Sunteți pe pagina 1din 9

Lucrare de laborator Cls.

XI M9
REDRESOARE I STABILIZATOARE
Pentru alimentarea aparaturii electronice sunt necesare surse de energie de curent continuu. Aceste surse pot fi surse chimice
(baterii galvanice, acumulatoare) sau redresoare.
Prin redresor se nelege un circuit electronic capabil s transforme energia electric de curent continuu. Alimentarea
redresoarelor se face de obicei de la reeaua de energie electric. Redresoarele de puteri mici (pan la 1 !) se alimentea" in curent
alternativ monofa"at, iar cele de puteri mari se alimentea" in curent alternativ trifa"at.
#intre elementele componente ale redresorului, cele electronice trebuie sa aib proprietatea de a conduce unilateral, respectiv
sa pre"inte o caracteristic pronunat neliniar $i s funcione"e in regim neliniar. %e pot folosi diode cu vid (enotroane), diode
semiconductoare, tiratroane,tiristoare etc.
%chema bloc a unui redresor (fig. 1) conine urmtoarele elemente (pornind de la sursa de energie alternativ & de obicei
reeaua electric)'
( transformatorul de reea, cu a)utorul cruia se obine in secundar valoarea tensiunii alternative ce trebuie redresata*
( elementul redresor, cu proprieti de conducie unilaterala, la ie$irea cruia se obine o tensiune (de un singur sens) pulsatorie*
( filtrul de nete"ire, cu rolul de a mic$ora pulsaiile tensiunii redresate, red+nd o tensiune de forma c+t mai apropiat de cea
continu*
( re"istena de sarcin, pe care se obine tensiunea continu.
,n anumite ca"uri, aceast schem bloc poate fi completat cu un eta) suplimentar de stabili"are si de reglare a tensiunii
continue obinute. %unt de asemenea, ca"uri in care unele elemente ale schemei pot lipsi' de e-emplu, poate lipsi transformatorul de
reea sau,in ca"ul unor instalaii industriale care funcionea" cu tensiunea pulsatorie, poate lipsi filtrul de nete"ire.

.ig. 1. %chema bloc a unui redresor
a( sursa de curent alternativ (reeaua)*
b( transformatorul* c( elementul redresor*
c( filtrul* e( sarcina pe care se obine tensiunea continu.
B. Clasificarea redresoarelor
Redresoarele se pot clasifica dup urmtoarele criterii'
du! tiul te"siu"ii alter"ati#e redresate $"u%!rul de fa&e'(
) redresoare monofa"ate*
( redresoare polifa"ate (de obicei trifa"ate)*
du! "u%!rul de alter"a"*e ale cure"tului alter"ati# e care le redresea&!(
( redresoare monoalternan*
( redresoare bialternan*
du! osibilitatea co"trolului asura te"siu"ii redresate(
) redresoare necomandate*
( redresoare comandate sau reglabile*
du! "atura sarci"ii
) redresoare cu sarcin re"istiv (R)*
( redresoare cu sarcin inductive (R/)*
( redresoare cu sarcin capacitive (R0).
1n cele ce urmea" ,se vor e-amina redresoarele necomandate, cu sarcina re"istiv, av+nd ca elemente redresoare diodele
semiconductoare.
REDRESOARE MO+O,AZATE
Aceste redresoare se folosesc pentru puteri medii (sute de !ai). 2le pot fi at+t monoalternan, c+t si bialternan.
a. Redresorul %o"ofa&at %o"oalter"a"*!
%chema electric a acestui tip de redresor este redat in figura 3, a. .uncionarea
are loc astfel'la aplicarea unei tensiuni alternative in primar, ia na$tere n secundar tot o tensiune alternativa, ce se aplica pe anodul
diodei redresoare. Pe durata alternanelor po"itive dioda conduce, in circuit apare un curent proporional cu tensiunea aplicat, deci
av+nd aceea$i form cu ea. Pe durata alternanelor negative, dioda este blocat si curentul prin circuit este nul. 0urentul prin sarcin
circul deci dintr(un singur sens, sub forma unor alternane (curent pulsatoriu).
1


