Algebră

cursul 10

2020-2021

Algebră
Cuadrice

Algebră
Cuadrice

Cuadricele sunt suprafeţe generate de ecuaţii polinomiale de gradul

al doilea ı̂n trei necunoscute. În lumea ı̂nconjurătoare regăsim
foarte multe exemple de astfel de suprafeţe. Sfera, elipsoidul,
cilindrul, conul sunt cuadrice pe care le-am ı̂ntâlnit până acum,
dar, aşa cum se va vedea, acestea nu sunt toate cuadricele
existente. Datorită proprietăţilor lor, sunt foarte utile ı̂n diverse
domenii precum inginerie, telecomunicaţii, medicină, arhitectură şi
altele. Ele joacă un rol foarte important şi ı̂n proiectarea cu
ajutorul calculatorului.

Algebră
Cuadrice

Fie R3 spaţiul vectorial euclidian real şi R = (O, ī, j̄, k̄) un reper
ortonormat.
Definiţie
Se numeşte cuadrică locul geometric al punctelor din R3 ale căror
coordonate verifică ecuaţia:

Σ : a11 x 2 + a22 y 2 + a33 z 2 + 2a12 xy + 2a13 xz + 2a23 yz+

+2a14 x + 2a24 y + 2a34 z + a44 = 0.

Algebră
Cuadrice

Definiţie
Sfera este locul geometric al punctelor M din R3 situate la
distanţă egală faţă de un punct fix numit centrul sferei.
Fie C (x0 , y0 , z0 ) centrul sferei şi R > 0 raza sferei. Atunci sfera cu
centrul ı̂n C şi rază R este

Σ = {M ∈ R3 : d(M, C ) = R}.

Prin urmare, coordonatele unui punct M de pe sferă verifică ecuaţia

(x − x0 )2 + (y − y0 )2 + (z − z0 )2 = R 2 .

Algebră
Cuadrice

Figure: Sfera

Algebră
Cuadrice

Ecuaţia carteziană implicită a sferei Σ de centru C (x0 , y0 , z0 ) şi

rază R este

Σ : (x − x0 )2 + (y − y0 )2 + (z − z0 )2 = R 2 .

Ecuaţia se poate scrie sub formă parametrică astfel:


x = x0 + R sin u cos v

y = y0 + R sin u sin v

z = z0 + R cos u, u ∈ [0, π], v ∈ [0, 2π].


Algebră
Cuadrice

Exemplu
Ecuaţia carteziană a sferei cu centrul ı̂n C (1, 2, 3) şi rază R = 5
este
(x − 1)2 + (y − 2)2 + (z − 3)2 = 25,
iar ecuaţiile parametrice sunt

x = 1 + 5 sin u cos v

y = 2 + 5 sin u sin v

z = 3 + 5 cos u, u ∈ [0, π], v ∈ [0, 2π].


Algebră
Cuadrice

Definiţie
Fie Σ o sferă de centru C şi rază R > 0.

(a) O dreaptă ∆ se numeşte tangentă sferei Σ dacă aceasta

intersectează sfera ı̂ntr-un punct dublu (două puncte
confundate).
(b) Locul geometric al dreptelor tangente la sferă ı̂ntr-un punct se
numeşte plan tangent la sferă ı̂n acel punct.

Algebră
Cuadrice

Ecuaţia planului tangent la sfera Σ ı̂n punctul M rezultă din

dedublarea ecuaţiei carteziene a sferei Σ cu coordonatele punctului
de tangenţă M(x1 , y1 , z1 ):

(x − x0 )(x1 − x0 ) + (y − y0 )(y1 − y0 ) + (z − z0 )(z1 − z0 ) − R 2 = 0.

Având ı̂n vedere că intersecţia dintre o sferă şi un plan tangent la
sferă este un punct dublu, putem considera ı̂n general problema
intersecţiei dintre o sferă şi un plan. Privită din alt punct de
vedere, această problemă revine la a determina poziţia relativă a
unui plan faţă de o sferă.

Algebră
Cuadrice
Fie planul π şi sfera Σ de centru C şi rază R > 0. Poziţia relativă
a planului π faţă de sfera Σ se determină ı̂n funcţie de distanţa
de la centrul sferei, C , la planul π, d = d(C , π):
• dacă 0 ≤ d < R, atunci planul este secant sferei şi taie sfera
după un cerc; ı̂n particular, dacă d = 0 cercul de secţiune este un
cerc mare al sferei.

