PLAN DE LECȚIE- Sisteme de reglare automata

Clasa: XI C Tehnician electromecanic

Disciplina: M3 Sisteme de automatizare in instalatii electromecanice
Unitatea de învățare: Sisteme de reglare automata
Titlul lecției: Schema bloc a unui sistem de reglare automata
Tipul lecţiei: Lecţie mixta
Data: 23.09.2019
Scopul lecţiei: Prezentarea tipurilor de reglare automata, dezvoltând concomitent interesul pentru
explorarea resurselor web. Se va insista pe aspectul transdisciplinar şi pe realizarea unei conexiuni
permanente între cunoştinţele teoretice şi viaţa reală.
Plan de lecție propus de: Jumolea Alina- prof. discipline tehnice
Google Apps folosite
✓ Docs ✓ Search
Spreadsheet✓ YouTube
Presentation Blogger
✓ Forms Calendar

✓ Drive Maps
GMail Hangouts
✓ Sites ✓ Altele: Drawings

COMPETENŢE GENERALE
1. Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor care stau la baza funcţionării sistemelor de reglare
automata, a terminologiei, a conceptelor, a legilor şi a metodelor specifice domeniului;
2. Explicarea funcţionării şi utilizării unor sisteme de reglare automata în viaţa de zi cu zi;
3. Comunicarea folosind limbajul ştiinţific;

COMPETENŢELE SPECIFICE
 Caracterizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automata;
 Prezentarea tipurilor de sisteme de reglare automata
 Formarea limbajului specific disciplinei;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
O1. Să recunoască elementele componente din schema bloc a unui sistem de reglare automata;
O2.Să enumere tipurile de sisteme de reglare automata;
O3. Să prezinte principiul de funcţionare pentru sistemele de reglare automata;
O4. Să realizeze, în rezolvarea problemelor-întrebări propuse, transferuri interdisciplinare;
O5 Să-şi susţină propriile puncte de vedere, prin observaţiile făcute în decursul lecţiei şi prin
documentarea pe internet.

STRATEGII DIDACTICE
 documentarea online
 descoperirea dirijată
 conversaţia euristică
 problematizarea
 investigarea
 observaţia
 experimentarea (virtual, folosind animaţii interactive)
 autoevaluarea.
1
Resurse materiale: carti de specialitate, tablă electronică interactivă/proiector, poster cu sisteme de
reglare automata.
Resurse spațiale: clasa digitală Google sau laborator de informatică.

SCENARIUL DIDACTIC

Evenimentul
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Timp
instrucțional
Momentul  notarea absenţelor; Pregătirea chromebookurilor. 4 min
organizatoric  verificarea materialului didactic
Captarea atenţiei Profesorul le solicită elevilor să caute Elevii caută pe internet 10
elevilor pe internet informaţii despre sisteme informaţii despre traductoare min
de reglare automata: definiţie, tipuri, folosind Google search..
schemă bloc. Dacă elevii nu găsesc
informaţii sugestive le sugerează să
caute la adresele:

Enunţarera Profesorul prezintă în mod succint Elevii ascultă explicaţiile 1 min

obiectivelor lecţiei obiectivele lecţiei profesorului
Reactualizarea Profesorul le distrinuie elevilor un Elevii răspund la întrebarea 5 min
cunoştinţelor test cu 5 întrebări la care elevii asociată din test (Google
anterioare urmează să răspundă şi le cere să Drive Forms).
trimită testul la adresa specificată. Fişă de lucru recapitulativă

Profesorul enunţă principiul de Elevii ascultă noţiunile despre 20

funcţionare pentru sistemele de
Prezentarea reglare automata.
conţinutului noii Profesorul le indică elevilor să
învăţări. folosească Google Search, Google
Images pentru a găsi informaţii
despre sisteme de reglare
principiul de funcţionare al min
SRA;
şi realizează desenul
schematic folosind aplicaţia
Google Drive Drawing.

