Prezentare - Curs 10

Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată
ELECTROSECURITATE
CAPITOLUL IV – MĂSURI PENTRU

ASIGURAREA SECURITĂȚII ELECTRICE
Titular curs:
Șl.dr.ing. Dragoș Machidon
2023
Cuprinsul prezentării:
I. Protecţia prin egalizarea potențialelor
II. Metoda separării de protecţie
III. Măsuri de protecţie prin deconectarea automată a sursei
Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

I. Protecţia prin egalizarea potențialelor
Efectul legării la pământ

poate fi îmbunătăţit prin
Metodă destinată îmbunătățirii egalizarea potenţialelor!
efectului legării la pământ.
Aplicabilitate – în situațiile în care este

greu de păstrat nivelul tensiunilor
accidentale sub valorile maxime
admisibile, cum ar fi:
➢ în cazul unor soluri cu rezistivitate
ridicată;
➢ în cazul unor curenţi de defect intenşi.
Fig. 4.12. Principiul metodei egalizării și dirijării potențialelor:
1 – placă metalică; 2 – dulap metalic cu echipament electric; 3 – carcasă
metalică a unui motor; 4 – stelaj metalic al unui utilaj electric; 5 –
legături de egalizare a potențialelor
3

Principiul metodei:
▪ La apariția unui defect la unul din utilaje, carcasa acestuia va fi pusă sub
tensiune, și odată cu ea, și placa metalică, prin intermediul conductorului de
egalizare a potențialului (5);
▪ Punctele de contact, A, B și C, vor avea același potențial, iar tensiunile de
atingere (între punctele A și B), respectiv tensiunea de pas (între punctele B
și C), vor fi nule.
4

Observații:
▪ în practică, placa este înlocuită cu o reţea metalică realizată din fier-beton şi

care este inclusă în placa din beton a construcţiei;
▪ o asemenea reţea este utilizată și din considerente de rezistenţă şi stabilitate
mecanică a construcţiei respective;
▪ valorile tensiunile de atingere şi de pas depind de distanţele dintre elementele
metalice ale structurii ce înlocuieşte placa;
▪ dacă aceste distanţe sunt mai mici de 30 cm, atunci tensiunile de atingere şi
de pas sunt inferioare valorilor ce ar putea determina circulaţia unor curenţi
periculoşi pentru om;
▪ metoda este aplicată în industrie, însă prezintă dezavantajul că, pe lângă
costurile ridicate, obligă la o bună coordonare a lucrărilor de construcţii cu
cele de instalaţii, pentru a realiza continuitatea electrică a reţelei metalice din
planşeu.
5

Fig. 4.13. Legături pentru egalizarea potențialelor la nivelul unei clădiri

II. Metoda separării de protecţie
Este o metodă de protecție utilizată pentru alimentarea următoarelor categorii de

receptoare:
▪ scule electrice portabile de putere mare, atunci când nu pot fi alimentate cu

tensiune redusă (24 sau 40 V);
▪ receptoare de putere mică, utilizate în medii foarte periculoase – în acest caz

transformatorul de separare fiind inclus în receptor;
▪ utilajele fixe sau mobile şi tablourile electrice din laboratoare destinate efectuării
de încercări electrice, dacă alte mijloace de protecţie împotriva tensiunilor de
atingere nu prezintă siguranţă suficientă sau sunt dificil de aplicat.

Implementare: - Este utilizată în special în rețelele legate la pământ, sculele și

echipamentele fiind alimentate prin intermediul unui transformator de separație, cu
raportul de transformare 1:1, ce este intercalat între receptor și rețea.
Fig. 4.13. Exemple de utilizare corectă și greșită a separării de protecție
Efectul protector – alimentarea receptoarelor prin intermediul unui circuit izolat

față de pământ, ce se obține în secundarul transformatorului de separare.
8

Condiţii ce trebuie respectate:
▪ circuitul separat (din secundarul transformatorului) nu trebuie să aibă nici un

punct comun cu alt circuit, să nu aibă carcasa legată la o instalaţie de protecţie
prin legare la nul sau la o instalaţie de protecţie prin legare la pământ sau la
carcasa altui utilaj;
▪ la un transformator de separaţie să nu se conecteze decât un singur utilaj;
▪ izolaţia reţelei, pe partea de alimentare a utilajului, trebuie să fie astfel realizată

încât să fie exclusă posibilitatea producerii unei puneri la pământ.

Există pericol de electrocutare ?
Da, numai dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:
▪ să se producă un defect intern de izolație la nivelul utilajului electric, astfel

încât una din faze să aibă contact cu carcasa;
▪ să existe un al doilea defect de izolaţie, în cablul de alimentare a utilajului

respectiv, dar pe o fază diferită de aceea care are contact cu carcasa
utilajului;
▪ acest defect să determine apariţia unui contact cu pământul sau cu un

element conductor, aflat în contact cu pământul.
Probabilitate de apariție simultană a acestor evenimente este foarte redusă!