.ig. 1.3. Redresor monofa"at monoalternana cu sarcina re"istiva*
a( schema electric* b( forma de und a tensiunii redresate.
,n ca"ul acestui tip de redresor, valoarea factorului de ondulaie este'
4
5
6
1
U
U
5

sm
sm
U
U
3
5
3

51,78
9aloarea randamentului devine'
:ensiunea inversa ma-im este'
;inv ma- 5 ;im
b. Redresorul %o"ofa&at dubl!
alter"a"*! cu tra"sfor%atorul cu ri&! %edia"!
,n figura 1.<,a este redat schema electric a unui redresor dubl alternan, la care tensiunea de alimentare se aplica printr(un
transformator av+nd un secundar cu pri" median legat la mas. %e observ c schema conine dou redresoare monoalternan,
formate din* ( nf$urarea /=3, #1, Rs*
( nf$urarea /==3, #3, Rs.
#atorit modului in care sunt conectate nf$urrile secundare, tensiunile la bornele celor dou seciuni varia" n antifa". /a
apariia alternanei po"itive la nf$urarea /=3, dioda #1 este polari"at direct,conduce $i determin apariia curentului i=A care strbate
re"istena de sarcin Rs in sensul indicat pe figur.
3
>t
;
s
;
s
6 ? 3? <?
b).
#
1
#
3
;
3
;
1
R
s
/
@
3
/
@@
3
;
1
i
@
a
i
@@
a
(A)
(
(
(()
A
(()
;
%
6
3 < B
;
%
a).
B , 6
B
B
1
1
3
3
3
3
= =

sm
sm
U
U
R
.igura 1.<. Redresor monofa"at dubl alternan folosind transformator cu pri" median $i sarcin re"istiva' a( schema electrica* b(
forma de unda tensiunii redresate.
,n acest interval, in nf$urarea /C3 fiind aplicat alternana negativ, dioda #3 este polari"at invers si curentul prin circuitul ei
este nul.
0+nd se aplic alternana negativ pe /=3, dioda #1 se blochea" $i respectiv, apr+nd alternana po"itiv pe /C3, dioda #3
conduce. ,n circuitul ei apare curentul iCA ce strbate Rs in sensul din figur, sens care coincide cu cel al curentului i=A. ,n felul acesta, la
bornele sarcinii apare o tensiune de forma indicat in figura 1.3., b.
D alt mbuntire o constituie valoarea randamentului redresorului, care in acest ca" devine'
E , 6
E
3
B
3 3
3
3
= = =

R
U
U
R
P
P
sm
sm
a
u
deci dubl fat de ca"ul redresorului monoalternan. :ensiunea invers ma-im re"ult, pentru dioda blocat, din nsumarea intre
valoarea tensiunii negative aplicate pe anodul su de ctre transformator $i tensiunea po"itiv aflat la bornele re"istenei de sarcin,
deci pe catodul diodei blocate. #eci, n acest ca"'
;inv ma-53;im
%e observ avanta)ele redresorului dubla alternan, const+nd intr(o form de und mai apropiat de cea continu si un
randament de valoare dubl, dar $i de"avanta)ele sale, const+nd intr(o schem mai complicat si mai costisitoare ( secundar cu pri"
median, dou diode redresoare ), ca $i in condiiile mai severe impuse diodelor redresoare in privina tensiunii inverse ma-im admise.
c. Redresorul %o"ofa&at dubl! alter"a"*!- ." %o"ta/ de ti u"te
%chema ce ofer avanta)ele redresorului anterior, evit+nd de"avanta)ele lui, este
cea a unui redresor monofa"at dubl alternan in punte (fig 1.B.).
0ele patru diode redresoare folosite formea" braele unei puni, la care alimentarea n curent alternativ se face printr(o
diagonal, de la secundarul unui transformator, iar tensionarea redresat se culege la bornele unei re"istene plasate in cea de(a doua
diagonal.
.uncionarea redresorului este urmtoarea' in timpul aplicrii alternanei po"itive la o e-tremitate a secundarului
transformatorului, conduc diodele #1 si #<, care sunt polari"ate direct, determin+nd un curent i=A in re"istena Rs, iar diodele #3 si #B
fiind invers polari"ate, sunt blocate.
/a apariia celei de(a doua alternane, #1 si #< sunt blocate, pe c+nd #3 si #B conduc, determin+nd apariia curentului iA ce
strbate in acela$i sens re"istena de sarcin Rs. %e observ c forma tensiunii redresate este aceea$i ca $i n ca"ul redresorului folosind
un transformator cu pri" median, tensiunea invers ma-im pentru fiecare diod fiind ns ;im ca si n ca"ul redresorului
monoalternan.
#e"avanta)ele acestui monta) constau n numrul mrit de diode folosite ( patru ) si necesitatea unei bune i"olri fat de restul
elementelor a captului nelegat la mas al re"istenei de sarcin Rs

