Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

STINGEREA ARCULUI ELECTRIC IN CURENT CONTINUU

1. Scopul lucrarii de laborator

Scopul lucrarii este studiul principiilor, procedeelor si dispozitivelor utilizate

pentru stingerea arcului electric de curent continuu.

2. Obiectivele principale ale lucrarii

2.1. Studiul principiilor si metodelor de stingere a arcului electric in curent

continuu.
2.2. Studiul dispozitivelor utilizate pentru stingerea arcului electric in
curent continuu in cazul dispozitivelor de joasa tensiune (sub 1kV).

3. Indicatii metodice

3.1. Se vor studia principiile si procedeele utilizate pentru stingerea

arcului electric de curent continuu.
3.2 Se vor studia camerele de stingere ale unor contactoare si
intreruptoare de curent continuu de joasa tensiune.
4. Note explicative
In cazul circuitelor electrice de curent continuu sau curent alternativ,
arcul electric se stinge atunci cand energia cedata mediului ambiant prin
suprafata sa laterala devine mai mare decat energia injectata in arc de sursa
de tensiune. Aceasta conditie poate fi exprimata si in alt mod: intr-un
circuit arcul electric se stinge atunci cand tensiunea necesara pentru
mentinerea arcului electric devine mai mare decat nivelul de tensiune
furnizata de sursa de curent (caderea de tensiune pe arcul electric).
Prin urmare, pentru a stinge un arc electric de curent continuu se va
proceda la marirea energiei extrase din coloana arcului sau a tensiunii
necesare mentinerii arcului electric si la micsorarea energiei injectate in
arcul electric.
Tensiunea necesara mentinerii arcului electric se poate creste prin:

36
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

 racirea coloanei arcului,

 deionizarea fortata,
 alungirea coloanei arcului electric.

4.1. Racirea arcului electric determina cresterea energiei cedata mediului

ambiant de catre arcul electric, adica diminuarea energiei stocate in
coloana arcului electric, respectiv diminuarea ionizarii coloanei arcului.
Prin urmare, pentru a mentine arcul electric in aceaste conditii, este
necesara o teniune mai mare
Racirea poate fi facuta prin deplasarea arcului pe niste rampe metalice
aflate la acelasi potential ca si cele doua elemente ale contactului. O alta
metoda consta in aducerea arcului electric in vecinatatea unor pereti reci ai
camerei de stingere sau prin suflajul arcului electric in vecinatatea peretilor
reci ai camerei de stingere. Acest suflaj se produce sub influenta
diferentelor de temperatura, a fortelor electrodinamice induse de
intensitatea curentului electric, si se poate fi natural sau fortat (prin
inductie magnetica sau cu jet de fluid de stingere a arcului)
4.2 Deionizarea fortata a coloanei arcului electric are acelasi efect ca si
racirea si consta in reducerea numarului particulelor incarcate cu sarcin
electrice din coloana de arc si poate fi realizata prin suflajul rapid al
coloanei de arc utilizand jet de fluid si prin racirea fortata a coloanei de arc.
Drept urmare creste energia cedata mediului ambiant; deci creste
tensiunea necesara mentinerii dupa cum urmeaza :

(1)

sau

(2)
unde:
ua – tensiunea necesara mentinerii arcului in curent continu,
i –intensitatea curentului prin arc,
 - suma caderilor de tensiune produse la anod si catod ceruta pentru
sustinerea procesului de ionizare la anod si catod,

37
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

 - caderea de tensiune pe unitatea de lungime a arcului, necesara pentru

sustinerea fenomenelor de ionizare in coloana de arc.

