Electronica de Putere Structura si

Proiectare
-proiect-

Profesor coordonator:
Conf. Dr. Ing. Petre Teodosescu

Studenti:
Hanelore Herman
Iulian Lacatus
1. Introducere

Scopul proiectului consta in simularea convertorului Buck-Boost in mediul

LTSpice tinand cont de o serie de parametrii specifici, simularea realizandu-se in cele
doua moduri de functionare de care acest convertor este capabil.
De asemenea, in configuratia circuitului se vor utiliza modele de tranzistoare si
diode specifice, efectuandu-se si o serie de teste experimentale pentru a demonstra
caracteristicile convertorului in diverse moduri de functionare.

2. Simularea convertorului Buck-Boost in cele doua moduri de

functionare cu datele specifice de proiectare

Schem simplificata a convertorului Buck-Boost

Simularea convertorului a fost realizata in mediul LTSpice cu urmatoarele marimi

impuse in proiect pentru fiecare mod de functionare:

Modul Buck:

 Vin = 17 V
 Vout = 4 V

Modul Boost:

 Vin = 26 V
 Vout = 52 V
 Avand puterea de iesire Pout = 22 W se vor calcula curentii de iesire pentru ambele
moduri de functionare rezultand urmatoarele valori:

 Pentru modul Buck: Iout = 5.5 A

 Pentru modul Boost: Iout = 0.42 A

Modelul de tranzistor utilizat pentru cele doua moduri de functionare este

RJP020N06, iar modelul de dioda este RB068M-60.

In modul Buck Vin > 15,4 V, iar tranzistorul Q1 si dioda D1 comuta, celelalte doua
componente ramanand inactive.
In modul Boost Vin < 13.2 V, iar tranzistoarele Q1 si Q2 cu diodele aferente D1 si D2
comuta sincron.

Circuitul convertorului in modul Buck de functionare in mediul LTSpice

 ”

Circuitul convertorului in modul Boost de functionare in mediul LTSpice

Pentru a obtine niste forme de unda corecte se vor modifica in modelul circuitului
din LTSpice o serie de parametrii. Cu ajutorul valorilor Vout si Iout din proiect se va calcula
rezistenta R1 pentru fiecare mod de functionare:

 Modul Buck: R1 = Vout / Iout => R1 = 0.73 Ω

 Modul Boost: R1 = Vout / Iout => R1 = 123.8 Ω

Prin intermediul formulei divizorului rezitiv se vor determina valorile rezistentelor

R6 si R7 pentru a putea obtine tensiunea de iesire impusa de datele proiectului, folosind
formula de mai jos :

( R 6+ R 7)
V out = ∗V ¿
R7

unde Vin va fi o valoare de referinta luata din documentatia convertorului si va fi Vin = 1.23 V,
iar Vout va avea valorile date in proiect in functie de modul de functionare al convertorului:

 Modul Buck: (R6+R7) / R7 = 3.25 V. Se va lua R7 = 1 kΩ, iar R6 va fi R6 = 2.25 kΩ

 Modul Boost: (R6+R7) / R7 = 42.28 V. Se va lua R7 = 1 kΩ, iar R6 va fi R6 = 41.28
kΩ
 Pentru o frecventa de 300kHz, prin intermediul formulei de mai jos se va determina
valoarea rezistentei R2 :
6.4∗109 3
R 2= −3.02∗10
f
=> R2 = 18.3 kΩ

Reprezentare a tensiunii pe tranzistor in modul Buck

Reprezentare a tensiunii de intrare Vin, tensiunii de iesire Vout si curentul pe bobina in modul
Buck
Reprezentare a tensiunii de intrare Vin, tensiunii de iesire Vout si curentul pe bobina in modul
Boost