Obţinerea Profesorul le cere elevilor să Elevii răspund la întrebările 5 min

performanţei şi răspundă la un test cu 5 întrebări
realizarea feed- legate de conţinuturile prezentate
back-ului
Intensificarea Profesorul discută rezultatele
retenţiei şi chestionarului, centralizate automat
asigurarea prin Google Forms și subliniază
transferului. răspunsurile corecte.
Tema pentru casă Profesorul prezintă tema pentru casă
şi notează elevii care au răspuns.
Tema pentru acasă: un referat de o
pagină despre Sisteme de reglare
automata, cu imagini de pe net.
asociate din test (Google
Drive Forms), referitoare la
aplicaţii ale traductoarelor de
temperatură.
Elevii verifică răspunsurile şi 3 min
trimit profesorului testul
(Google Drive Forms).
Fişă de feed-back
Elevii îşi notează tema pentru 2 min
acasă.

2
BIBLIOGRAFIE ȘI LINKURI UTILE
1. http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-
Napoca/grupa4/Rus_Maria/site/index.html
2. http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/1-traductoare
3. http://users.utcluj.ro/~mbirlea/s/01s.htm
4. http://users.utcluj.ro/~mbirlea/a/03a.htm

Auxiliare curriculare
1. Mihaela Pintea, „Auxiliar curricular Modulul Sisteme de automatizare”, auxiliar curricular
pentru nivel 3;
2. Nina Ciobanu „Sisteme de reglare automată”, auxiliar curricular pentru nivel 3, tehnician in
automatizări”, partea a I a;

Fişă de documentare –Sisteme de reglare automata

Sistemele de reglare automata sunt sistemele care realizează în mod automat controlul uneia sau a
mai multor mărimi electrice, mecanice, termice, etc.
Exemple de astfel de sisteme se găsesc pretutindeni, de la aparatele de uz casnic, pâna la cele mai
sofisticate sisteme de navigaţie.
Reglarea automată este acel ansamblu de operaţii, îndeplinit automat, prin care o mărime fizică
este fie menţinută la o valoare prescrisă, constantă – numită consemn sau program fix – fie îşi
modifică valoarea la intervale de timp date, conform unui anumit program, luând astfel o
succesiune de valori prescrise (dinainte stabilite).

În cadrul reglării automate, se efectuează o comparaţie prin diferenţă a valorii măsurate a

unei măsuri din procesul reglat, cu valoarea de consemn (sau program) şi se acţionează asupra
procesului sau instalaţiei automatizate astfel încât să se obţină anularea acestei diferenţe (sau
abateri).

1.1. Schema bloc tipică a Sistemelor de Reglare Automată

Schema de structură a unui sistem de reglare automată este dată în figura 10. Semnificaţia
elementelor şi mărimilor din sistem este următoarea:

3
Aceste notaţii sunt uzuale în automatică şi se vor utiliza sistematic în cele ce urmează.

Instalaţia automatizată este instalaţia tehnologică privită ca obiect al automatizării, la care

una sau mai multe mărimi fizice, numite mărimi de ieşire, dorim să aibă o lege de variaţie dată.

Mărimea de ieşire poate fi influenţată în mod necontrolat de una sau mai multe mărimi
perturbatoare şi poate fi modificată, în scopul realizării obiectivului reglării, prin mărimea de
execuţie, xm. Valoarea prescrisă (dorită) a mărimii de ieşire se impune prin mărimea de intrare, xi.
Ea se poate modifica printr-o acţiune φi asupra elementului de intrare Ei, dată de un operator uman
sau de un dispozitiv tehnic (de exemplu, φi poate fi unghiul de rotaţie a unui buton de fixare a
referinţei). Elementul de comparaţie EC compară mărimea de mărimea cu mărimea de reacţie, dând
mărimea de acţionare: xa=xi-xr