10

Aspecte constructive: - transformatoarele de separare sunt realizate cu

înfăşurări distincte şi izolaţie întărită, au, în majoritatea situaţiilor, raportul de
transformare 1:1, fără a depăşi în secundar tensiunea de 400 V.
11

Testarea izolației transformatorului de separare:
▪ înfăşurarea primară VS înfăşurarea secundară - Utest = 5000 V;
▪ înfăşurarea primară VS carcasă (miez) - Utest = 2500 V (4000 dacă există izolație
suplimentară);
▪ înfăşurarea secundară VS carcasă (miez) - Utest = 4000 V;
12

III. Măsuri de protecţie prin deconectarea automată a sursei
Reprezintă un mijloc de protecţie suplimentar, ce permite deconectarea rapidă a sursei

de alimentare, în mod selectiv, astfel încât să fie deconectat numai echipamentul sau
tronsonul de reţea la care a apărut defectul sau la care omul a atins una dintre părţile
active.
Când se utilizează o astfel de măsură?
▪ la circulaţia în raport cu pământul a unui curent de relativ mică intensitate,

specific producerii unei atingeri directe, în reţeaua supravegheată;
▪ la apariţia unei tensiuni accidentale periculos de mari, în raport cu pământul, la

una dintre carcasele utilajelor aflate în reţeaua supravegheată;
▪ la producerea unui defect de izolaţie, într-o reţea de tip IT.

13

A. Deconectarea automată la curenţi de defect
Efectul protector:
▪ detectarea curenţilor reziduali ce se

scurg la pământ (prin corpul uman sau
pe alte căi);
Relee de curent rezidual
▪ deconectarea sursei de alimentare, într- (relee diferenţiale)
un interval de timp suficient de scurt
încât să se prevină apariţia efectelor
ireversibile ale electrocutării.
Acţionează atunci când detectează un dezechilibru între intensitatea curentului

care circulă pe conductoarele de fază şi pe conductorul de nul de lucru, în aval
de locul său de instalare.
14

Fig. 4.14. Schema de principiu a unui releu diferenţial de curent:

1 – transformator de curent diferenţial; 2 – amplificator; 3 – modul logic; 4 – element de acţionare; 5
– rezistor de limitare a curentului în circuitul de testare; 6 – buton de testare a funcţionării releului.
𝐼𝑁 = 𝐼𝑓 − 𝐼ℎ (4.17)
15

Principiul metodei:
➢ cât timp circuitul este echilibrat – curentul de pe conductorul de fază va fi egal cu
cel de pe conductorul de nul (If = IN);
➢ la apariția producerea unei atingeri, sau a unui defect de izolație, curentul prin
conductorul de nul devine mai mic decât cel prin conductorul de fază (𝐼𝑁=𝐼𝑓−𝐼ℎ);
➢ fluxurile magnetice generate de cele două conductoare în torul electromagnetic al
transformatorului diferențial nu mai sunt egale, fluxul rezultat inducând o
tensiune electromotoare în bobina transformatorului;
➢ această t.e.m. este amplificată, iar modulul logic compară dezechilibrul cu o
valoare minimă prestabilită, realizează o anumită temporizare și apoi alimentează
elementul de execuție;
➢ astfel, dacă Irez ≥ IΔn, releul va deconecta circuitul primar de alimentare prin
intermediul întrerupătorului de putere asociat. 16

Aplicabilitate:
Releele diferenţiale de curent rezidual se utilizează numai în reţele de joasă tensiune

de curent alternativ (Un < 1000 V), cu frecvenţe de până la 400 Hz şi care fac parte
din scheme de tip TT, TN-S şi IT.
Restricții:
▪ nu se utilizează în schemele de tip TN-C, datorită utilizării aceluiaşi conductor de

nul şi în scop de exploatare şi în scop de protecţie (PEN).
▪ nu asigură protecţia în cazul suprasarcinilor şi a scurtcircuitelor fază-fază şi, în

consecinţă, nu înlocuiesc releele maximale de curent sau siguranţele fuzibile.
17

Fig. 4.15. Simboluri şi exemple de tipuri constructive de relee diferenţiale de curent
Funcții îndeplinite:
▪ protecţia suplimentară împotriva atingerii directe;
▪ protecţia împotriva atingerii indirecte;
▪ protecţia împotriva incendiilor;
▪ protecţia surselor la apariţia de puneri la pământ în reţeaua alimentată;
▪ protecţia motoarelor. 18