Figure: Poziţiile relative ale unui plan faţă de o sferă 0 ≤ d < R

Algebră
Cuadrice
• dacă d = R, atunci planul este tangent sferei şi intersectează
sfera după un punct dublu (punctul de tangenţă).
• dacă d > R, atunci planul nu intersectează sfera.

Figure: Poziţiile relative ale unui plan faţă de o sferă, d ≥ R

Algebră
Cuadrice
Fie planul π : A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 şi sfera
Σ : (x − x0 )2 + (y − y0 )2 + (z − z0 )2 = R 2 , unde C (x0 , y0 , z0 ) este
centrul sferei. Presupunem d = d(C , π) < R. Reamintim că
|A1 x0 + B1 y0 + C1 z0 + D1 |
d(C , π) = q .
A21 + B12 + C12

Figure: Cercul de intersecţie dintre o sferă şi un plan

Algebră
Cuadrice

Cercul de intersecţie dintre planul π şi sfera Σ este

(
(x − x0 )2 + (y − y0 )2 + (z − z0 )2 = R 2
Γ:
A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0.

Centrul cercului Γ se află la intersecţia planului π cu

perpendiculara dusă
√ din centrul sferei pe planul dat, iar raza
cercului este r = R 2 − d 2 .

Algebră
Cuadrice

Exemplu
Să se determine coordonatele centrului şi raza cercului
(
(x − 4)2 + (y − 7)2 + (z + 1)2 = 36
Γ:
3x + y − z − 9 = 0.

Algebră
Cuadrice

Centrul sferei este ı̂n punctul C (4, 7, −1), iar raza sferei este√
R = 6. Deoarece distanţa de la punctul C la plan este d = 11,
obţinem că raza cercului de intersecţie este r = 5. Fie ∆ dreapta
perpendiculară pe planul π care trece prin punctul C . Deci ∆ este
dreapta care trece prin C (4, 7, −1) şi are ca vector director
normala la planul π, v̄ = n̄ = (3, 1, −1):

x −4 y −7 z +1
∆: = = .
3 1 −1

Algebră
Cuadrice
Centrul cercului de intersecţie este soluţia sistemului de ecuaţii

x − 4 = y − 7 = z + 1


3 1 −1
3x + y − z − 9 = 0.

Scriind dreapta ı̂n ecuaţii parametrice, obţinem sistemul




 x = 3t + 4

y = t + 7


 z = −t − 1

3x + y − z − 9 = 0.

Înlocuind x, y şi z ı̂n ecuaţia planului obţinem t = −1, deci x = 1,

y = 6, z = 0. Cercul de intersecţie va avea centrul ı̂n punctul
C 0 (1, 6, 0).
Algebră
Cuadrice

Fie dreapta ∆ şi sfera Σ de centru C şi rază R > 0. Poziţia

relativă a dreptei ∆ faţă de sfera Σ se determină ı̂n funcţie de
distanţa de la centrul sferei, C la dreapta ∆, d = d(C , ∆):
I dacă d < R, atunci dreapta este secantă sferei şi intersectează
sfera ı̂n două puncte; ı̂n particular, dacă d = 0 cele două
puncte sunt diametral opuse.
I dacă d = R, atunci dreapta este tangent sferei şi intersectează
sfera ı̂ntr-un punct dublu (punctul de tangenţă).
I dacă d > R, atunci dreapta nu intersectează sfera.

Algebră
Cuadrice

Observaţie
4
Aria şi volumul sferei de rază R sunt A = 4πR 2 şi V = πR 3 .
3

Figure: a) Rulmenţi 1 b) Glob cu plasmă 2

1
https://hackaday.com/2018/02/14/mechanisms-bearings/
2
https://www.real-world-physics-problems.com/plasma-ball.html
Algebră
Cuadrice
Definiţie
Mulţimea punctelor din R3 ale căror coordonate verifică ecuaţia

x2 y2 z2
+ 2 + 2 −1=0
a2 b c
se numeşte elipsoid.

Figure: Elipsoidul
Algebră
Cuadrice

Elipsoidul are şase vârfuri determinate de intersecţia elipsoidului cu

axele Ox, Oy , Oz: A(a, 0, 0), A0 (−a, 0, 0), B(0, b, 0), B 0 (0, −b, 0),
C (0, 0, c), C 0 (0, 0, −c), unde a, b, c > 0. Valorile a, b, c se numesc
semiaxele elipsoidului. Dacă două dintre valorile a, b şi c sunt
egale, elipsoidul se numeşte elipsoid de rotaţie. Dacă toate
valorile a, b, c sunt egale, atunci elipsoidul este sferă.

