrama de mai jos la intersecția celor două linii
albastre în zona AC2. Conform descrierii făcute în subcapitolul 2.1 persoana poate simți
șocuri și contracții musculare dar nu suferă un accident fatal sau cu repercursiuni
iremediabile.

4
Studiul mijloacelor de protecție la electrocutate. Împământarea

Figura 6. 5 Efectele curentului electric asupra organismului pentru Caz I

Caz II
Valorile aproximative ale tensiunii, curentului și rezistenței corpului uman sunt
următoarele:
• U = 150 V;
• I = 58 mA;
• R = 2600 Ω;
Se presupune că o persoană se electrocutează accidental așa cum este descris
schematic în Eroare! Fără sursă de referință..

Figura 6. 6 Reprezentarea schematică a unui accident cu U=150V, I=58mA și R=2600Ω

Această situație se regăsește în diagrama de mai jos la intersecția celor două linii
albastre în zona AC3. Conform descrierii făcute în subcapitolul 2.1 persoana poate simți
șocuri și contracții musculare destul de puternice. Timpul cât este supus organismul

5
Instalații electrice industriale – Lucrări de laborator

acțiunii curentului electric în această zonă este un factor deciziv fiind considerată o zonă
periculoasă (pot apărea arsuri) dar nu fatală.

Figura 6. 7 Efectele curentului electric asupra organismului pentru Caz II

Caz III
Valorile aproximative ale tensiunii, curentului și rezistenței corpului uman sunt
următoarele:
• U = 350 V;
• I = 350 mA;
• R = 1000 Ω.
Se presupune că o persoană se electrocutează accidental așa cum este descris
schematic în Eroare! Fără sursă de referință..

Figura 6. 8 Reprezentarea schematică a unui accident cu U=350V, I=350mA și R=1000Ω

6
Studiul mijloacelor de protecție la electrocutate. Împământarea

Această situație se regăsește în diagrama de mai jos la intersecția celor două linii
albastre la limita dintre zona AC3 și zona AC4-1 curba c1. În această situație persoana se
află în pericol iar factorul timp este extrem de important pentru viața sa. Conform
diagramei din Eroare! Fără sursă de referință. dacă persoana este scoasă de sub
acțiunea curentului electric într-un timp superior valorii de 200 ms, atunci șansele ca
accidentul să fie fatal cresc foarte mult.

Figura 6. 9 Efectele curentului electric asupra organismului pentru Caz III

În diagramele de la Eroare! Fără sursă de referință., Eroare! Fără sursă de

referință. și Eroare! Fără sursă de referință. se observă pe axa timpului valorile
încercuite de 100, 200, 400 și 5000 ms. Aceste valori reprezintă timpii prestabiliți de
declanșare a protecțiilor în instalația electrică. Astfel, conform acelorași diagrame, se
poate observa că pentru evitarea accidentelor fatale timpul de declanșare a protecțiilor
pot fi aleși astfel:
- Pentru 𝐼 ≤ 10 𝑚𝐴 timpul t de declanșare a protecției nu are o semnificație
importantă;
- Pentru 10 𝑚𝐴 < 𝐼 < 50 𝑚𝐴 atunci :
o dacă protecția declanșează într-un timp 𝑡 ≤ 100 𝑚𝑠 atunci persoana
supusă acțiunii curentului electric se află în afara oricărui pericol;
o dacă protecția declanșează într-un timp 𝑡 = 200 𝑚𝑠 atunci, în cazuri
izolate, persoana supusă acțiunii curentului electric poate suferi arsuri
locale;
o dacă protecția declanșează într-un timp 𝑡 = 400 𝑚𝑠 atunci situațiile
în care persoana supusă acțiunii curentului electric suferă arsuri cresc;
o dacă protecția declanșează într-un timp 𝑡 = 5 𝑠 atunci pot apărea
izolat și situații de accidentări grave;

7
Instalații electrice industriale – Lucrări de laborator

- Pentru 50 𝑚𝐴 < 𝐼 < 400 𝑚𝐴 avem situațiile descrise la cazurile I și II. În

acest caz protecția trebuie să declanșeze într-un timp 𝑡 ≤ 200 𝑚𝑠 pentru a fi
evitate accidentele grave;
- Pentru 𝐼 ≥ 400𝑚 𝐴, șansele ca accidentul să fie fatal sunt foarte mari
indiferent dacă timpul de declașare al protecției este foarte mic. Pentru aceste
situații este de dorit ca timpul de declanșare al protecțiilor să fie cât mai mic
posibil.
În funcție de tensiunea de alimentare, în caz de defect, putem avea curenți de
defect diferiți. Astfel, analiza în funcție de valorile tensiunilor indică următoarele
situații:
- Pentru 𝑈 ≤ 50𝑉 timpul de declașare al protecțiilor (circuit breaker și/sau
siguranțe fuzibile) poate fi timpul maxim propus de acel dispozitiv;
- Pentru 50 𝑉 ≤ 𝑈 ≤ 120 𝑉 nu există limită de timp propusă pentru
declanșarea protecțiilor. Oricum, în această situație, pot apărea șocuri
electrice în caz de accident dar fără efecte grave;
- Pentru 𝑈 > 120 𝑉 se recomandă următoarea schemă de declanșare a
protecțiilor:

Tabel 6. 1
Valoarea curentului I Rețea tip TN Rețea tip TT
𝐼 ≤ 32 𝐴 0,4 s 0,2 s
𝐼 ≥ 32 𝐴 5s 1s
5s 1s

- Pentru 𝑈 ≥ 400 𝑉 se recomandă următoarea schemă de declanșare a

protecțiilor:
Tabel 6. 2
Valoarea curentului I Rețea tip TN Rețea tip TT
𝐼 ≤ 32 𝐴 0,1 s 0,04 s
𝐼 ≥ 32 𝐴 5s 1s
5s 1s

2.4. Cum ne protejăm împotriva electrocutării

Accidentele prin electrocutare pot fi prin contact direct sauprin contact indirect.
În Eroare! Fără sursă de referință., Eroare! Fără sursă de referință. și Eroare!
Fără sursă de referință. sunt reprezentate schematic cele două tipuri de accidente.

8
Studiul mijloacelor de protecție la electrocutate. Împământarea

Figura 6. 10 Protecție împotriva contactului direct

Figura 6. 11 Protecție împotriva contactului indirect

Figura 6. 12 Protecție atât la contact direct cât și la

contact indirect

În cazul contactului direct sunt propuse trei variante de măsuri necesare pentru
evitarea accidentelor, astfel:

Accesul la părțile aflate normal sub

tensiune se poate face numai prin
utilizarea sculelor speciale. Echipamentul
Figura 6. 13 Protecție completă împotriva respectiv este complet izolat.
contactului direct

Protecția parțială este utilizată numai în

locații specifice în care persoanele au fost
instruite și informate corespunzător
Figura 6. 14 Protecție parțială împotriva contactului asupra lucrului cu echipamente aflate sub
direct tensiune.

Reprezintă o protecție suplimentară prin

utilizarea protecțiilor diferențiale. Nu este
permisă utilizarea numai acestui tip de
protecție pentru cazurile de atingere
Figura 6. 15 Protecție adițională
directă.

9
Instalații electrice industriale – Lucrări de laborator

2.5. Împământarea
Legarea la pământ reprezintă conectarea unui element conductor la sol printr-o rezistență
cât mai mică. Legarea la pământ este realizată prin împământarea părților metalice care
în mod normal de operare nu sunt sub tensiune, dar ar putea ajunge sub tensiune în cazul
apariției unui defect.
Împământarea asigură protecția oamenilor sau a altor ființe vii împotriva atingerilor
periculoase și la protecția împotriva altor supratensiuni sau descărcări electrice
atmosferice. Împământarea împreună cu restul protecțiilor electrice asigură cerințele de
securitate electrică și de sănătate în exploatare.
Instalațiile de legare la pământ pot fi de mai multe feluri:
- naturale, când electrozii aflați în contact cu pământul sunt reprezentați de
armătura metalică a fundației sau de elementele metalice ale instalațiilor
clădirii;
- artificiale, când electrozii sunt montați special pentru distribuirea
curentului electric spre sol. Priza de pământ artificială se conectează la
priza naturală a clădirii
Rezistența de dispersie a prizei de pământ pentru instalațiile de protecți a omului
împotriva tensiunilor accidentale de atingere trebuie să fie mai mică de 4 Ω.
Rezistența de dispersie a prizei de pământ pentru instalațiile de protecție a omului
împotriva trăsnetelor trebuie să fie mai mică de 10 Ω. În cazul în care priza de pământ
deserveste ambele instalații de protecție atunci rezistența de dispersie trebuie să fie mai
mică de 1 Ω.
Un alt aspect de verificat, asociat cu sistemul de împământare, este în cazul apariției
scurtcircuitului la pământ. În această situație, pentru evitarea accidentelor, se impune
verificarea gradientului de potențial de la suprafața pământului și tensiunea de pas.

Figura 6. 16 Scurtcircuit la pământ. 𝑈𝑆 – tensiunea de pas

10
Studiul mijloacelor de protecție la electrocutate. Împământarea

3. Modul de lucru
3.1. Rezistența sistemului de împământare
În următorul experiment se analizează rezistența instalației de împământare. Valoarea
acestei rezistențe este foarte importantă pentru a stabili metodele necesare de protecție
împotriva accidentărilor.
Parametrul variabil este rezistența împământării echipamentului 𝑅𝐴 iar rezistența
sistemului de împământare a instalației are o valoare fixă, 𝑅𝐵 = 2 𝛺.
Practic, rezistența instalației de împământare se determină prin injectarea unui curent
de intensitate cunoscută printr-un electrod după care se se află căderea de tensiune pe
electrod cu ajutorul unui alt electrod, numit electrod de probă, situat la distanța minimă
de 20 m.
Schema reprezentativă pentru acest experiment se regăsește în următoarea figură.