.igura 1.B. Redresor monofa"at dubl alternan in punte av+nd sarcin
re"istiv' a( schema electric* b( forma de und a tensiunii redresa
Desf!0urarea lucr!rii
<
t
(a)
(b)
;
%
t
6

3 < B
(a)
(b)
1. Reali"ai monta)ul din figur fr condensator.
3. 0onectai sondele osciloscopului n punctele AF $i 0#.
<. Gsurai amplitudinile semnalelor.
B. #esenai formele de und.
7. 0onectai condensatorul ntre bornele 2. $i msurai ;3.
H. #esenai forma de und obinut.
B
A

;1 #1 #3
3369I (( A 2 0

;3
#B #< 01 R

:R. F
. #


A 2 0
;1 #1
3369I 01 R
;3
F . #

:R.
;1
Jt
;3
Jt
;c
Jt
1roiect
Proiectai un stabili"ator pentru o surs de alimentare a crui consum al sarcinii varia" ntre 36 $i 366mA la K9, alimentarea
efectu+ndu(se de la reeaua de c.a., care poate avea variaii de tensiune de ((17... +16)L din tensiunea nominal.
7
;1
Jt
;3
Jt
;c
Jt
1. %e va proiecta stabili"atorul din monta)ul cu schema de principiu din figura de mai )os'
A
Gonta)ul este format din transformatorul :r, un redresor dubl alternan cu pri" median, un filtru capacitiv $i un stabili"ator
cu reacie serie.
:ensiunea furni"at de transformatorul :r, cu pri" median, de 3-13;ef, este redresat prin intermediul diodelor #1, #3, de tip
1MB661. Re"istorul R1 5 1 limitea" v+rfurile de curent care pot aprea datorit capacitii 015 766.. :ensiunea de ondulaie este
redus prin intermediul filtrului R3 ( 03 (3,B ( 766.).
#ioda stabili"atoare #N este alimentat prin re"istorul R<, care asigur $i polari"area ba"ei tran"istorului :.
1. %e determin tensiunea minim la intrarea stabili"atorului, necesar funcionrii normale, (n ca"ul tensiunii de reea minime $i a
curentului de sarcin ma-im),din condiia impus tran"istorului serie s nu intre n regiunea de saturaie.
;
imin
5 ( ;
6
+ (;ce))9 5 ( ;
6
+ (BOH))9 5K + 7 51B9.
Pin+nd seama de pla)a de valori admis pentru variaia tensiunii reelei, printr(o regul de trei simpl se determin at+t tensiunea
nominal c+t $i tensiunea ma-im care se aplic la intrarea stabili"atorului'
;i5 1H9 $i ;iGa-5 1E9.
3. %e estimea" cderea de tensiune $i puterea ma-im disipat pe tran"istorul serie'
;
02Ga-
5 ;
iGa-
& ;
6
5 1E ( K 5 K9.
P
#Ga-
5 (;
iGa-
& ;
6
)1
6Ga-
5 ( 1E ( K) 6,3 5 1,EQ.
%e alege tran"istorul F# 1<7 cu caracteristicile'
1
cGa-
5 1,7A , h
312
5B7...K7, P
tot
5 13,7Q.
<. %e determin tensiunea necesar diodei Nener #N, aplic+nd legea a 11(a a lui Rirchhoff pe ochiul de ie$ire'
;
"
5 ;
6
( u
F2
5 K9 ( 6,H9 5 E,B9.
B. %e calculea" re"istena R< , de polari"are a diodei Nener $i a ba"ei tran"istorului (pentru a se asigura curentul minim prin diod 1"m
$i curentul de comand al ba"ei tran"istorului 1F), pentru dou categorii de diode Nener'
pentru diode Nener de mic putere (Pma- 5 6,<Q, 1"m5 3...7mA, de e-emplu #N398...#N17). %e consider dioda #N16 cu
caracteristicile' ;"m5K,B9* ;":5169* 1":5 7mA* 1"G53EmA.
=
+