Algebră
Cuadrice

Ecuaţiile parametrice ale elipsoidului de semiaxe a, b şi c sunt:


x = a cos θ sin ϕ

y = b sin θ sin ϕ,

z = c cos ϕ, θ ∈ [0, 2π], ϕ ∈ [0, π].


O secţiune plană a unui elipsoid este o elipsă. În cazuri particulare

(elipsoid de rotaţie, sferă) secţiunea poate fi un cerc. Centrul
elipsoidului, punctul de coordonate O(0, 0, 0), este centru de
simetrie. De asemenea, elipsoidul este simetric faţă de planele de
coordonate.

Algebră
Cuadrice
Putem considera şi ecuaţia elipsoidului cu centrul ı̂n C (x0 , y0 , z0 ):
(x − x0 )2 (y − y0 )2 (z − z0 )2
+ + − 1 = 0.
a2 b2 c2
4
Volumul elipsoidului de semiaxe a, b, c > 0 este πabc.
3

3
Figure: Clădire elipsoidală, Pune, India
Algebră
Cuadrice
Definiţie
Mulţimea punctelor din R3 ale căror coordonate verifică ecuaţia

x2 y2 z2
+ 2 − 2 − 1 = 0.
a2 b c
se numeşte hiperboloid cu o pânză. Valorile a, b > 0 se numesc
semiaxe reale şi c se numeşte semiaxă imaginară.

Algebră
Cuadrice

Axele Ox şi Oy intersectează hiperboloidul cu o pânză ı̂n patru

puncte: A(a, 0, 0), A0 (−a, 0, 0), B(0, b, 0), B 0 (0, −b, 0). Axa Oz
nu intersectează hiperboloidul (este axă netransversă). Intersecţia
hiperboloidului cu o pânză cu un plan paralel cu xOy este o elipsă.
Intersecţia hiperboloidului cu un plan care conţine axa Oz este o
hiperbolă. Intersecţia hiperboloidului cu o pânză cu un plan care
nu este paralel cu nicio axă de coordonate poate fi o elipsă sau o
hiperbolă.

Algebră
Cuadrice

Hiperboloidul cu o pânză este o suprafaţă nemărginită şi este

simetric ı̂n raport cu planele de coordonate.
Dacă a = b, hiperboloidul se numeşte hiperboloid de rotaţie

Algebră
Cuadrice

Observaţie
Tot hiperboloizi cu o pânză sunt şi suprafeţele de ecuaţie

x2 y2 z2
− + + −1 = 0 axa Ox nu intersectează hiperboloidul
a2 b 2 c 2
x2 y2 z2
− 2 + 2 −1=0 axa Oy nu intersectează hiperboloidul.
a2 b c

Ecuaţiile parametrice ale hiperboloidului cu o pânză sunt:


x = a cos θ cosh ϕ

y = b sin θ cosh ϕ,

z = c sinh ϕ, θ ∈ [0, 2π], ϕ ∈ R.


Algebră
Cuadrice

Hiperboloidul cu o pânză poate fi generat de o familie de drepte

numite generatoare rectilinii. Spunem că hiperboloidul cu o
pânză este o suprafaţă riglată. Hiperboloidul cu o pânză admite
două familii de generatoare rectilinii, prin fiecare punct al
suprafeţei trecând câte o dreaptă din fiecare familie. Ecuaţiile celor
două familii de generatoare sunt:
x z y x z y
   
 − =λ 1−
  − =µ 1+

(Dλ ) : a  x c z   b y  , (Dµ ) : a  x c z   b y 
λ
 + = 1+ µ
 + = 1−
a c b a c b

Algebră
Cuadrice

Figure: Generatoarele rectilinii4

4
http://mathstat.slu.edu/escher/upload/c/cb/Hyperboloid-model.jpg
Algebră
Cuadrice

Figure: a) Bazilica Metropolitana, Brasilia7 ; b) Planetariul James S.