Deoarece mărimile xi şi xr sunt proporţionale cu valoarea prescrisă, respectiv valoarea reală

a mărimii de ieşire, rezultă că mărimea de acţionare este proporţională cu abaterea mărimii de ieşire
de la valoarea prescrisă (eroarea de reglare). În funcţie de această mărime de acţionare, regulatorul
R stabileşte o lege de comandă, în vederea aducerii mărimii de ieşire la valoarea prescrisă, adică
pentru anularea erorii de reglare. Regulatorul automat R este deci dispozitivul tehnic care
înlocuieşte funcţiile operatorului uman într-un proces de reglare manuală. Mărimea de comanda xc
dată de regulator este, de cele mai multe ori, un semnal de putere mică. Pentru a se interveni asupra
instalaţiei automatizate, prin stabilirea mărimii de execuţie x m la o valoare corespunzătoare
comenzii regulatorului, este necesară o putere mai mare decât puterea semnalului de comandă. Din
acest motiv, între regulator şi instalaţia automatizată se introduce elementul de execuţie EE. Acesta
preia mărimea de comanda xc şi dezvoltă la ieşire o putere suficient de mare pentru a da mărimii de
execuţie alura de variaţie corespunzătoare comenzii xc a regulatorului.

În consecinţă , funcţionarea sistemului de reglare automată este următoarea: dacă, datorită

acţiunii mărimii perturbatoare xp, mărimea de ieşire scade faţă de valoarea prescrisă, scade în mod
corespunzător şi mărimea de reacţie xr, iar mărimea de acţionare xa va creşte; regulatorul va stabili o
comandă xc, care, aplicată instalaţiei automatizate - prin elementul de execuţie EE - , produce
modificarea mărimii de ieşire în sensul revenirii acesteia la valoarea prescrisă. O asemenea
funcţionare este posibilă numai datorită faptului că sistemul este în circuit închis. Aceasta
înseamnă că, pe lângă legătura directă, de la intrarea la ieşirea sistemului, există o legătură
inversă, numită şi reacţie, prin care se controlează dacă obiectivul reglării este îndeplinit. Un
asemenea sistem în circuit închis se mai numeşte şi buclă de reglare.

1.2. Marimi care intervin in schema de principu a unui sistem de reglare automata
Pentru instalaţiile tehnologice şi procesele industriale, aplicarea reglării are o importanţă
deosebită. De exemplu, funcţionarea maşinilor cu abur, a turbinelor, a motoarelor cu ardere internă
etc. este direct legată de reglarea turaţiei, a presiunii şi a debitului agentului motor (abur, gaz, apă
etc.), a temperaturii, a ungerii ş.a.; pentru funcţionarea generatoarelor sincrone cu tensiune
constantă la borne trebuie modificată în mod corespunzător excitaţia etc.

Desigur, operaţiile de reglare sunt necesare numai atunci când mărimea reglată nu poate
rămâne constantă de la sine, la valoarea dorită şi are tendinţa de a-şi modifica valoarea, de a se
abate mai mult sau mai puţin de la aceasta, în urma unor efecte perturbatoare externe sau interne.

4
 În cazul oricărei reglări se deosebesc mai multe mărimi caracteristice:

- mărimea reglată;
- mărimea de execuţie;
- mărimea perturbatoare (sau perturbaţiile).
Mărimea care trebuie menţinută la valoarea prescrisă este mărimea reglată.

Mărimi reglate sunt, de exemplu, frecvenţa, turaţia, tensiunea, puterea electrică, presiunea,
temperatura, debitul, nivelul dintr-un rezervor etc.

Mărimea de execuţie este mărimea obţinută la ieşirea elementului de execuţie al instalaţiei

de reglare şi cu ajutorul căreia se poate influenţa mărimea reglată, pentru a o aduce la valoarea
dorită (de consemn sau program).

De exemplu, dacă se urmăreşte menţinerea constantă a turaţie unui motor electric de curent
continuu, pentru variaţia turaţiei în sensul dorit se variază curentul de excitaţie al motorului. Deci,
mărimea reglată este, în acest caz, turaţia, iar mărimea de execuţie este curentul de excitaţie al
motorului.

Pentru menţinerea constantă a tensiunii la bornele unui generator sincron se variază

corespunzător tensiunea de excitaţie; mărimea reglată este tensiunea la borne, iar mărimea de
execuţie este tensiunea (sau curentul) de excitaţie. În scopul reglării automate a temperaturii
gazelor de ardere într-un focar se variază debitul de ardere, când debitul de combustibil rămâne
constant.