Reprezentarea curentului prin bobina si a tensiunii de iesire in modul Boost

 3. Realizarea testelor experimentale

Experiment 1, Test 1

Scopul primului test este de a investiga daca convertorul Buck-Boost va functiona in

modul continuu sau in modul discontinuu, depinzand de modul de operare Buck sau Boost.
De asemenea se va calcula si factorul de umplere.
Se vor folosi urmatoarele formule de calcul pentru determinarea modului CCM/DCM:
 Pentru modul Buck: Iout < Idcm,BM = Vout (1-Vout / Vin ) / (2fs L)
 Pentru modul Boost: Iout < Idcm,BMM = Vout / [2fs L (1+Vout / Vin )2]
Duty-cycle se va determina cu urmatoarele formule:
 Pentru CCM in Buck: Dcmb = M/η
 Pentru CCM in Boost: Dcmbb = M/(η+M)
 Pentru DCM in Buck: Ddmb = M√[K/(1-M)]
 Pentru DCM in Boost: Ddmbb = M√K
Unde:
 M = Vout / Vin
 η = Pout / Pin
 K = 2fs L Iout / Vout < 1
Se va pastra valoarea bobinei L = 10 uH, tensiunea de iesire Vout si se vor varia
valorile frecventei, tensiunii de intrare si curentului de iesire in functie de valorile din tabelul
de mai jos:
DCM/ DCM/ fs = 150 kHz fs = 300 kHz
CCM CCM
teoretic exp Iout [A] Iout [A] Iout [A] Iout [A] Iout [A] Iout [A]
D-cycle D-cycle
0.1 0.5 1 0.1 0.5 1
teoretic exp
DC DC CC
Vin = 10 V (Buck - CCM CCM CCM
M M M
Boost Mode)
39% 47% 31% 56% 31% 18%
DC DC DC DC DC CC
Vin = 20 V (Buck Mode) M M M M M M
6% 13% 19% 9% 19% 27%
 „Poza cu circuitul”

Circuitul convertorului in configuratia Buck-Boost la Vin 10 V, 150kHz si 0.1A

Buck (poza sus) si Buck-Boost (poza jos) pentru 150kHz, 0.1A

Buck (poza sus) si Buck-Boost (poza jos) pentru 150kHz, 0.5A
Buck (poza sus) si Buck-Boost (poza jos) pentru 150kHz, 1A
Buck (poza sus) si Buck-Boost (poza jos) pentru 300kHz, 0.1A
 Buck (poza sus) si Buck-Boost (poza jos) pentru 300kHz, 0.5A

Buck (poza sus) si Buck-Boost (poza jos) pentru 300kHz, 1A

Concluzii
Modul discontinuu al convertorului Buck-Boost este determinat de scaderea
curentului de sarcina sau de cresterea tensiunii de intrare. Cand curentul pe bobina ajunge la o
valoare mai mica decat jumatate din valoarea de varf, convertorul intra in DCM.
Experiment 1, Test 2

Scopul acestui test este de a determina valorile de tensiune minime pentru care
convertorul intra in modul de functionare DCM. Pentru fiecare mod de functionare avem
urmatoarele intervale:
 pentru modul Buck: 22 V – 16 V
 pentru modul Boost: 12 V – 6 V
Pentru determinarea valorii teoretice de tensiune minima in DCM in modul Buck si Boost s-
au folosit formulele:

 Vin > Vdcm,BM = Vout / (1-2fs L Iout / Vout )

 Vin > Vdcm,BBM = √Vout /[1/√(2fs L Iout) – 1/√Vout

VdcmBM exp. VdcmBM th.

L = L1 = 10uH L = L2 = 3.3uH
VdcmBMM exp. VdcmBMM th.
4.7 4.2
Iout = 0.1 A
6.2 3.4
16 5.3
Iout = 0.5 A
16.4 8.3
-8 (CCM) 7.9
Iout = 1 A
26 (CCM) 12.6

„Poza cu circuitul”

Circuitul convertorului in configuratia Buck Vin 22-16 V, 0.1A si 3.3uH

„Poza cu grafice (simulare)”

Buck (stanga) si Buck-Boost (dreapta) pentru L=3.3uH si Iout = 0.1 A

„Poza cu grafice (simulare)”

Buck (stanga) si Buck-Boost (dreapta) pentru L=3.3uH si Iout = 0.5 A

„Poza cu grafice (simulare)”

 Buck (stanga) si Buck-Boost (dreapta) pentru L=3.3uH si Iout = 1 A

„Poza cu grafice (simulare)”

Buck (stanga) si Buck-Boost (dreapta) pentru L=10uH si Iout = 0.1 A

„Poza cu grafice (simulare)”

Buck (stanga) si Buck-Boost (dreapta) pentru L=10uH si Iout = 0.5 A

„Poza cu grafice (simulare)”

Buck (stanga) si Buck-Boost (dreapta) pentru L=10uH si Iout = 1 A

Concluzii
Principalii factori care determina reducerea intervalului de valori ale tensiunii pentru
care convertorul Buck-Boost opereaza in modul DCM sunt curentul de sarcina si
inductivitatea bobinei. O inductivitate mai mare favorizeaza operarea CCM pentru ambele
moduri si reduce panta curentului din bobina cand acesta se descarca.