Relatia (1) nu evidentiaza dependenta tensiunii de arc de intensitatea curentului

pin arc. Relatia empirica descoperita de fiziciana engleza Ayrton indica
dependenta tensiunii ua de intensitatea curentului i si respective de lungimea sa l:

(3)

unde a, b, c si d d sunt constante care depind in special de forma pieselor de

contact si de materialul din care sunt executate .
Relatia lui Ayrton este valabila pentru valori reduse ale intensitatii curentului.
Pentru valori mari ale intensitatii curentului, dependenta de curent a tensiunii pe
arc poate fi neglijata si relatia (1) costituie o buna aproximare.
Din relatiile (1) si (2) putem deduce ca tensiunea necesara pentru mentinerea
arcului electric depinde de lungimea arcului, si exista o lungime critica la
depasirea careia arcul electric se stinge.
Ambele relatii (1) si (2) pot fi utilizate pentru determinarea lungimii critice a
arcului. Daca consideram relatia (1) si conditia de stingere a arcului icr = 0, din
ecuatia circuitului (circuit rezistiv).

(4)

atunci

(5)

Relatia (5) arata ca atunci cand Ue = , lungimea critica a arcului este 0, ceea
ce inseamna ca arcul se stinge daca l >lcr = 0.
Astfel, arcul electric nu poate fi mentinut (sau amorsat) daca Ue ≤  , adica
atunci cand tensiunea electromotoare U a sursei de curent este mai mica suma
caderilor de tensiune anodica si catodica. Valoarea uzuala a marimii  este
30V, deci in circuite pur resistive, alimentate de la surse cu tensiunea
electromotoare mai mici de 30V, nu poate sa apara arc electric.

38
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

In circuitele inductive mai apare o cadere de tensiune pe inductanta

circuitului:

(6)

Punctul stabil de functionare al arcului electric se poate determina folosind o

metoda grafica , asa cum se poate vedea in figura 1:

Fig. 1 Determinarea punctului stabil de functionare a arcului electric in

curent continuu
Se poate demonstra ca punctul stabil de functionare este punctual B. Sa urmarim
urmatoarea demonstratie. Din relatia (6) deducem ca:

39
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

(7)

Caderea de tensiune pe elementul inductiv poate fi exprimata ca diferenta a doua

functii care depind de intensitatea curentului:

(8)

Rezulta ca:

(9)

Cele doua functii f si g se intersecteaza in punctele A si B. Se poate scrie ca:

pentru i ε[0, i1],

for i ε [i1, i2], (10)

i ε [i2,∞ ].

Daca derivata intensitatii curentului este negativa, intensitatea curentului tinde

sa scada, in caz contrar, daca derivata este pozitiva, curentul are tendinta sa
creasca. Din relatia (10) putem deduce ca intensitatea curentului este instabila in
punctul A si eventual arcul electric se va stinge, in timp ce in punctual B
intensitatea curentului are tendinta sa fie stabila (intensitatea curentului este
convergenta catre acest punct).
Astfel spus, daca dupa amorsarea arcului electric intensitatea curentului nu
depaseste valoarea corespunzatoare punctului A, arcul electric nu poate fi
mentinut. Daca dimpotriva, curentul creste peste aceasta valoare, el va atinge
eventual valoarea corespunzatoare punctului stabil B. In concluzie, in cazul
sudarii electrice sau al unui cuptor electric cu arc, punctual B este cel
corespunzator, pe cand in cazul echipamentelor de comutatie, stingerea arcului
electric este de importanta primordiala. Din fig. 1 se poate observa ca daca cele
doua caracteristici si nu se intersecteaza , si

40
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

arcul se va stinge. Pentru realizarea acestei conditii, fie caracteristica arcului

va fi ridicata (linia puctata), fie caracteristica va fi coborata. Pentru
ridicarea caracteristicii trebuie marita lungimea arcului electric.
Caracteristica se va deplsa in sus daca lungimea arcului creste sau
este micsorat gradul de ionizare.
Pentru coborarea caracteristicii trebuie micsorata tensiunea
electromotoare Ue sau marita rezistenta R conectata in serie cu arcul electric
(prin introducerea unei rezistente aditionale in momente care preced stingerea a
arcului).
O alta expresie a lungimii critice se poate obtine atunci cand comportarea
arcului poate fi aproximata prin relatia (2). In acest caz, lungimea critica este
consideratea ca fiind lungimea maxima arcului electric pentru o anumita valoare
a intensitatii curentului prin arc. Prin urmare folosind relattiile (2) si (3) si punand
conditia dl/di =0 rezulta:
(11)

(12)