Influenţele externe (sau interne) care sunt cauzele abaterilor valorilor instantanee ale
mărimii reglate de la valoarea prescrisă (sau, consemn) se numesc, în tehnica reglării, perturbaţii
sau mărimi perturbatoare.

La reglarea unei anumite mărimi se exercită influenţa uneia sau a mai multor mărimi
perturbatoare. Astfel, în cazul reglării turaţiei motorului de curent continuu se exercită influenţa
unor perturbaţii diferite: tensiunea variabilă de alimentare a motorului, variaţia cuplului de sarcină
cerut de maşina de lucru antrenată de motorul respectiv, variaţie rezistenţei electrice a bobinajelor
cu temperatura etc.

De regulă, efectul influenţei uneia dintre mărimile perturbatoare este predominant şi poate fi
preliminat; această perturbaţie este considerată perturbaţie principală şi acţiunea de reglare se
manifestă în sensul eliminării abaterii mărimii reglată de la valoarea prescrisă sub influenţa
perturbaţiei principale (sau dominante).

5
 În figura 6 este reprezentată schema bloc a obiectului reglării în general (instalaţia, sau
procesul tehnologic supuse reglării). La intrarea obiectului reglării (OR), reprezentat simbolic
printr-un dreptunghi, se aplică mărimea de execuţie m; la ieşire, rezultă mărimea reglată y. Din
exterior, se exercită acţiunea unor mărimi perturbatoare P1, P2 , Pk, Pn dintre care urmează a fi
selectată perturbaţia principală Pn.

Mărimile reprezentative ale unui SRA vor fi în consecință:

- ε – eroarea;

- Xi – marimea de intrare;

- Xa – marime de actionare;

- Xc – marime de comandă,

- Xm - mărimea de execuţie,

- z - mărime de calitate;

- Xp – perturbatia;

- Xe - mărimea măsurată.

Rolul elementelor componente

Elementul de comparaţie (EC) are rolul de a compara permanent mărimea de ieşire a instalaţiei
tehnologice cu o mărime de acelaşi fel cu valoare prescrisă (considerată constantă), rezultatul
comparaţiei fiind semnalul de eroare ε (abaterea); este de regulă un comparator diferenţial;
6
Regulatorul automat (RA) are rolul de a efectua anumite operaţii asupra mărimii ε primită la
intrare, respectiv are rolul de a prelucra această mărime după o anumită lege, numită lege de
reglare, rezultatul fiind mărimea de comandă Xc aplicată elementului de execuţie;

Elementul de execuţie (EE) are rolul de a interveni în funcţionarea instalaţiei tehnologice pentru
corectarea parametrilor reglaţi conform mărimii de comandă transmise de RA;

Instalaţia tehnologică (IT) este în cazul general un sistem supus unor acţiuni externe numite
perturbaţii şi acţiunii comenzii generate de RA, a cărui mărime de ieşire este astfel reglată conform
unui program prescris;

Traductorul (Tr) este instalat pe bucla de reacţie negativă a SRA, şi are rolul de a transforma
mărimea de ieşire a IT, de regulă într-un semnal electric aplicat EC;

Convertorul electro/pneumatic sau pneumo/electric (CONV I/P sau P/I) are rolul de a converti
semnalul obţinut la ieşirea RA într-un semnal de altă natură fizică, necesar pentru comanda EE,
atunci când acestea sunt diferite; dacă semnalul de la ieşirea RA şi cel necesar pentru comanda EE
sunt de aceeaşi natură fizică, atunci convertorul poate să lipsească;

7
 Fişă de lucru recapitulativă

Obiectivele evaluării:

- să identifice categoria din care face parte un SRA

- să identifice elementele componente ale unui SRA
- să explice funcţionarea sistemului de reglare automată după schema bloc
- I. În tabelul următor, în coloana A sunt prezentate criteriile de clasificare a SRA, iar în
coloana B, tipurile de sisteme pentru fiecare criteriu (categorie). Pe baza cunoştinţelor
dobândite, asociaţi fiecărei litere din coloana A, cu o cifră din coloana B :