Experiment 2, Test 1

In cadrul acestui test se va afla modul de functionare al convertorului (CCM/DCM) si

se vor evalua pierderile avand tensiuni de intrare, curenti de sarcina si frecventa variabile.
Aceste pierderi se manifesta ca puteri reduse la nivelul bobinei, diodelor, tranzistorilor
MOSFET si rezistorului senzitiv.

Pierderile teoretice se vor calcula in functie de modul de operare (buck/ buck-boost) si

modul de functionare (CCM/DCM) folosind urmatoarele formule:

Pierderile la nivel de conductie a tranzistoarelor:

2
 Modulul Buck, CCM: Rds∗Dcmb∗I Lb∗α b
 1
 Modulul Buck, DCM: R ∗I 2 ∗Ddmb
3 ds pkb

2
 Modulul Boost, CCM: 2∗R ds∗D cmbb∗I Lbb∗α bb
2 2
 Modulul Boost, DCM: Rds ∗I pkbb∗D dmbb
3

Pierderile la nivel de comutatie pentru tranzistori:

1
 Modulul Buck, CCM: V ∗f ∗( I vlb∗t on+ I pkb∗t off )
2 ¿ s
1
 Modulul Buck, DCM: V ∗f s∗I pkb∗t off
2 ¿

1
 Modulul Boost, CCM: 2 V ∗f s∗(I vlbb∗t on + I pkbb ∗t off )
tot
1
 Modulul Boost, DCM: V ∗f s∗I pkbb ∗t off
2 tot

Pierderile la grila tranzistorilor:

 Modulul Buck, CCM: Q g∗V dr∗f s

 Modulul Buck, DCM: Q g∗V dr∗f s

 Modulul Boost, CCM: 2∗Qg∗V dr∗f s

 Modulul Boost, DCM: 2∗Qg∗V dr∗f s

Pierderile la nivel de conductie a diodelor:

 Modulul Buck, CCM: ( V fD 2+ V fD 1∗Dcmb )∗I Lb∗α b

'

1
 Modulul Buck, DCM: I Lb∗V fD 2 + ∗D2 dmb∗I pkb∗V fD1
2

'
 Modulul Boost, CCM: (V ¿ ¿ fD 2+V fD 1 )∗Dcmbb∗I Lbb∗α b ¿
1
 Modulul Boost, DCM: ∗( V fD 1 +V fD 2 )∗D2 dmbb∗I pkbb
2

Pierderile la nivel de conductie a diodelor:

' 2
 Modulul Buck, CCM: R S∗Dcmb∗I Lb∗α b
1 2
 Modulul Buck, DCM: ∗RS∗I pkb∗D 2 dmb
3

' 2
 Modulul Boost, CCM: R S∗Dcmbb∗I Lbb∗α bb
 1
 Modulul Boost, DCM: ∗( V fD 1 +V fD 2 )∗D2 dmb∗I pkbb
2

Pierderile la nivelul conductiei bobinei:

2
 Modulul Buck, CCM: R L∗I Lb∗α b
1 2
 Modulul Buck, DCM: ∗R L∗I pkb∗( Ddmb + D2 dmb )
3

2
 Modulul Boost, CCM: R L∗I Lbb∗α bb
1 2
 Modulul Boost, DCM: ∗R L∗I pkb∗(Ddmbb + D2 dmbb )
3

DCM/ DCM/ fs = 150 kHz fs = 300 kHz

CCM CCM
teoretic exp Iout [A] Iout [A] Iout [A] Iout [A] Iout [A] Iout [A]
Pierderi Pierderi
0.25 1 1.75 0.25 1 1.75
the [mW] exp [mW]
DC
CCM CCM CCM CCM CCM
Vin = 10 V (Buck - M
Boost Mode) 104 434 891 136 548 1103
0 3 8 7 8 0
DC DC DC DC DC
DCM
Vin = 20 V (Buck M M M M M
Mode) 152 263 155
402 427 2670
1 8 3