=
+

=
+

=
+

= BH<
667 , 6
B7
3 , 6
H , K 1B
31
6
31
<
zm
Em
M
z im
zm
Em
CM
z im
zm B
z im
I
h
I
U U
I
h
I
U U
I I
U U
R
%e alege R
<
5 B<6 7L.
pentru diode Nener de 1...7Q, cu 1"m 5 7...<6mA (P/<9<N....P/366N* B#N16...1E6)* se consider dioda P/1691N, cu
caracteristicile' ;"m 5 K,B9* ;": 5169* 1": 5 76mA* 1"G 5 KBmA.
=
+

== <6B
616 , 6
B7
3 , 6
H , K 1B
<
R
%e alege R< 5 <66 7L.
7. %e calculea" curentul ma-im prin dioda Nener, 1"G, $i puterea disipat de aceasta (c+nd tensiunea la intrarea stabili"atorului are
valoarea ma-im ;iGa-) pentru cele dou situaii menionate la punctul anterior'
;i
R<
11
1o
Rs
;"
;o
#N
1F
R3
;F2
:
1N
R1
01 03
#1
#3
:r
H
zM
z im
zMax
I
R
U U
I

=
<
pentru dioda Nener de putere mic'
zM zMax
I mA I =

= 36
B<6
H , K 1E
Pd" 5 ;": . 1"Ga- 5 16. 6,636 5 366mQ < P"G
pentru dioda Nener de putere'
1"Ga- 5 3EmA < 1"G
Pd" 5 3E6mQ < P"G.
H. %e alege tipul de diod Nener n funcie de ;" $i de 1"G.
Av+nd n vedere c n ambele situaii de mai sus curentul ma-im $i puterea disipat de diod nu dep$esc valorile limit din catalog, se
alege dioda de putere mai mic (n criteriul de alegere intr+nd $i costul diodei).
%e alege dioda #N16.
%e determin pe caracteristica acerstei diode curentul minim de polari"are $i re"istena diferenial R":.
%e corectea" printr(un calcul e-act mrimile R< $i 1"G, in+nd seama de caracteristica diodei Nener.
8. %e calculea" limitele p+n la care schema propus stabili"ea".
%chema stabili"ea" at+ta timp c+t tensiunea la bornele diodei Nener rm+ne constant $i egal cu ;":* aceast tensiune este constant
at+ta timp c+t prin diod trece un curent superior celui de cot , adic peste 3...BmA.
0urentul, 1", prin dioda Nener scade p+n sau sub valoarea 1"m din dou cau"e'
a)tensiunea la intrarea stabili"atorului, ;i este prea mic '
( la ;i 5 ;im 5 1B9 '
mA
R
U U
I
z im
16
B<6
16 1B
<
1