Tabel - Criterii de clasificare

A – criterii de clasificare SRA B – tipuri de sisteme

a – După caracterul informaţiei apriorice 1

asupra IT
sisteme de reglare automată ;
sisteme cu program ;
sisteme de urmărire ;
b – După dependenţele – în regim staţionar – 2
dintre mărimile de ieşire şi de intrare ale
SRA pentru procese rapide ;
elementelor componente
SRA pentru procese lente ;
c – După caracterul prelucrării semnalelor 3

SRA cu o buclă de reglare ;

SRA cu mai multe bucle de reglare ;
d – După aspectul variaţiei în timp a mărimii 4
de intrare (şi deci şi al mărimii de ieşire)
SRA cu informaţie apriorică completă
SRA cu informaţie apriorică incompletă.
e – După numărul de bucle principale (de 5
reglare)
SRA neunificate liniare ;
SRA specializate neliniare ;
SRA electronice discrete ;
f – După viteza de răspuns a IT la un semnal 6
aplicat la intrare
SRA continue ;
SRA discrete ;
g – După modul de anihilare a mărimii 7
perturbatoare
SRA electronice,
SRA pneumatice,
SRA hidraulice,
SRA mixte.

8
h – După caracteristicile construcţiei 8
dispozitivelor de automatizare
SRA liniare ;
SRA neliniare ;
i – După agentul purtător de semnal 9

SRA după abatere ;

SRA după perturbare ;
SRA combinate sau în cascadă ;
10

SRA unificate ;
SRA specializate ;

II. Pe baza cunoştinţelor dobândite, completaţi spaţiile punctate cu cuvântul potrivit

(cuvintele potrivite):

Regulatorul automat (RA) efectuează anumite operaţii asupra ……1.….. primită la intrare,
respectiv are rolul de a prelucra această mărime după o anumită lege, numită
……………2…………………. rezultatul fiind …………… 3 ……………... aplicată elementului
……………………..4…………………………...

III.

III.1. Alege varianta corectă :

Rolul unui SRA este acela de a:

a) realiza automat conexiuni între mărimi tehnologice de intrare/ieşire la o valoare prestabilită

b) asigura menţinerea automată – fără intervenţia omului – a unor mărimi tehnologice la o
valoare prestabilită, de regim
c) asigura menţinerea automată – cu intervenţia omului – a unor mărimi tehnologice la o
valoare prestabilită, de regim
d) realiza manual sau automat conexiuni între mărimi tehnologice de intrare/ieşire la o valoare
prestabilită
III.2. Alege varianta corectă pentru elementul notat cu 4 în schema din figură:

9
a) element de execuţie

b) regulator automat

c) traductor

d) instalaţie tehnologică

III.3. Alege varianta corectă :

Mărimea care se aplică la intrarea regulatorului automat, ce face parte dintr-un sistem de
reglare automată, se numeşte:

a) mărime de reacţie;
b) eroare(abatere);
c) mărime de reglare;
d) mărime perturbatoare.

10
 Fişă de feed-back

Rezolvati urmatoarele cerinte:

1. Ce este un sistem ?
2. Clasificaţi sisteme automate.
3. Definiţi operaţiile de măsurare şi reglare.
4.Definiţi operaţiile de semnalizare şi protecţie.
5. Identificaţi elementele din schema funcţională a unui sistem prezentat mai jos.

U(t) Y(t)
S

S –

U(t) –

Y(t) –

 6. În Modelul structural al unui sistem de reglare automată (SRA) prezentat în figura

de mai jos sunt marcate elementele componente ale sistemului şi mărimile fizice
care intervin în funcţionarea sistemului.

6.1. Identificaţi elementele schemei

6.2. Prezentaţi pe scurt rolul funcţional al elementelor componente ale schemei

6.3. Identificaţi mărimile care intervin în funcţionarea sistemului.

E.C. P
ε Xc Xm Y
U + R.A. E.E. I.T.

Yr -
Tr
-

6.1. E.C. –

R.A. –
11
 E.E. –

I.T. –

Tr –

6.3. U–

ε -

Yr –

Xc –

Xm–

Y–

P -

12