McDonnell,Forest Park, St. Louis, Missouri 8

5
http://www.world66.com/southamerica/brazil/brasilia/lib/gallery/showimage
?pic=southamerica/brazil/brasilia/the cathedral metr
8
https://en.wikipedia.org/wiki/Saint Louis Science Center#/media/File:
McDonnellPlanetarium.jpg
Algebră
Cuadrice
Definiţie
Hiperboloidul cu două pânze este suprafaţa definită de ecuaţia

x2 y2 z2
+ 2 − 2 + 1 = 0.
a2 b c

Figure: Hiperboloidul cu două pânze

Algebră
Cuadrice

Intersecţia hiperboloidului cu două pânze cu axa Oz este formată

din două puncte de coordonate (0, 0, ±c). Intersecţia unui
hiperboloid cu două pânze cu un plan paralel cu xOy este
mulţimea vidă, un punct sau o elipsă. Intersecţia unui hiperboloid
cu două pânze cu un plan care conţine axa Oz este o hiperbolă.
Hiperboloidul cu două pânze nu este mărginit şi este simetric ı̂n
raport cu planele de coordonate.

Algebră
Cuadrice

Ecuaţiile parametrice ale hiperboloidului cu două pânze sunt:


x = a cos θ sinh ϕ

y = b sin θ sinh ϕ,

z = c cosh ϕ, θ ∈ [0, 2π], ϕ ∈ R.


Observaţie
Tot hiperboloizi cu două pânze sunt şi suprafeţele de ecuaţie

x2 y2 z2
− + 2 + 2 +1=0
a2 b c
sau
x2 y2 z2
− 2 + 2 + 1 = 0.
a2 b c

Algebră
Cuadrice
Definiţie
Mulţimea punctelor din R3 ale căror coordonate verifică ecuaţia

x2 y2 z2
+ 2 − 2 = 0.
a2 b c
se numeşte con cu vârful ı̂n origine şi axă Oz.

Figure: Conul
Algebră
Cuadrice

Conul este un caz limită al hiperboloidului cu o pânză şi al celui cu

două pânze. Intersecţia conului cu axele de coordonate este
punctul O(0, 0, 0). Conul intersectează orice plan paralel cu planul
xOy după o elipsă şi orice plan care conţine axa Oz după două
drepte concurente.
Intersecţia unui con cu un plan care nu este paralel cu nicio axă de
coordonate este o elipsă, o hiperbolă sau o parabolă. Conul este
nemărginit şi este simetric ı̂n raport cu planele de coordonate.

Algebră
Cuadrice

Hiperboloizii cu o pânză şi cu două pânze admit un con asimptotic.

Figure: Conul asimptotic

Algebră
Cuadrice

Observaţie
Tot conuri sunt şi suprafeţele de ecuaţie

x2 y2 z2
− + 2 + 2 =0
a2 b c
sau
x2 y2 z2
− 2 + 2 = 0.
a2 b c

Algebră
Cuadrice

Figure: a) Conuri ı̂n arhitectură9 ; b) Case trulli ı̂n Alberobello, Italia 10

7
https://www.reference.com/math/cone-shaped-objects-2f8d98220f79348d
10
https://images.pressone.ro/wp-
content/uploads/2016/06/22130214/alberobello-case-trulli-italia-foto-lucian-
muntean-03.jpg
Algebră
Cuadrice
Definiţie
Mulţimea punctelor din R3 ale căror coordonate verifică ecuaţia

x2 y2
+ 2 = z, a, b > 0
a2 b
se numeşte paraboloid eliptic.

Algebră
Cuadrice

Paraboloidul eliptic intersectează axele de coordonate Ox, Oy şi

Oz ı̂n punctul O(0, 0, 0). Intersecţia paraboloidului eliptic cu un
plan paralel cu xOy este o elipsă, un punct sau mulţimea vidă, iar
intersecţia cu un plan care conţine axa Oz este o parabolă.
Paraboloidul eliptic este nemărginit şi este simetric ı̂n raport cu
planele xOz şi yOz.
Ecuaţiile parametrice ale paraboloidului eliptic sunt:

x = au cos ϕ

y = bu sin ϕ,

z = u 2 , ϕ ∈ [0, 2π], u ∈ R.