=
$i
mA
h
I
I
Em
M
B
7
B7
366
31
6
= =
1" 5 11 ( 1F 5 16 ( 7 57mA*
re"ult c n aceast situaie dioda Nener este strbtut de un curent suficient pentru ca s funcione"e normal.
b)consumul de curent de ie$ire este prea mare'
0re$terea curentului de sarcin peste 366mA conduce la acela$i efect' la cureni mari de colector, curentul de ba" al tran"istorului serie
cre$te mult, nu numai din aceast cau" ci $i din cau"a scderii parametrului h312. Astfel, pentru tran"istoare de putere cu h312 mic, 1F
poate dep$i 1", fc+nd ca prin diod s nu mai treac curentul minim de stabili"are.
Dbservaie' Pentru re"olvarea acestei probleme se poate folosii, fie o diod Nener de putere, fie un tran"istor cu parametrul h312 mai mic.
D alt soluie este utili"area unui monta) #arlington n locul tran"istorului S.
2rua3 ( 1roiecta*i u" stabili&ator e"tru o surs! de ali%e"tare a c!rui co"su% al sarci"ii #aria&! ."tre 45 0i 365%A la 78-
ali%e"tarea efectu9"du)se de la re*eaua de c.a.- care oate a#ea #aria*ii de te"siu"e de $)36... +35': di" te"siu"ea "o%i"al!.
2rua4 ( 1roiecta*i u" stabili&ator e"tru o surs! de ali%e"tare a c!rui co"su% al sarci"ii #aria&! ."tre 45 0i 365%A la 358-
ali%e"tarea efectu9"du)se de la re*eaua de c.a.- care oate a#ea #aria*ii de te"siu"e de $)36... +35': di" te"siu"ea "o%i"al!.
2rua; ( 1roiecta*i u" stabili&ator e"tru o surs! de ali%e"tare a c!rui co"su% al sarci"ii #aria&! ."tre 45 0i 365%A la 348-
ali%e"tarea efectu9"du)se de la re*eaua de c.a.- care oate a#ea #aria*ii de te"siu"e de $)36... +35': di" te"siu"ea "o%i"al!.
2rua< ( 1roiecta*i u" stabili&ator e"tru o surs! de ali%e"tare a c!rui co"su% al sarci"ii #aria&! ."tre 45 0i 465%A la 78-
ali%e"tarea efectu9"du)se de la re*eaua de c.a.- care oate a#ea #aria*ii de te"siu"e de $)36... +35': di" te"siu"ea "o%i"al!.
2rua6 ( 1roiecta*i u" stabili&ator e"tru o surs! de ali%e"tare a c!rui co"su% al sarci"ii #aria&! ."tre 45 0i 465%A la 358-
ali%e"tarea efectu9"du)se de la re*eaua de c.a.- care oate a#ea #aria*ii de te"siu"e de $)36... +35': di" te"siu"ea "o%i"al!.
2rua= ( 1roiecta*i u" stabili&ator e"tru o surs! de ali%e"tare a c!rui co"su% al sarci"ii #aria&! ."tre 45 0i 465%A la 348-
ali%e"tarea efectu9"du)se de la re*eaua de c.a.- care oate a#ea #aria*ii de te"siu"e de $)36... +35': di" te"siu"ea "o%i"al!.
8
Type VZ (Nom) Izt Rzt Rz at ...
Current
(mA)
Leakage
uA
Leakage
Voltage
Peak
Current (mA)
Cont.
Current (mA)
E
1N4728 3.3 76 10 400 1 150 1 1375 275
1N4729 3.6 69 10 400 1 100 1 1260 252
1N4730 3.9 64 9.0 400 1 100 1 1190 234
1N4731 4.3 58 9.0 400 1 50 1 1070 217
1N4732 4.7 53 8.0 500 1 10 1 970 193
1N4733 5.1 49 7.0 550 1 10 1 890 178
1N4734 5.6 45 5.0 600 1 10 2 810 162
1N4735 6.2 41 2.0 700 1 10 3 730 146
1N4736 6.8 37 3.5 700 1 10 4 660 133
1N4737 7.5 34 4.0 700 0.5 10 5 605 121
1N4738 8.2 31 4.5 700 0.5 10 6 550 110
1N4739 9.1 28 5.0 700 0.5 10 7 500 100
1N4740 10 25 7.0 700 0.25 10 7.6 454 91
1N4741 11 23 8.0 700 0.25 5 8.4 414 83
1N4742 12 21 9 700 0.25 5 9.1 380 76
1N4743 13 19 10 700 0.25 5 9.9 344 69
1N4744 15 17 14 700 0.25 5 11.4 304 61
1N4745 16 15.5 16 700 0.25 5 12.2 285 57
1N4746 18 14 20 750 0.25 5 13.7 250 50
1N4747 20 12.5 22 750 0.25 5 15.2 225 45
1N4748 22 11.5 23 750 0.25 5 16.7 205 41
1N4749 24 10.5 25 750 0.25 5 18.2 190 38
1N4750 27 9.5 35 750 0.25 5 20.6 170 34
1N4751 30 8.5 40 1000 0.25 5 22.8 150 30
1N4752 33 7.5 45 1000 0.25 5 25.1 135 27
1N4753 36 7.0 50 1000 0.25 5 27.4 125 25
1N4754 39 6.5 60 1000 0.25 5 29.7 115 23
1N4755 43 6.0 70 1500 0.25 5 32.7 110 22
1N4756 47 5.5 80 1500 0.25 5 35.8 95 19
1N4757 51 5.0 95 1500 0.25 5 38.8 90 18
1N4758 56 4.5 110 2000 0.25 5 42.6 80 16
1N4759 62 4.0 125 2000 0.25 5 47.1 70 14
1N4760 68 3.7 150 2000 0.25 5 51.7 65 13
1N4761 75 3.3 175 2000 0.25 5 56.0 60 12
1N4762 82 3.0 200 3000 0.25 5 62.2 55 11
1N4763 91 2.8 250 3000 0.25 5 69.2 50 10
1N4764 100 2.5 350 3000 0.25 5 76.0 45 9
K