Figura 6. 17 Schema reprezentativă pentru determinarea rezistenței prizei de împământare

Pentru simularea acestui experiment se vor folosi modulele LN din laborator astfel:
1. Se realizează circuitul din Figura 6. 18;
2. Se conectează echipamentele de măsură;
3. Se pornește sursa de alimentare virtuală 3x11,5 V, 50 Hz;
4. Se setează întrerupătorul S1 pe poziția ON;
5. Se efectuează următoarele măsurători utilizând fiecare valoare care poate fi
setată pentru rezistența 𝑅𝐴 ;
6. Se stabilește un curent de intensitate 12,5 mA cu ajutorul potențiometrului
𝑅1 . Această valoare corespunde curentului de intensitate egală cu 250 mA în
condiții reale.
Observație: În cazul în care, pentru anumite valori ale rezistenței 𝑅𝐴 , nu este
posibilă setarea curentului la 12,5 mA, utilizați curentul corespunzător ultimei poziții ale
potențiometrului 𝑅1 .

11
Instalații electrice industriale – Lucrări de laborator

Figura 6. 18 Circuit pentru simulare

7. Măsurați căderea de tensiune la electrod, 𝑈0 ;

8. Scrieti valorile în Tabel 6. 3;
9. Închideți sursa de alimentare virtuală.

Tabel 6. 3

𝑅𝐴 [𝛺] 2,2 10 22 220 2,2k 10k

𝐼1 [𝐴]
𝑈0 [𝑉]
𝑅𝐴 𝑚ă𝑠 [𝛺]

3.2. Scurtcircuit la pământ și tensiunea de pas

Punctul de plecare al următorului experiment este un scurtcircuit la pământ cauzat de
ruperea și căderea la pământ a liniei L2 (situație întâlnită în realitate datorită condițiilor
meteo nefavorabile). Figurativ, din momentul în care atinge pământul linia L2 se
comportă ca un electrod de împământare.
Schema reprezentativă pentru o astfel de situație se regăsește în Figura 6. 19.
Pentru simularea acestui experiment se vor folosi modulele Lucas Nuelles din
laborator astfel:
1. Se realizează circuitul ca în Figura 6. 20;
2. Se contectează instrumentele de măsură;
3. Porniți sursa de alimentare virtuală 3x11,5 V, 50 Hz;
4. Măsurați tensiunea electrodului de împământare la împământarea
auxiliară. Introduceți valorile în Tabel 6. 4;
12
Studiul mijloacelor de protecție la electrocutate. Împământarea

5. Convertiți valorile tensiunii astfel încât să corespundă condițiilor reale

(1 :20);
6. Convertiți valorile astfel încât să corespundă condițiilor reale (1 :20);
7. Închideti sursa de alimentare virtuală.

Figura 6. 19 Schema reprezentativă scurtcircuit la pământ

Figura 6. 20 Circuit pentru simularea

13
Instalații electrice industriale – Lucrări de laborator

Tabel 6. 4
Distanța 0 1 2 3 5 10 20
electrod
[m]
𝑈𝐸 măs
[V]
𝑈𝐸 real
[V]

În jurul electrodului tensiunea se distribuie în formă de cercuri concentrice (gradient

de potențial la suprafața pământului). Valoarea devine mult mai mică cu cât ne
îndepărtăm de electrod. Acest lucru se datorează rezistenței pământului care scade cu
cresterea razei cercurilor concentrice.
Tensiunea care poate exista între două puncte de pe sol cu care o persoană poate veni
în contact, poartă denumirea de tensiune de pas.

Tabel 6. 5
Punctul de măsură 1 2 3 4 5 6
De la...până la 0...1 1...2 2...3 3...5 5...10 10...20
U măs [V]
U real [V]
𝑈𝑆 real [V]

4. Întrebări
1. Care sunt culorile utilizate pentru conductoarele de protecție (PE), NUL și
FAZĂ?
2. Ce rol joacă sistemul de împământare într-o instalație electrică ?
3. De câte feluri pot fi instalațiile de legare la pământ?
4. Ce formă are gradientul de potențial la suprafața pământului în caz de
scurtcircuit la pământ?
5. Cum variază tensiunea de pas în funcție de distanța la care s-a produs
scurtcircuitul ?
6. Cum poți reduce pericolul datorat tensiunii de pas?

14