Algebră
Cuadrice

Observaţie
Tot paraboloizi eliptici sunt şi suprafeţele de ecuaţie

y2 z2
+ = x, b, c > 0
b2 c 2
sau
x2 z2
+ 2 = y, a, c > 0.
a2 c

Algebră
Cuadrice

11 12
Figure: a) Antenă parabolică ; b) Cuib de păsări

9
By Richard Bartz, Munich aka Makro Freak - Own work, CC BY-SA 2.5,
https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=3822306
12
https://www.mathcurve.com/surfaces.gb/paraboloidelliptic/paraboloidelliptic.shtm
Algebră
Cuadrice
Definiţie
Mulţimea punctelor din R3 ale căror coordonate verifică ecuaţia

x2 y2
− 2 = z, a, b > 0
a2 b
se numeşte paraboloid hiperbolic.

Figure: Paraboloidul hiperbolic

Algebră
Cuadrice

Paraboloidul hiperbolic intersectează axele Ox, Oy şi Oz ı̂n

punctul O(0, 0, 0). El este o suprafaţă nemărginită, simetrică faţă
de planele xOz şi yOz. Paraboloidul hiperbolic nu este simetric
faţă de planul xOy .
Ecuaţiile parametrice ale paraboloidului hiperbolic sunt:

x = au cosh v

y = bu sinh v ,

z = u 2 , u, v ∈ R.


Algebră
Cuadrice

Paraboloidul hiperbolic este o suprafaţă riglată ale cărei

generatoare rectilinii sunt familiile de drepte
x y x y
 
 + = λz
  − = µz

(Dλ ) : a  x b y  (Dµ ) : a  x b y 
λ
 − =1 µ
 + =1
a b a b

Algebră
Cuadrice

Observaţie
Tot paraboloizi hiperbolici sunt şi suprafeţele de ecuaţie

y2 z2
− = x, b, c > 0
b2 c 2
sau
x2 z2
− 2 = y, a, c > 0.
a2 c

Algebră
Cuadrice

Figure: Valley Christian Reformed Church, Kattelville, NY13

13
http://nyslandmarks.com/mowry/6518w.jpg
Algebră
Cuadrice

Definiţie
Mulţimea punctelor din R3 ale căror coordonate verifică ecuaţia
unei conice nedegenerate se numeşte cilindru.

În funcţie de tipul conicei, avem:

Algebră
Cuadrice

I cilindru eliptic:
x2 y2
+ 2 −1=0
a2 b
sau
x2 z2
+ 2 −1=0
a2 c
sau
y2 z2
+ −1=0
b2 c 2

Algebră
Cuadrice

I cilindru hiperbolic:

x2 y2
− 2 −1=0
a2 b
sau
x2 z2
− 2 −1=0
a2 c
sau
y2 z2
− −1=0
b2 c 2
I cilindru parabolic:

y 2 = 2px, p > 0

sau ecuaţii asemănătoare.

Algebră
Cuadrice

Figure: (a) Cilindru eliptic (b) Cilindru hiperbolic(c) Cilindru parabolic

Algebră
Cuadrice
Dacă vom considera mulţimea punctelor din R3 care verifică
ecuaţia unei conice degenerate, obţinem:
x2 y2
I pereche de plane concurente: − 2 = 0, sau ecuaţii
a2 b
asemănătoare.
I pereche de plane paralele: x 2 − a2 = 0 sau y 2 − b 2 = 0 sau
z 2 − c 2 = 0, unde a, b, c > 0.
I pereche de plane confundate: x 2 = 0 sau y 2 = 0 sau
z 2 = 0.
x2 y2 z2
I punct dublu: 2 + 2 + 2 = 0
a b c
x2 y2
I o dreaptă: 2 + 2 = 0
a b
x2 y2 z2 x2 y2
I mulţimea vidă: 2 + 2 + 2 + 1 = 0 sau 2 + 2 + 1 = 0,
a b c a b
sau x 2 + a2 = 0, unde a, b, c > 0.
Algebră
Cuadrice

Pentru orice cuadrică, există o bază ı̂n R3 ı̂n care să aibă una
dintre următoarele forme canonice:
x2 y2 z2
I + 2 + 2 − 1 = 0 (elipsoid)
a2 b c
x2 y2 z2
I + 2 − 2 − 1 = 0 (hiperboloid cu o pânză)
a2 b c
x2 y2 z2
I + 2 − 2 + 1 = 0 (hiperboloid cu două pânze)
a2 b c
x2 y2 z2
I + 2 − 2 = 0 (con)
a2 b c
x2 y2
I + 2 = z (paraboloid eliptic)
a2 b
x2 y2
I − 2 = z (paraboloid hiperbolic)
a2 b