Fig.2. Variatia lungimii arcului in functie de intensitatea curentului

41
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

In Fig. 2 este reprezentata dependenta lungimii arcului electric de intensitatea

curentului pentru Ue = ct., in conformitate cu relatiile (2) si (3). Conditia
stingerii arcului este ca lungimea arcului sa fie mai mare decat lungimea critica.
Alungirea naturala a arcului electric
Daca intr-un aparat electric se formeaza la deconectare un arc electric orizontal
relativ lung, atunci apar anumite efecte fizice care produc alungirea naturala a
arcului electric. Asupra coloanei orizontale a arcului electric actioneaza forte
ascensionale de natura termica, mai intense in zona centrala a coloanei. Fortele
electrodinamice tind insa sa mentina forma rectilinie a arcului si il deplaseaza.
Apar si efecte fizice care se opun alungirii arcului electric. Piciorul coloanei de
arc tinde sa-si mentina pozitia pe elemental de contact pentru a-si conserva
energia care altfel ar fi cheltuita pentru incalzirea unui nou punct de contact.
Suflajul magnetic
Pentru a deplasa coloana arcului se pot folosi forte electrodinamice. Dupa cum
se stie, asupra unui conductor parcurs de curent electric situate in camp magnetic
se exercita forte proportionale cu intensitatea curentului si cu inductia magnetica.

Fig. 3. Camera de stingere cu suflaj magnetic al arcului electric.

Forte electrodinamice apar si in campul magnetic propriu al arcului electric , dar

acestea au intensitati mici, datorita valorii mici a intensitatii campului magnetic.,

42
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

Pentru a mari valoarea inductiei magnetice in zona de ardere a arcului electric se

va utiliza o bobina parcursa de curentul din arc si o armatura feromagnetica care
sa dirijeze liniile de camp magnetic in zona de ardere a arcului electric. In fig.3
este reprezentata o camera de stingere cu suflaj magnetic
Alungirea arcului electric datorita formei camerei de stingere
Este posibil sa se construiasca astfel de camere de stingere incat sa fie
favorizata alungirea arcului si deasemenea racirea coloanei de arc, asa cum sunt
camerele de stingere inguste cu nervuri izolante (fig. 4) sau cu meandre (fig. 5).

Fig. 4 Camere dee stingere cu nervuri izolante

Fig.5. Camere de stingere cu meandre

Materialele din care se executa asemenea camere de stingere sunt materiale
ceramice (silicati de magneziu si aluminium) cu permitivitate mare si
conductivitate termica relative mare.

43
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

5. Continutul referatului

5.1. Programul lucrarii

5.2. Descrierea principiilor si procedeelor de stingere a arcului
electric in curent continuu.
5.3. Schite ale dispozitivelor de stingere a arcului electric studiate
in laborator. Evidentierea principiilor care stau la baza stingerii
arcului electric pentru fiecare dispozitiv in parte.
6. Intrebari

a) Care sunt procesele fizice care determina si intretin ionizarea

arcului electric?
b) Care sunt conditiile de stingere a arcului electric in curent
continuu? Ce sunt tensiunea de mentinere a arcului si tensiunea
furnizata de sursa de curent continuu?
c) Cum poate fi marita tensiunea necesara mentinerii arcului electric?
d) Cum poate fi micsorata tensiunea furnizata de sursa de curent
continuu?
e) Care este punctual stabil de functionare pe diagrama in
cazul circuitelor inductive de curent continu cu arc electric ?
7. Bibliografie

1. Matlac, I., Cernat, M. – Aparate electrice-Îndrumar de lucrări de

laborator, vol. I, Universitatea din Brașov, 1985.
2. Suciu, I. – Aparate electrice, EDP, București, 1968.
3. Hortopan, Gh., – Aparate electrice, EDP, București, 1980.
4. Batz, U. – Elektrotechnische Schaltgerate. VEB Verlag Technik, Berlin,
1976.

Anexa

44
Lucrari de Laborator la Echipamente Electrice

Fig. 6. Aspectul arcului electric produs intre doua corpuri metalice

(Reprodusa cu permisiunea Photo Researchers, Inc.)

45