Circuitul convertorului in configuratia Buck Vin 20 V, 0.25A si 150kHz

Buck la 0.25A pentru 150kHz (sus) si 300kHz (jos)
 Buck la 1A pentru 150kHz (sus) si 300kHz (jos)

Buck la 1.75A pentru 150kHz (sus) si 300kHz (jos)

Boost la 0.25A pentru 150kHz (sus) si 300kHz (jos)

 Boost la 1A pentru 150kHz (sus) si 300kHz (jos)

Boost la 1.75A pentru 150kHz (sus) si 300kHz (jos)

Concluzii
Se observa faptul ca avem pierderi mai mare in modul Buck-Boost decat in modul
Buck. Pierderile sunt proportionale cu valoarea curentului de sarcina, iar in acelasi timp cu o
frecventa de comutatie mai mare care nu garanteaza pierderi mari.
Experiment 2, Test 2

Pentru acest test se va urmari impactul bobinei asupra pierderilor de putere, avand
variabil si curentul de sarcina impreuna cu tensiunea de intrare. Pentru pierderile teoretice se
va tine cont de modul de functionare al convertorului si se vor folosi formulele din testul
anterior:

Ind. sens. FET FET

P_exp Load current
Cond Resit. Cond. Swit.
[mW] I_out = I_out = I_out = I_out =
[mW] [mW] [mW] [mW] I_out = 0.6 A
(5) 0.2 A 0.4 A 0.8 A 1A
(1) (2) (3) (4)
Boost V_in=10 V DCM CCM CCM CCM CCM
L=10uH
Buck V_in=20 V DCM DCM CCM DCM DCM
Boost V_in=10 V DCM DCM DCM CCM CCM
L=3.3uH
Buck V_in=20 V DCM DCM DCM DCM DCM

Ind. sens. FET FET

P_exp Load current
Cond Resit. Cond. Swit.
[mW]
[mW] [mW [mW] [mW] I_out = 0.2 A I_out = 0.4 A
(5)
(1) ] (2) (3) (4)
Boost V_in=10 V 4 3 60 605 13 8 194 1078
L=10uH
Buck V_in=20 V 0.2 0.5 0.3 33 0.5 1.5 0.8 46
Boost V_in=10 V 7 5 108 1042 20 13 306 1460
L=3.3uH
Buck V_in=20 V 0.3 0.9 0.5 57 0.8 2.6 1.5 80
 Load current

I_out = 0.6 A I_out = 0.8 A I_out = 1 A

27 18 413 1576 47 31 720 2072 73 47 1115 2568

0.9 2.7 1.5 88 1.3 4.2 2.4 65 1.8 5.8 3.3 73
37 24 561 1775 57 37 872 2174 83 54 1267 2662
1.5 4.8 2.7 98 2.3 7.8 4.1 113 3.2 10.2 5.8 126

„Poza cu circuitul”

Circuitul convertorului in configuratia Buck Vin 20 V, 0.2A si 3.3uH

Poza cu grafice (simulare)”

Buck pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=0.2A

Poza cu grafice (simulare)”

Buck pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=0.4A

Poza cu grafice (simulare)”

Buck pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=0.6A

Poza cu grafice (simulare)”

Buck pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=0.8A

Poza cu grafice (simulare)”

 Buck pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=1A

Poza cu grafice (simulare)”

Buck-Boost pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=0.2A

Poza cu grafice (simulare)”

Buck-Boost pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=0.4A

Poza cu grafice (simulare)”

Buck-Boost pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=0.6A

Poza cu grafice (simulare)”

Buck-Boost pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=0.8A

Poza cu grafice (simulare)”

Buck-Boost pentru L=3.3uH (stanga) si L=10uH (dreapta), Iout=1A

Concluzii
Se observa ca pierderile cresc odata cu scaderea valorii bobinei. De asemenea, se
observa faptul ca pierderile in modul Buck-Boost sunt mai mari decat cele in modul Buck.