Algebră
Cuadrice

x2 y2
I + 2 − 1 = 0 (cilindru eliptic)
a2 b
x 2 y2
I − − 1 = 0 (cilindru hiperbolic)
a2 b2
I y 2 = 2px, p > 0 (cilindru parabolic)
x2 y2
I − 2 = 0 (pereche de plane concurente)
a2 b
I x − a2 = 0 (pereche de plane paralele sau confundate)
2

x2 y2
I + 2 = 0 (o dreaptă)
a2 b
x 2 y2 z2 x2 y2
I + + + 1 = 0 sau + 2 + 1 = 0, sau x 2 + a2 = 0
a2 b2 c 2 a2 b
(mulţimea vidă)

Algebră
Cuadrice

Fie Σ cuadrica

Σ : a11 x 2 + a22 y 2 + a33 z 2 + 2a12 xy + 2a13 xz + 2a23 yz+

+2a14 x + 2a24 y + 2a34 z + +a44 = 0.

Considerăm numerele:
 
a11 a12 a13 a14   
  a11 a12 a13 
a12 a22 a23 a24   
∆ =   , δ = a12 a22 a23  , I = a11 +a22 +a33 +a44 ,
a13 a23 a33 a34 
  
a13 a23 a33 
a14 a24 a34 a44 
     
a11 a12  a11 a13  a22 a23  ∆
J=
  +   +  , d0 =
a12 a22  a13 a33  a23 a33  δ

Algebră
Cuadrice
Dacă ∆ 6= 0, cuadrica se numeşte nedegenerată (cuadrica are una
dintre ecuaţiile (1)–(9)), iar dacă ∆ = 0, cuadrica se numeşte
degenerată (cazurile (10)-(13)).
Ca şi ı̂n cazul conicelor, considerăm funcţia

F (x, y , z) = a11 x 2 +a22 y 2 +a33 z 2 +2a12 xy +2a13 xz+2a23 yz+2a14 x+

+2a24 y + 2a34 z + a44 .

Centrul de simetrie al unei cuadrice (dacă există) este soluţia
sistemului de ecuaţii
 ∂F = 0




 ∂x
∂F

=0
 ∂y

 ∂F = 0



∂z
Algebră
Cuadrice

echivalent cu

a11 x + a12 y + a13 z + a14 = 0

a12 x + a22 y + a23 z + a24 = 0

a13 x + a23 y + a33 z + a34 = 0


Algebră
Cuadrice

Determinantul matricei asociate acestui sistem este chiar δ. Putem

face atunci următoarea observaţie:
Observaţie
Cuadrica admite centru unic de simetrie dacă şi numai dacă δ 6= 0.
 
a11 a12 a13
Fie A = a12 a22 a23  şi λ1 , λ2 , λ3 valorile proprii ale matricei
a13 a23 a33
A (matricea este simetrică, prin urmare toate valorile proprii sunt
reale). Dacă a ∈ R, atunci notăm
(
+, dacă a > 0
sgn(a) = .
−, dacă a < 0

Ţinând cont de invarianţii unei cuadrice şi de notaţiile anterioare,

avem următoarea clasificare a cuadricelor:
Algebră
Cuadrice
I δ 6= 0
 ∆ 6= 0
  sgn(λ1 ) = sgn(λ2 ) = sgn(λ3 )
I sgn(d0 ) = sgn(λ1 ) – elipsoid imaginar
I sgn(d0 ) 6= sgn(λ1 ) – elipsoid

  sgn(λ1 ) = sgn(λ2 ) 6= sgn(λ3 )

I sgn(d0 ) = sgn(λ1 ) – hiperboloid cu două pânze
I sgn(d0 ) 6= sgn(λ1 ) – hiperboloid cu o pânză

 ∆=0
I sgn(λ1 ) = sgn(λ2 ) = sgn(λ3 ) – con imaginar
I sgn(λ1 ) = sgn(λ2 ) 6= sgn(λ3 ) – con
I δ = 0 (presupunem λ3 = 0)
 ∆ 6= 0
I sgn(λ1 ) = sgn(λ2 ) – paraboloid eliptic
I sgn(λ1 ) 6= sgn(λ2 ) – paraboloid hiperbolic
 ∆=0
I sgn(λ1 ) = sgn(λ2 ) – cilindru eliptic
I sgn(λ1 ) 6= sgn(λ2 ) – cilindru hiperbolic
I λ1 = 0 sau λ2 = 0 – cilindru parabolic
Algebră