Amplificator Logaritmic

1. Introducere teoretica
D e f i n i t i e : Amplificatorul logaritmic (convertorul logaritmic) realizeaza ntre
marimea de la iesire si marimea de la intrare o dependenta logaritmica .
n mod obisnuit marimea de la iesire este o tensiune si marimea de la intrare poate
fi o tensiune sau un curent.
Simbol si functie de transfer :

U t i l i z a r e : E elemente de calcul analogic (multiplicare, divizare, functia

putere cu exponent supra si subunitar, valoare eficace) si n circuitele de compresie
de dinamica (avnd n vedere proprietatea functiei logaritmice de a creste mai lent
dect argumentul sau).
n acesta lucrare se studiaza un convertor logaritmic n care elementul de conversie
logaritmica este un tranzistor bipolar conectat n bucla de reactie negativa a unui
amplificator operational.

Schema de principiu :

Modelarea schemei :
ntr-o modelare de prim ordin dependenta curentului de colector, iC de tensiunea
baza -emitor, vBE si tensiunea colector-baza , vCB este data de relatia Ebers Moll :
iC I S (e

qv BE
kT

1)

IS
(e
R

qvCB
kT

1)

unde IS este curentul de saturatie ce caracterizeaza functionarea tranzistorului n

regiunea activa normala , iar R=0,30,8 este raportul ntre curentul de emitor si
cel de colector n cazul functionarii n regiunea activa inversa.
Tranzistorul Q este operat n RAN la o tensiune colector-baza nula (AO se
presupune ideal). Neglijnd n expresia relatia Ebers-Moll unitatea fata de
qv BE

kT

si nlocuind vCB=0 se obtine pentru tensiunea de la iesire, vo, expresia :

vo vBE

kT iC
i
ln
VT ln C
q
IS
IS

Functionarea schemei :
Ideea pe care se bazeaza functionarea schemei din fig. 2 este: datorita
amplificatorului operational valoarea curentului de colector al tranzistorului Q este
fortata sa fie egala cu Ii (sau vi/Ri); n aceste conditii tensiunea de la iesire, care
este egala cu tensiunea emitor-baza, rezulta proportionala cu ln vi.
Schema simpla de convertor logaritmic data n Fig. 2 are cteva dezavantaje
esentiale care o fac sa fie lipsita de interes practic :

a) Se observa ca la curentii mari ncarcarea la iesire a A0 devine excesiva, ceea ce

duce la scaderea cstigului cu bucla deschisa. Acest fapt determina o abatere
majora de la modelul ideal descris anterior, caracteristica de transfer nemaifiind
logaritmica.
b) O particularitate importanta a conectarii ca transdioda este aceea ca bucla de
reactie nu este pasiva. Functia de transfer a circuitului de reactie avnd o valoare
dependenta de nivelul semnalului de la intrare. Observnd banda foarte larga n
care amplifica tranzistorul de logaritmare (care este da fapt n conexiune BC) si
faptul ca valoarea cstigului gmRi poate ajunge supraunitara rezulta limpede ca va
exista pericolul de oscilatie a circuitului.
Modificarea circuitului din Fig. 2, ca n Fig. 4 ofera solutia pentru aceste doua
probleme:

c) Compensarea efectului dat de curentul IS (marime greu predictibila si dificil de

controlat tehnologic) se realizeaza prin scaderea din tensiunea de la iesire a
tensiunii baza-emitor a unui al doilea tranzistor care este pereche cu tranzistorul de
logaritmare :

d) Pentru valori mici ale semnalului de la intrare limitarile introduse de AO devin

semnificative. Aceste limitari sunt determinate n esenta de tensiunea de offset, de
curentii de polarizare ai intrarilor (sau de curentul de offset) si de derivele termice
asociate acestor parametri.

2. Desfasurarea lucrarii

I Si
kT
1; T 353K (80o C );VR 10V ;
25.9mV
I SR
q

2.2

R2 8k; R1 560

Tensiunea pentru care iesirea este nula este la Ii=10mA.

Tabelul T.1
Vi=RiIi
5V
2V
1V
0.5V
0.2V
0.1V
5V
2V
1V
0.5V
0.2V
0.1V
5V
2V
1V
0.5V
0.2V
0.1V
0.05V
0.02V

Valoarea
Se
curentului conecteaz
a pinii
5mA
1-2
2mA
1-2
1mA
1-2
500A
1-2
200A
1-2
100A
1-2
50A
1-3
20A
1-3
10A
1-3
5A
1-3
2A
1-3
1A
1-3
500nA
1-4
200nA
1-4
100nA
1-4
50nA
1-4
20nA
1-4
10nA
1-4
5nA
1-4
2nA
1-4

Ri
1k
1k
1k
1k
1k
1k
100k
100k
100k
100k
100k
100k
10M
10M
10M
10M
10M
10M
10M
10M

AMBIANT(30oC)
V0[V] VBE[mV]
-3
-2.5
-2.11
-1.75
-1.35
-0.95
-0.75
-0.36
0
0.26
0.68
1
1.25
1.84
2
2.52
2.7
3.25
13
14

-0.7
-0.6
-0.55
-0.52
-0.52
-0.55
-0.5
-0.5
-0.5
-0.45
-0.44
-0.4
-0.4
-0.39
-0.35
-0.3
-0.25
-0.25
-0.34
-0.27

CALD(80oC)
V0[V] VBE[mV]
-3.8
-2.8
-2.4
-2
-1.5
-1.05
-0.85
-0.39
0
0.3
0.75
1.25
1.4
1.89
2.25
2.65
3
3.45
13.2
14.1

-0.6
-0.55
-0.5
-0.48
-0.45
-0.45
-0.42
-0.4
-0.4
-0.4
-0.32
-0.31
-0.31
-0.27
-0.23
-0.22
-0.2
-0.15
-0.12
-0.1

Caracteristica Vo(Ii)

Caracteristica Ii(Vbe)

3. Intrebari
3.2

Tensiunea de offset si curentul de polarizare, sau offset, in cazul in care

vorbin de curenti mari ce ar determina o tensiune mare pe rezistenta serie.
3.4
In cazul atacului in tesiune efectul curentilor de polarizare si tensiunea de
offset este mai mare decit in cazul atacului in curent.
3.5
Rg este strabatut de un curent I=icI+icR. Astfel in punctul 6 pe schema
avem o tensiune U=Vbe+RgI care este si la iesirea AO3. Rg si C3 realizeaza o
compensare suplimentara in frecventa a AO3.
3.7 AO3 are o bucla deschisa ce contine un tranzistor bipolar deci pot aparea
oscilatii ceea ce duce la o compensare ce trebuie facuta astfel incit sa fie asigurata
stabilitatea. In cazul AO1 acesta are o bucla pasiva si nu mai este necesara o
compensare suplimentara pentru stabilitate.
3.8
Pornind de la o compensare in temperatura facuta de divizorul R1-R2(cu R1
la masa) ar trebui sa se aleaga rezistorul R1 dependent de temperatura.
3.9 Amplificatorul AO1 permite masurarea cu voltmetrul electronic a
caracteristii de iesire pentru amplificator.
3.11 O varianta de a obtine o functionare neinversoare este inversarea intrarii cu
referinta.