Clasificarea releelor în funcție de valorile curenţilor reziduali de declanşare:
▪ relee de înaltă sensibilitate: IΔn = 6 – 10 – 30 mA – destinate protecţiei

împotriva electrocutării prin atingere directă şi indirectă;
▪ relee de sensibilitate medie: IΔn = 100 – 300 – 500 - 1000 mA – destinate

protecţie împotriva incendiilor, datorate circulaţiei curenţilor de simplă punere
la pământ;
▪ relee cu sensibilitate redusă: IΔn = 3 – 10 – 30 A – destinate protecţiei

motoarelor.
19

Clasificarea releelor în funcție de timpul de declanşare:
▪ relee de uz general (categoria G) – caracterizate prin următoarele limite minime

şi maxime ale duratei de acţionare:
- durata minimă: instantaneu sau de maximum 10 ms;
- durata maximă:200 ms - 1· IΔn; 150 ms - 2· IΔn; 40 ms - 5· IΔn;
▪ rele selective (categoria S) – utilizate în reţele în care sunt instalate şi dispozitive

de protecţie la supratensiuni şi care sunt caracterizate prin următoarele limite
minime şi maxime ale duratei de acţionare:
- minimă:130 ms - 1· IΔn; 60 ms - 2· IΔn; 50 ms - 5· IΔn;
- maximă: 500 ms - 1· IΔn; 200 ms - 2· IΔn; 150 ms - 5· IΔn.
20

B. Deconectarea la micşorarea rezistenţei de izolaţie în raport cu pământul
▪ reţelele de tip IT pot fi utilizate în locuri cu grad mare de pericol de electrocutare,

însă numai în condiţiile în care starea izolaţiei fazelor, în raport cu pământul, este
permanent monitorizată;
▪ scăderea rezistenţei de izolaţie, sub anumite limite, determină fie o semnalizare de
atenţionare, fie deconectarea alimentării cu energie electrică.
Se evită astfel dublele puneri la pământ și situaţiile

cu risc semnificativ de electrocutare.
21

Dispozitive de monitorizare a stării izolaţiei
B.1. Dispozitiv cu lămpi de avertizare
Fig. 4.16. Schemele de principiu a dispozitivelor de monitorizare a stării izolaţiei faţă de pământ a
schemelor de alimentare de tip IT: a) - schemă utilizată în reţele trifazate de curent alternativ; b) –
schemă utilizată în reţele simple de curent alternativ sau continuu
Observații:
▪ sistemul este simplu de implementat;

▪ nu este suficient de sensibil;
▪ nu permite localizarea defectelor. 22

B.2. Dispozitiv cu injectarea de curent continuu
Fig. 4.17. Principiul monitorizării izolaţiei transversale a reţelelor de tip IT trifazate

prin injectarea unui curent continuu
23

Observații:
▪ permite determinarea precisă a rezistenţei de izolaţie (măsură efectuată în curent
continuu);
▪ soluția este simplă, iar dispozitivele sunt fiabile;
▪ nu permite localizarea defectelor.
▪ dacă în rețea există receptoare alimentate în curent continuu, prin intermediul
unor redresoare, atunci sistemul de măsurare poate fi perturbat de producerea
unui defect pe partea de curent continuu.
24

B.3. Dispozitiv cu injectarea de curent alternativ
Fig. 4.18. Principiul monitorizării izolaţiei reţelelor IT cu semnale de joasă frecvenţă
25

Observații:
▪ Frecvența semnalului injectat este de minim 2,5 Hz, valoarea maximă fiind de 10
Hz;
▪ Circuitul de măsură nu este perturbat de semnalele de frecvență industrială din
rețea datorită filtrelor acordate pe 50 Hz;
▪ Deconectarea sursei de alimentare se face în funcție de valorile minime ale
rezistenței de izolație.
Rezistenţa
Tensiunea nominală a reţelei
de izolaţie
[V]
[MΩ]
Reţele cu tensiune foarte redusă de siguranţă 0,25
Reţele cu tensiuni nominale de linie mai mici de 500 V 0,50
Reţele cu tensiuni nominale de linie mai mari de 500 V 1,00
26

Producerea unei simple puneri la pământ, pe cât posibil chiar din stadiul incipient de
degradare a izolaţiei, trebuie detectată, iar defectul localizat, cu cât mai mare precizie, în
vederea refacerii izolaţiei deteriorate.
Observații:
▪ un prim nivel de atenționare trebuie reglat la o valoare Riz = 10 kΩ, cu
particularizări în funcție de caracteristicile rețelei;
▪ în reţelele de tip IT, localizarea precisă a defectelor este relativ dificilă, cel mai
simplu fiind de determinat fiderul pe care s-a produs simpla punere la pământ;
Localizarea defectelor poate fi realizată în două moduri:

▪ prin deconectarea succesivă a fiderilor (puțin utilizată);
▪ prin măsurarea curenţilor de scurgere la pământ, evident cu întreaga reţea sub
tensiune.
27

Fig. 4.19. Localizarea sub tensiune a defectelor, prin injectarea unor impulsuri de joasă
frecvență în rețea
28

Tematică Colocviu Electrosecuritate – 2023/2024
Marti, 16.01.2024 – Ora 1200. Amfiteatrul E2

Tematica pentru colocviu:
1. Terminologie: atingerea directă, atingerea indirectă, atingerea unipolară, atingerea bipolară,

tensiunea de atingere, tensiunea de pas (exemplificarea grafică), coeficientul de atingere,
coeficientul de pas.
2. Scheme de protecție ale instalațiilor electrice (schemele TT, TN și IT).
3. Influența intensității curentului electric asupra gravității electrocutării.
4. Influența rezistenței electrice a corpului uman asupra gravității electrocutării.
5. Măsuri de protecție împotriva electrocutării prin atingere directă.
6. Protecția prin legare la pământ.
7. Protecția prin legare la nul.
8. Protecția prin egalizarea potențialelor.
9. Protecția prin separare.
10. Deconectarea automată la curenți de defect. 29

Prezentare - Curs 10

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare - Curs 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată

CAPITOLUL IV – MĂSURI PENTRU

I. Protecţia prin egalizarea potențialelor

II. Metoda separării de protecţie

III. Măsuri de protecţie prin deconectarea automată a sursei

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

I. Protecţia prin egalizarea potențialelor

Efectul legării la pământ

Aplicabilitate – în situațiile în care este

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

▪ în practică, placa este înlocuită cu o reţea metalică realizată din fier-beton şi

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Fig. 4.13. Legături pentru egalizarea potențialelor la nivelul unei clădiri

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

II. Metoda separării de protecţie

Este o metodă de protecție utilizată pentru alimentarea următoarelor categorii de

▪ scule electrice portabile de putere mare, atunci când nu pot fi alimentate cu

▪ receptoare de putere mică, utilizate în medii foarte periculoase – în acest caz

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Implementare: - Este utilizată în special în rețelele legate la pământ, sculele și

Fig. 4.13. Exemple de utilizare corectă și greșită a separării de protecție

Efectul protector – alimentarea receptoarelor prin intermediul unui circuit izolat

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Condiţii ce trebuie respectate:

▪ circuitul separat (din secundarul transformatorului) nu trebuie să aibă nici un

▪ la un transformator de separaţie să nu se conecteze decât un singur utilaj;

▪ izolaţia reţelei, pe partea de alimentare a utilajului, trebuie să fie astfel realizată

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Există pericol de electrocutare ?

Da, numai dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:

▪ să se producă un defect intern de izolație la nivelul utilajului electric, astfel

▪ să existe un al doilea defect de izolaţie, în cablul de alimentare a utilajului

▪ acest defect să determine apariţia unui contact cu pământul sau cu un

Probabilitate de apariție simultană a acestor evenimente este foarte redusă!

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Aspecte constructive: - transformatoarele de separare sunt realizate cu

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Testarea izolației transformatorului de separare:

▪ înfăşurarea primară VS înfăşurarea secundară - Utest = 5000 V;

▪ înfăşurarea secundară VS carcasă (miez) - Utest = 4000 V;

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

III. Măsuri de protecţie prin deconectarea automată a sursei

Reprezintă un mijloc de protecţie suplimentar, ce permite deconectarea rapidă a sursei

Când se utilizează o astfel de măsură?

▪ la circulaţia în raport cu pământul a unui curent de relativ mică intensitate,

▪ la apariţia unei tensiuni accidentale periculos de mari, în raport cu pământul, la

▪ la producerea unui defect de izolaţie, într-o reţea de tip IT.

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

A. Deconectarea automată la curenţi de defect

▪ detectarea curenţilor reziduali ce se

Acţionează atunci când detectează un dezechilibru între intensitatea curentului

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Fig. 4.14. Schema de principiu a unui releu diferenţial de curent:

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Releele diferenţiale de curent rezidual se utilizează numai în reţele de joasă tensiune

▪ nu se utilizează în schemele de tip TN-C, datorită utilizării aceluiaşi conductor de

▪ nu asigură protecţia în cazul suprasarcinilor şi a scurtcircuitelor fază-fază şi, în

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Fig. 4.15. Simboluri şi exemple de tipuri constructive de relee diferenţiale de curent

Inginerie Energetică. Curs Electrosecuritate marți, 19 decembrie 2023

Clasificarea releelor în funcție de valorile curenţilor reziduali de declanşare: